10 cele mai mari amenințări de sănătate publică în 2019
Irina Papuc
21 ianuarie, 2019, 18:11
Vizualizări: 3305
Lumea se confruntă cu multiple probleme de sănătate. Acestea variază de la izbucnirea bolilor prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola și difteria, creșterea agenților patogeni rezistenți la medicamente, creșterea ratelor de obezitate și a inactivității fizice, până la impactul asupra sănătății al poluării mediului și al schimbărilor climatice.
Pentru a aborda aceste și alte amenințări, OMS a pregătit
un plan strategic pentru o perioadă de cinci ani.
Acest plan se concentrează pe obiective ce urmează să
îmbunătățească viețile a cel puțin 3 miliarde de oameni: asigurarea accesului universal
la sănătate pentru 1 miliard de oameni, 1 miliard de persoane mai protejate de
urgențele în materie de sănătate și 1 miliard de oameni urmează să se bucure de
sănătate și bunăstare. Atingerea acestui obiectiv va necesita abordarea
amenințărilor la adresa sănătății dintr-o varietate de unghiuri.
Poluarea aerului
și schimbările climatice
Nouă din zece persoane respiră aer poluat în fiecare zi.
În 2019, poluarea atmosferică este considerată de OMS drept cel mai mare risc
de mediu pentru sănătate. Poluații microscopici din aer pătrund în sistemele
respiratorii și circulatorii, dăunând plămânilor, inimii și creierului,
provocând decesul prematur pentru 7 milioane de persoane în fiecare an din
cauza bolilor precum cancerul, accidentul vascular cerebral, afecțiunile
cardiace și pulmonare. Aproximativ 90% din aceste decese se înregistrează în țările
cu venituri mici și medii.
Cauza principală a poluării aerului este, de asemenea, un
factor major de contribuție la schimbările climatice, care afectează sănătatea
oamenilor în diferite moduri. Între 2030 și 2050 este de așteptat ca schimbările
climatice să determine 250.000 de decese suplimentare pe an, de la malnutriție,
malarie, diaree și stres termic.
În octombrie 2018, OMS a organizat prima sa conferință
globală privind poluarea aerului și sănătatea, de la Geneva. Țările și
organizațiile au întocmit mai mult de 70 de angajamente pentru îmbunătățirea
calității aerului. În acest an, Summit-ul ONU privind clima, care va avea loc
în luna septembrie, va viza consolidarea acțiunilor climatice și a ambițiilor
la nivel mondial. Chiar dacă toate angajamentele asumate de țări pentru Acordul
de la Paris sunt atinse, lumea se află încă într-un proces de încălzire cu mai
mult de 3 ° C în acest secol.
Bolile necontagioase. Obezitatea
Bolile non-comunicabile, cum ar fi diabetul, cancerul și
bolile cardiace, sunt responsabile în mod colectiv pentru peste 70% din totalul
deceselor la nivel mondial sau 41 de milioane de decese. Aceasta include 15
milioane de persoane care mor prematur, cu vârsta cuprinsă între 30 și 69 de
ani. Peste 85% din aceste decese premature se înregistrează în țările cu
venituri mici și medii.
Creșterea acestor boli a fost determinată de cinci
factori de risc major: consumul de tutun, inactivitatea fizică, consumul nociv
de alcoolul, alimentația nesănătoasă și poluarea aerului. Acești factori de
risc agravează, de asemenea, problemele de sănătate mintală, care pot apărea
încă de la o vârstă fragedă: jumătate din toate bolile mintale încep cu vârsta
de 14 ani, dar majoritatea cazurilor sunt nedetectate și netratate -
sinuciderea este a doua cauză principală de deces printre tinerii cu vârsta
cuprinsă între 15 și 19 ani.
OMS va colabora cu guvernele pentru a le ajuta să atingă
obiectivul global de reducere a inactivității fizice cu 15% până în 2030 - prin
acțiuni precum implementarea setului de instrumente ACTIVE pentru a ajuta
oamenii să fie activi în fiecare zi.
Pandemia globală
de gripă
Lumea se va confrunta cu o altă pandemie de gripă -
singurul lucru pe care nu-l știm este când va lovi și cât de grav va fi. OMS
monitorizează în mod constant circulația virusurilor gripale pentru detectarea
tulpinilor potențiale de pandemie: 153 de instituții din 114 țări sunt implicate
în supravegherea și răspunsul global.
În fiecare an, OMS recomandă tulpinile care trebuie
incluse în vaccinul antigripal pentru a proteja oamenii împotriva gripei
sezoniere. În cazul în care o nouă tulpină de gripă dezvoltă un potențial
pandemic, OMS are stabilit un parteneriat unic cu toți actorii majori pentru a
asigura accesul eficient și echitabil la diagnostice, vaccinuri și antivirale
(tratamente), în special în țările în curs de dezvoltare.
Mediile vulnerabile
Peste 1,6 miliarde de oameni (22% din populația globală)
locuiesc în locuri unde există crize prelungite (prin combinații de provocări
cum ar fi seceta, foametea, conflictele) și serviciile de sănătate de slabă
calitate îi lasă fără acces la îngrijire medicală de bază. Astfel de medii există
în aproape toate regiunile lumii. OMS va continua să lucreze în aceste țări
pentru a consolida sistemele de sănătate, astfel încât acestea să fie mai bine
pregătite pentru detectarea și reacția la focare, precum și să poată furniza
servicii de sănătate de înaltă calitate, inclusiv imunizarea.
Rezistența
antimicrobiană
Dezvoltarea de antibiotice, antivirale și antimalarice
sunt unele dintre cele mai mari succese în ceea ce privește medicamentele
moderne. Acum, timpul pentru aceste medicamente se scurge. Rezistența
antimicrobiană - capacitatea bacteriilor, a paraziților, a virușilor și a
ciupercilor de a rezista acestor medicamente - amenință să ne trimită înapoi în
timpuri în care nu puteam trata cu ușurință infecții precum pneumonia,
tuberculoza, gonoreea sau salmoneloza. Incapacitatea de a preveni infecțiile ar
putea compromite serios intervențiile chirurgicale, dar și unele proceduri,
precum chimioterapia.
Rezistența la medicamentele pentru tuberculoză este un
obstacol serios în combaterea acestei boli care generează aproximativ 10
milioane de îmbolnăviri și 1,6 milioane de decese în fiecare an. În 2017,
aproximativ 600.000 de cazuri de tuberculoză au fost rezistente la rifampicină
- cel mai eficient medicament de primă linie - și 82% dintre aceștia au avut tuberculoză
multidrog-rezistentă.
Rezistența la antimicrobiene are loc din cauza consumului
exagerat și incorect administrat. OMS lucrează pentru a pune în aplicare un
plan global de acțiune pentru combaterea rezistenței antimicrobiene prin
creșterea gradului de conștientizare și a cunoștințelor, reducerea infecțiilor
și încurajarea utilizării prudente a antimicrobienelor.
Ebola și alți
agenți patogeni cu grad ridicat de amenințare
În 2018, Republica Democratică Congo a înregistrat două
focare separate de Ebola, ambele care s-au răspândit în orașe cu mai mult de 1
milion de persoane. Una dintre provinciile afectate se află, de asemenea,
într-o zonă de conflict activă.
Acest lucru arată că contextul în care o erupție
epidemică a unui agent patogen de mare pericol, cum ar fi Ebola, este critică -
ceea ce s-a întâmplat în cazul izbucnirilor rurale din trecut nu se aplică
întotdeauna zonelor urbane dens populate sau zonelor afectate de conflicte.
La o conferință privind pregătirea urgențelor de sănătate
publică din decembrie anul trecut, participanții din sectoarele de sănătate
publică, sănătate animală, transport și turism s-au concentrat pe provocările
din ce în ce mai numeroase de combatere a focarelor de urgență și a situațiilor
de urgență în mediul urban. Ei au cerut ca OMS și partenerii să desemneze anul
2019 drept „Anul acțiunilor privind pregătirea pentru situațiile urgente de
sănătate”.
OMS identifică bolile și agenții patogeni care au
potențialul de a provoca o urgență de sănătate publică, dar lipsesc tratamente
eficiente și vaccinuri. Această listă include Ebola, febra hemoragică, Zika,
Nipah, coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) și
Sindromul respirator sever acut (SARS) și boala X, ceea ce reprezintă
necesitatea pregătirii pentru un agent patogen necunoscut care ar putea provoca
o epidemie gravă.
Asistența
medicală primară de slabă calitate
Asistența medicală primară este, de obicei, primul punct
de contact pe care oamenii îl au cu sistemul lor de sănătate și, în mod ideal,
ar trebui să ofere îngrijiri globale, accesibile, comunitare pe tot parcursul
vieții.
Asistența medicală primară poate satisface majoritatea
nevoilor de sănătate ale unei persoane pe parcursul vieții lor. Sistemele de
sănătate cu o asistență medicală primară puternică sunt necesare pentru a asigura
o acoperire universală cu servicii de sănătate. Cu toate acestea, multe țări nu
dispun de facilități adecvate de asistență medicală primară.
În octombrie 2018, OMS a găzduit o conferință globală
importantă la Astana, Kazahstan, la care toate țările și-au asumat să
reînnoiască angajamentul față de asistența medicală primară din Declarația
Alma-Ata din 1978.
În 2019, OMS va colabora cu partenerii să revitalizeze și să consolideze asistența medicală primară în țări și să urmeze angajamentele specifice asumate de Declarația de la Astana.
Ezitarea în
vaccinarea copiilor
Reticența sau refuzul de vaccinare, în ciuda
disponibilității vaccinurilor, amenință să inverseze progresele înregistrate în
combaterea bolilor prevenite de vaccinuri. Vaccinarea este una dintre cele mai
rentabile metode de evitare a bolilor - în prezent previne 2-3 milioane de
decese pe an și încă 1,5 milioane ar putea fi evitate dacă s-ar îmbunătăți
acoperirea globală a vaccinărilor.
Rujeola, de exemplu, a înregistrat o creștere de 30% a
cazurilor la nivel global. Motivele acestei creșteri sunt complexe. Cu toate
acestea, unele țări care au fost aproape de eliminarea bolii, au înregistrat
din nou numeroase cazuri de îmbolnăviri.
Motivele pentru care oamenii aleg să nu se vaccineze și
nici să-și vaccineze copiii sunt complexe; un grup de consiliere în vaccinuri al
OMS a analizat satisfacția și inconveniențele în accesarea vaccinurilor, iar lipsa
de încredere sunt motive esențiale care stau la baza ezitării. Lucrătorii în
domeniul sănătății, în special cei din comunități, rămân cel mai de încredere
consultant și influențator al deciziilor de vaccinare. De aceea, medicii trebuie
să fie sprijiniți pentru a furniza informații credibile cu privire la
vaccinuri.
În 2019, OMS va intensifica activitatea de eliminare a
cancerului de col uterin în întreaga lume prin creșterea gradului de acoperire
a vaccinului HPV, printre alte intervenții. 2019 poate fi, de asemenea, anul în
care transmisia poliovirusului sălbatic să fie oprită în Afganistan și
Pakistan. Anul trecut, mai puțin de 30 de cazuri au fost raportate în ambele
țări. OMS și partenerii s-au angajat să sprijine aceste țări și să vaccineze
fiecare ultim copil pentru a eradica această boală pentru totdeauna.
Febra Dengue
Dengue, o boală provocată de țânțari cu simptome asemănătoare gripei și care poate fi letală, reprezentă o amenințare din ce în ce mai mare de zeci de ani.
Un număr mare de cazuri apar în sezoanele ploioase în țări precum Bangladesh și India. Acum, sezonul în aceste țări se prelungește semnificativ (în 2018, Bangladesh a înregistrat cel mai mare număr de decese în aproape două decenii), iar boala se răspândește în țări mai puțin tropicale și mai temperate, cum ar fi Nepal, care nu au înregistrat în mod tradițional boala.
Se estimează că 40% din întreaga lume este expusă riscului febrei dengue și există aproximativ 390 milioane de infecții pe an. Strategia OMS pentru controlul acestei afecțiuni vizează reducerea cu 50% a deceselor până în anul 2020.
Virusul
imunodeficienței umane (HIV)
Progresele înregistrate împotriva HIV au fost enorme în
ceea ce privește determinarea testării persoanelor, furnizarea de medicamente
antiretrovirale (22 milioane de pacienți se află în tratament) și asigurarea
accesului la măsuri preventive, cum ar fi profilaxia de pre-expunere.
Cu toate acestea, epidemia continuă să curme viețile a
aproape un milion de oameni în fiecare an. De la începutul epidemiei, mai mult
de 70 de milioane de persoane au dobândit infecția și aproximativ 35 de
milioane de oameni au murit. Astăzi, în jur de 37 de milioane de oameni în
întreaga lume trăiesc cu HIV. Includerea în servicii a grupurilor de risc - lucrătorii
sexuali, persoanele aflate în închisoare, bărbații care fac sex cu bărbații sau
persoanele transgender este extrem de provocatoare. Adesea, aceste grupuri sunt
excluse din serviciile de sănătate.
În acest an, OMS va colabora cu țările pentru a sprijini
introducerea auto-testării astfel încât mai multe persoane care trăiesc cu HIV
să își cunoască statutul și să poată beneficia de tratament (sau măsuri
preventive în cazul unui rezultat negativ al testului). O activitate va fi
aceea de a acționa pe baza unor noi orientări anunțate în decembrie 2018 de OMS
și Organizația Internațională a Muncii pentru a sprijini companiile și
organizațiile să ofere teste pentru auto-testare la locul de muncă.
Tag: oms amenintari sanatate publica 2019
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %