Diplomația în serviciul unei corporații multinaționale. Cine și cum a intervenit în sprijinul intereselor companiei Philip Morris în Moldova
Administrator
07 august, 2019, 08:51
Vizualizări: 3477
Departamentul Federal pentru Afaceri Externe al Confederației Elvețiene oferă nu doar cel mai mare transfer de imagine uneia din cele mai mari corporații multinaționale din domeniul tutunului din lume, dar și sprijin politic. Cum a intervenit Departamentul Federal pentru Afaceri Externe în Republica Moldova, în sprijinul intereselor companiei Philip Morris.
Investigație realizată de Elia Blülle și Dennis Bühler
Acum 4 săptămâni săptămâni, Ambasada
Confederației Elvețiene la Kiev se adresa președintelui Parlamentului
Republicii Moldova. Scrisoarea din 13 iulie 2019 nu oferea felicitări pentru
Zinaida Greceanîi cu ocazia alegerii sale în funcția de președinte al
Parlamentului, care a fost investit cu cinci săptămâni mai devreme. Mai mult
decât atât, Confederația Elvețiană nu a insistat oficial asupra respectării
principiilor constituționale în statul est-european, care a fost zguduit de crize politice și
economice și care este adesea numit „casa săracă” a Europei, scrie Republik.
Nu, scrisoarea venea în sprijinul
de urgență celui mai mare producător de țigări din lume - al companiei PHILIP
MORRIS INTERNATIONAL.
În prezent, Compania de tutun
colaborează îndeaproape cu Departamentul Federal pentru Afaceri Externe (DFAE).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Liga Elvețiană a Plămânului și Oficiul
Federal pentru Sănătate Publică, precum și o parte a societății civile și-au
exprimat indignarea. În primul rând, s-a anunțat faptul că Philip Morris intenționează
să sprijine Pavilionul Elvețian la Târgul Mondial de Comerț 2020 din Dubai cu 1.8
milioane de franci elvețieni. Dl Ignazio Cassis, șeful Departamentului Federal,
ales din partea partidului FDP, a promis în schimb sponsorului generos, un „transfer de imagine”. Acesta a afirmat: ”Compania
de tutun ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de bună reputație a
Elveției pe scena internațională”.
În momentul când despre acest
lucru s-a aflat în mod oficial, compania Philip Morris a mai sponsorizat cu
45,000 de franci elvețieni și deschiderea Ambasadei Elveției la Moscova.
Din cauza presiunii continue și
în creștere din partea societății civile, Dl Cassis a decis zilele trecute să
renunțe la continuarea negocierilor cu reprezentanții companiei Philip Morris,
referitor la sponsorizarea organizării pavilionului elvețian la Expo.
„Elveția trebuie să se prezinte în Dubai ca o țară unită, deschisă și prietenoasă ”, a afirmat Dl Cassis. În aceeași zi, ministrul de externe a decretat despre necesitatea revizuirii politicii de sponsorizare existentă în cadrul DFAE până la sfârșitul anului curent.
O ocazie minunată datorită unei
donații generoase: ministrul de externe, Ignazio Cassis (centru), cu omologul
său rus Sergey Lavrov (stânga) și ambasadorul Yves Rossier, deschid biroul
reprezentativ oficial al Elveției la Moscova. Yuri Kochetkov / EPA / Keystone
Cu toate acestea, investigațiile efectuate
de Republica, au relevat faptul că DFAE a vrut să propună sponsorului său
generos nu numai un „transfer de imagine” – dar și sprijin politic.
Compania Philip Morris a
solicitat sprijinul Ambasadei Elvețiene, după ce Parlamentul Republicii
Moldova, cu aproximativ două luni în urmă, a înăsprit Legea Tutunului.
Departamentul prezidat de către Dl Cassis a venit prompt în ajutorul
sponsorului său permanent – și a intervenit prin scrisoarea din 13 iulie.
Intervenția delicată – sau
diplomație obișnuită?
Investigațiile noastre, de
asemenea, au arătat că DFAE, prin acțiunile sale diplomatice aflate în
serviciul companiei Philip Morris, contravine obiectivelor elvețiene în
domeniul sănătății și încalcă principiile propriei sale politici în domeniul
dezvoltării.
Republica Moldova – visul companiei
Philip Morris
Amintiri din 2016: Republica Moldova
introduce legi antitutun relativ stricte. Fumatul este interzis în toate spațiile
publice închise și semi-închise și la toate locurile de muncă, iar etichetele
înșelătoare, cum ar fi „ușoare” și „medii” de pe pachetele de țigări, au fost
interzise. Companiile de tutun nu mai au voie să facă publicitate directă sau
indirectă, nici să sponsorizeze evenimente publice. Prin aceste măsuri, statul
speră să reducă numărul fumătorilor. Potrivit datelor OMS, aproximativ jumătate
dintre bărbați din țară fumează țigarete în mod regulat.
Înăsprirea Legilor antitutun rămâne
a fi o consecință a aderării în ultimii zece ani a Republicii Moldova la Convenția
cadru a OMS privind controlul tutunului. Un tratat, pe care Elveția, spre
deosebire de alte 181 de țări din întreaga lume, nu l-a ratificat nici până în
prezent, Elveția fiind singura țară europeană care nu a făcut acest pas.
În momentul de față, alternativele
noi a țigaretelor convenționale sunt mult mai puțin reglementate în Republica
Moldova. În special, IQOS - o inovație mondială, un sistem de încălzire al
tutunului, lăudat intens de compania Philip Morris, și care deja aduce
Corporației aproximativ 13 la sută din vânzările sale globale.
În timp ce în țigara electronică
lichidul ce conține nicotină este vaporizat, dispozitivele IQOS încălzesc până la
aproximativ 300 de grade Celsius niște rezerve de tutun, numite „Heets”. Deși tutunul nu este ars, acesta, totuși,
produce fum. Compania Philip Morris pretinde că acest fum este mult mai puțin
dăunător, decât fumul țigărilor tradiționale. Totuși, oamenii de știință
independenți subliniază faptul că efectele utilizării IQOS sunt încă
insuficient studiate. Iar despre riscurile pe un termen îndelungat nu se știe
nimic.
Dispozitivele IQOS sunt
disponibile publicului larg din Republica Moldova de aproape un an de zile.
Potrivit companiei Philip Morris, comunitatea utilizatorilor acestui nou produs
a atins pragul de 20 000 de fumători. Spre
deosebire de țigările convenționale, IQOS nu este supus niciunei restricții de
publicitate, fapt care ajută afacerea să prospere. Mai mult decât atât, rezervele
de tutun „Heets” sunt populare, din cauza prețului scăzut. Această stare de
fapt nu este surprinzătoare, din moment ce „Heets” sunt impozitate în Republica
Moldova de 11 ori mai puțin decât țigările convenționale.
Marjele de profit sunt
corespunzător de mari. Un adevărat vis împlinit pentru compania Philip Morris.
Și devine și mai frumos: în vara anului 2017, Parlamentul a scos, în mod explicit,
dispozitivele IQOS și alte produse din tutun fără fum, de sub incidența Legii cu
privire la controlul tutunului.
Fostul secretar general al
Ministerul Sănătății a declarat recent în cadrul unui interviu că Philip Morris
a promovat dispozitivele IQOS în acea perioadă printr-o campanie de marketing
bine gândită. La fel a afirmat cu certitudine absolută: „Pentru a-și obține
locul, Dna Silvia Radu, Ministrul Sănătății de atunci, a trebuit să ofere sprijin pentru acest produs
de tutun. Aceasta fiind o condiție a numirii sale în funcție”.
„Donald Trump de Moldova”
Vlad Plahotniuc, omul care ar fi inspirat modificarea Legii, are, puțin zis, o reputație îndoielnică. Timp de zece de ani a fost de departe cel mai influent om politic și de afaceri din Republica Moldova. „Donald Trump de Moldova”, cum a fost numit de portarul de știri american „The Daily Beast”, este proprietarul a patru posturi TV și a trei posturi de radio naționale, mai multor hoteluri de lux, unei agenții de securitate și a unei proprietăți imobiliare în valoare de 26 de milioane [franci elvețieni] amplasate pe malul Lacului Geneva. Fiul său cel mai mare învață la Geneva, unde conduce un autovehicul marca Mercedes făcut la comandă, în valoare de peste un milion de franci elvețieni.
Lider cu o reputație dubioasă:
Vlad Plahotniuc la mitingul din 9 iunie organizat de PDM la Chișinău. Vadim Deniso / TASS / Getty
Images
Vlad Plahotniuc, declarat, în
toate sondajele recente ale populației, drept cel mai puțin popular om politic din Republica Moldova, și care este
considerat făptuitorul crimei înscrise în filele istoriei Republicii Moldova, drept „jaful
secolului”. Puțin înainte de alegerile parlamentare din 2014, trei bănci
comerciale din Moldova au transferat, în decursul a trei zile, printr-o schemă
netransparentă de creditare și participare, prin intermediul unor bănci din
Letonia și unor conturi offshore ale unor companii, circa 750 milioane dolari
SUA, unor beneficiari, necunoscuți nici până
în ziua de azi. Ceva mai târziu, când băncile au fost plasate sub supravegherea
guvernamentală, s-a constatat că, în total, au dispărut 1,3 miliarde de dolari SUA – o sumă
astronomică pentru una dintre cele mai săraci țări din Europa, cu o populație
în continuă scădere de-a lungul anilor și care, în momentul de față, numără 2,68 de milioane locuitori. Ca-atare, aceasta sumă de bani lipsă este egală cu a
șasea parte din produsul național brut al Republicii Moldova de atunci.
Se spune că ascensiunea meteorică
a lui Vlad Plahotniuc la statutul de oligarh
principal al țării s-ar fi datorat unei idei șirete și lipsite de scrupule: În
anii 1990, rechinul financiar și, mai târziu, comerciant cu produse petroliere,
ar fi organizat un lupanar într-o saună, unde le făcea cunoștința oamenilor înstăriți
și de afaceri, dar și rezidenților locali și diplomaților străini, cu tinere
”doamne de companie”. Întâlnirile amoroase ale acestora erau filmate în secret
de Plahotniuc. Aceste materiale video i-au prins bine lui Plahotniuc, care ar
fi șantajat pe oricine i-ar fi stat în cale.
De aici provine și porecla de “Plaha”
– denumirea din limba rusă a blocului de lemn folosit la pedepse capitale.
Chiar și după ascensiunea sa în
fotoliul de lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM) și, implicit,
devenind astfel cel mai influent om politic din țară, Vlad “Plaha” Plahotniuc totuși nu s-a
lăsat de năravurile sale: când un jurnalist cunoscut l-a numit drept “lider ilegitim
al Republicii Moldova” în scrisoare deschisă postată pe o rețea de socializare,
acesta și-a asmuțit unul dintre avocații săi să-l apeleze telefonic și să-l
amenințe cu publicarea unui material video privat – presupus filmat în propriul
apartament al jurnalistului.
Lobby-știi tutunului surprinși în
totalitate
Dar apoi se întâmplă
inimaginabilul, dorit de atâta timp: Vlad Plahotniuc pierde puterea politică în stat. La alegerile parlamentare
din 24 februarie 2019, PDM, controlat de el, în cele din urmă ajunge pe locul
doi la scrutin. Cu toate acestea, după o lună de criză politică, și două
guverne interimare învestite în funcție, pe fundalul unei crescânde presiunii
din partea comunității internaționale, partidul lui Plahotniuc a anunțat la 14
iunie că intră în opoziție. Imediat după această declarație, liderii și
tovarășii lui apropiați se stabilesc cu avioanele lor private în străinătate.
De atunci, oamenii ghicesc unde se află.
După răsturnarea de situație țara este guvernată de o coaliție surprinzătoare, formată din Partidul Socialiștilor (pro-rus) și blocul declarat pro-occidental ACUM. Noul prim-ministru, Maia Sandu (ACUM) a anunțat „marea epurare“, sute de funcționari suspectați a fi corupți au fost deja eliberați din funcții.
Combaterea fenomenului
corupției este o sarcină complexă: Prim-ministrul
moldav Maia Sandu. Roveliu Buga / AP / Keystone
Primul domeniu de politică
transformat sub noua conducere este cel al legislației în domeniul tutunului: regimul de tratament preferențial aplicat
dispozitivelor IQOS și produselor similare s-a înăsprit foarte repede.
La sfârșitul lunii mai, nouă deputați din partea blocului ACUM au solicitat ca
toate produsele din tutun să fie tratate în mod egal. Conform parlamentarului
Radu Marian, scopul principal al proiectului de lege este de a proteja tânăra
generație: „Într-o țară săracă precum este Moldova, trebuie să ne concentrăm
eforturile asupra prevenirii bolilor și să încurajăm oamenii să trăiască vieți
mai sănătoase pentru a reduce presiunea asupra sistemului sănătate.“
Dl Marian a mai afirmat pentru portalul
moldovenesc de știri Agora următoarele: „Până când industria tutunului nu poate
dovedi că produsele din tutun care nu ard, sunt mai puțin riscante, nu avem
niciun motiv să le lăsăm să comercializeze aceste produse ca și cum ar fi niște
pateuri fierbinți.”
Lobby-știi industriei tutunului sunt
copleșiți de această întorsătură a evenimentelor pe scena politică.
Unul dintre reprezentanții companiei
Philip Morris, sub protecția anonimatului, a declarat că este „îngrijorat de
faptul că nici reprezentanții industriei, nici experții nu au fost implicați în
discuțiile pe marginea adoptării noii Legi“ și a solicitat, cel puțin, o implementare
mai lentă.
Intervenția ambasadei Elveției la Kiev. Momentul, când intră în joc diplomația elvețiană.
Ambasada Confederației Elvețiene la Kiev, Ucraina, la solicitarea companiei multinaționale de
tutun Philip Morris, a început o campanie de „consultări democratice“ în statul vecin cu Republica Moldova.
După cum arată datele din
Republica Moldova, compania Philip Morris urma să repezinte interesele
Confederației Elvețiene, la începutul lunii iulie. Atât la nivelul administrației
federale, cât și la nivelul companiei de tutun procesul [consultărilor
democratice] urmează a se confirma la cerere.
Secretariatul de Stat pentru
Afaceri Economice al Elveției (SECO) din Berna a informat autoritățile
Republicii Moldova despre faptul că la 4 iulie a.c., compania Philip
Morris a solicitat „să intervină pe lângă autoritățile moldovenești pentru a
permite companiei să participe la procesul dezbaterilor publice din Parlamentul
RM și, în timpul acestora, să ofere comentarii asupra proiectului de Lege, care
ar putea avea impact asupra activităților companiei”.
Cinci zile mai târziu, directorul
general al subsidiarei companiei Philip Morris din Ucraina a apelat Ambasada
Elveției la Kiev, care este responsabilă și pentru țara vecină, din cauza
lipsei de reprezentare în capitala Republicii Moldova, Chișinău. „Ambasada
Elveției în Ucraina a fost contactată de reprezentanții companiei Philip Morris
pentru a sublinia lipsa consultărilor publice [pe marginea acestui subiect]” - a
afirmat reprezentantul companiei de tutun.
Ambasada Elveției a răspuns fără
întârziere la scrisoarea companiei Philip Morris, iar la 13 iulie a.c. înaintează printr-o scrisoare oficială un
memoriu adresat Președintelui Parlamentului RM, Dna Zinaida Greceanîi. Potrivit
purtătorul de cuvânt al DFAE, respectiva scrisoare menționează „că reprezentanți ai companiei Philip Morris
ar trebui incluși în procesul de consultări publice cu privire la proiectul de lege,
care ar putea avea impact asupra activității companiei“.
La solicitarea autorităților Republicii
Moldova, de a vedea respectivul document, purtătorul de cuvânt DFAE nu a oferit
vreun răspuns. Republica Moldova, în temeiul dreptului public, a solicitat de
la expeditorul documentului să primească o copie al acestuia – solicitarea este
încă în vigoare.
Philip Morris, companie elvețiană
Departamentul Federal pentru
Afaceri Externe – departamentul pentru servicii economice al Elveției? Pentru companie multinațională?
Chiar și conglomerat multinațional de tutun?
Scrisoarea se referă doar la
procesul de consultări publice, reprezentanți din partea DFAE afirmând că: „Scrisoarea
nu a abordat subiectul proiectului de Lege, aceasta fiind o problemă pentru
parlamentul moldovenesc.“ Autoritățile Republicii Moldova nu au primit încă
niciun răspuns la scrisoare. Mai mult chiar: Nici Ignazio Cassis, șeful
Bundesrat nu a fost informat despre această imixtiune.
DFAE nu dorește să recunoască intervenția
în procesul legislativ din Republicii Moldova. „Una dintre sarcinile Ambasadei
elvețiene este apărarea intereselor economice ale Confederației Elvețiene în
țara gazdă“, - a afirmat reprezentantul DFAE. Din acest motiv, nu sunt rare cazurile
când la mesajele parvenite de la
companiile elvețiene din străinătate, se răspunde în mod direct.
Philip Morris, o companie
elvețiană? În cadrul Centrului operațional global din Lausanne, activează 1500 de angajați care sunt responsabili de
comercializarea produselor companiei în peste 180 de țări în care compania
multifuncțională de producerea a tutunului este prezentă. Într-un alt centru
din Neuenburg se studiază efectele utilizării IQOS. Chiar și așa, compania
Philip Morris nu este o companie elvețiană: sediul central se află la New York.
Experimentul diplomatic realizat
împreună cu Tim Guldimann, în calitate de fost ambasador elvețian la Teheran
și Berlin, care a lucrat inclusiv și la reprezentanțele Organizației pentru
Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din Cecenia și Ucraina și, prin
urmare, cunoaște bine Europa de Est, confirmă faptul că ambasadele [Elveției?] din
străinătate sunt, în general, responsabile de protejarea intereselor economice.
Acesta este obiectivul pe care Constituția o pune în sarcina Confederației.
Este o practică obișnuită ca reprezentanții companiilor elvețiene să apeleze la
serviciile Ambasadelor Elveției pentru a primi sprijin în soluționarea unor
dificultăți apărute în țara gazdă.
Din moment ce Guldimann, care
era în deplină cunoștință de cauză, nu a depistat careva nereguli în acțiunile
colegilor săi de la ambasada Elveției la Kiev și nici elemente de imixtiune
în procesul legislativ din Moldova,
putem trage concluzia că, probabil, nu s-au încălcat careva prevederi ale regulamentelor
interne. Aceasta sunt considerente de ordin etic, dacă măsurile luate de
diplomații elvețieni în sprijinul industriei
tutunului pot fi considerate ca fiind oportune și legitime: „Personal consider
că companiile de tutun nu trebuie să beneficieze sub nicio formă de sprijin politic
din partea statului .“
Fostul Consilier Național din
partea SP a opinat că, într-o asemenea situație, el, în calitate de fost Ambasador, ar fi trebuit mai întâi să se
consulte cu colegii săi de la Berna dacă este sau nu cazul să se ia anumite măsuri
în această situație. De exemplu, există o circulară-directivă clară conform
căreia un mesaj nu trebui să fie utilizat pentru exportul de arme. „În lipsa
unor directive clare de la superiorii săi din Berna, deciziile cu privire persoanele
cu care se vor întreține relații de colaborare și cu cine nu, rămân la
latitudinea Ambasadorului. Anume pentru astfel de situații este el plătit.“
Și într-adevăr: Ambasadorii sunt
liberi să decidă ce preocupări urmează să reprezinte într-o țară gazdă. DFAE au
mai declarat următoarele: „Dacă compania elvețiană dorește să-și promoveze interesele
de afaceri în străinătate, Ambasada este în drept să decidă, dacă și în ce mod
va acorda acest sprijin.“
Răspunsul DFAE la întrebarea
autorităților Republicii Moldova, pe
baza căreia sprijinul acordat companiei Philip
Morris a fost considerat oportun, se dovedește a fi unul vag: „Un criteriu
important al deciziei a fost acela că, din punct de vedere al părții elvețiene,
ar fi de dorit ca toate consultările publice să includă toate părțile
interesate în procesul legislativ.“
DFAE face politică economică
împotriva propriei politici de dezvoltare
Toate aceste aspecte au ieșit la
iveală datorită eforturilor întreprinse de către profesorul Nino Künzli,
directorul al Fundației Elvețiene a Școlii de Management în Sănătate Publică. Săptămâna
trecută, el a denunțat tranșant acordul de cooperare încheiat între compania Philip
Morris și DFAE în cadrul Expoziției Mondiale de Comerț organizată la Dubai. Urmare
a noilor dezvăluiri, el a mai declarat următoarele: „Faptul că demnitari oficiali ai Elveției fac în
prezent lobby în Republica Moldova în sprijinul intereselor companiei Philip
Morris este un fapt absolut inacceptabil.“
Dumnealui înțelege perfect faptul că Ambasada
Confederației Elvețiene are menirea de a apăra interesele [legitime ale] economiei
[țării lor]. Cu toate acestea, sprijinul indirect pentru o activitate de lobby pentru
o anumită industrie, care contravine politicii de prevenire și de acordare a asistenței
medicale: „Aceasta subminează scopurile cooperării elvețiene în dezvoltarea ei.
“
Într-adevăr, angajarea Ambasadei Elveției la Kiev în promovarea
intereselor comerciale ale companiei Philip Morris subminează, în mod evident,
eforturile întreprinse de un alt departament al Ministerului pentru Afaceri
Externe – și anume ale Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).
Fiind activă în Republica Moldova
de la începutul anilor 2000, SDC a
stabilit pentru anii 2018-2021 trei priorități în domeniul cooperării continue:
migrație, dezvoltare și asistență medicală. Pe pagina de internet a agenției
este afișată următoarea constatare tristă: „Starea de sănătate a populației din
Republica Moldova este cu mult sub media europeană“.
Prin urmare, una dintre direcțiile
principale de activitate ale agenției elvețiene
este sensibilizarea publicului larg
pentru a „ilustra beneficiile unui stil de viață sănătos“.
În descrierea detaliată a Strategiei de cooperare pentru anii 2018 - 2021, care prevede un buget în valoare totală de 47 de milioane de franci elvețieni, SDC adoptă o poziție și mai tranșantă. Unul dintre criteriile de succes al programului îl reprezintă cuantificarea procentului de populație informată cu privire la diverși factori de risc pentru sănătate. Potrivit SDC, printre acestea se numără: „Consumul de droguri și consumul excesiv de alcool/tutun“.
Reprezentantul Ministerului pentru
Afaceri Externe la acesta întrebare a afirmat următoarele: „Relațiile
bilaterale dintre Elveția și Republica Moldova sunt marcate în mare măsură de
cooperarea îndreptată spre dezvoltare pe termen lung. Cu toate acestea, această
cooperare cuprinde și alte domenii, cum ar fi cooperarea economică.” Obiectivul
Ambasadei Confederației Elveției la Kiev este de a proteja interesele Elveției
în toate relațiile bilaterale: „Activitatea lor este o reflectare a intereselor
Elveției în țara gazdă.“
În lumina celor de mai sus merită
de menționat faptul că și după schimbarea puterii în Republica Moldova direcția
cooperării pentru dezvoltare nu a suferit careva modificări. Reprezentanți ai Biroului
de Cooperare al Elveției în Republica Moldova s-au întâlnit recent, la 27
iunie, cu noul Ministru al Sănătății. A doua zi, Biroul SDC a postat pe
Facebook următorul mesaj: „Elveția, cel mai mare sponsor bilateral în domeniul asistenței
medicale, va continua să sprijine reformele în acest domeniu.”
Legea tutunului - înăsprită
Parlamentul Republicii Moldova a
aprobat pe 26 iulie proiectul de Lege, care va intra în vigoare la începutul anului 2020.
Precedent: Republica Moldova este a doua țară europeană, după Georgia, care va impune
asupra țigărilor IQOS același regim de impozitare ca și la produse convenționale
de tutun.
Contrar temerilor exprimate de
conducerea companiei Philip Morris, Republica Moldova a lansat procesul de
consultare publică pentru elaborarea Legii. Cu patru zile înainte ca Ambasada
Elveției să intervină în scris, Comisia de protecție socială, sănătate și
familie a Parlamentului Republicii Moldova a fost invitată să participe la o
audiere publică, care a fost transmisă în direct. Cadre relevă faptul că
administratorul filialei locale a companiei Philip Morris, Denis Zhogolev, a
participat – și chiar a vorbit de mai multe ori în cadrul acestor dezbateri
publice.
Radu Marian, parlamentarul în
vârsta de 28 de ani, care este inițiatorul proiectului de modificare a Legii, a
avut de spus următoarele: „Companiile de tutun au avut o relație foarte strânsă
cu guvernarea precedentă. Acum cei care fac lobby pentru companiile de tutun nu
mai au acces pe scena politica moldovenească.“
Potrivit lui Marian, lobby-știi au
depus mereu mari eforturi pentru a influența publicul. Aceștia au sponsorizat
oamenii cu putere de decizie, centre analitice și mass-media. Iar acest lucru
duce la un rezultat previzibil: ori de câte ori
demnitarii Republicii Moldova
intră în contact cu jurnaliștii, aceștia evită să răspundă la întrebările pe
bandă despre puterea lobby-știlor din domeniul tutunului din țara lor. Le este
frică de consecințe: întrucât compania Philip Morris sponsorizează inclusiv și angajatorul acestora.
Cea mai mare companie de tutun
din lume este cunoscută pentru lobbyismul său agresiv. Cifra sa de afaceri colosală
a fost folosită în mod repetat pentru a influența legile și politicienii
[locali]. Timp de un deceniu, lobby-știi industriei tutunului, în special în
SUA, au blocat [prin varii metode] inclusiv prin minciuni și cercetări
înșelătoare care au subminat știința, adoptarea unor pachete de legi stricte menite
să combată fenomenul dependenței de substanțele chimice conținute în produsele
din tutun.
Întrucât în țările din Europa de
vest vânzările de produse din tutun au scăzut ca urmare a scăderii numărului de
utilizatori activi, companiile de tutun și-au concentrat atenția asupra regiunilor
în curs de dezvoltare, mai puțin reglementate, din Europa de Est, America de
Sud și Asia, unde utilizează metode dubioase pentru a submina politica de
prevenire a utilizării produselor din tutun. De exemplu, după ce autoritățile
Uruguay au adoptat un pachet de legi stricte antitutun, compania Philip Morris
a exercitat presiuni asupra acestora, și în 2012 a dat, în zadar, în judecată statul uruguayan cerând
despăgubiri în valoare de 25 de milioane de dolari și concediind 40 de
persoane.
Trebuie de menționat faptul că în
măsura în care înțelegem mai bine colaborarea dintre diplomații elvețieni și
sectorul privat, și cu cât mai puțin importante sunt interesele apărate de
autoritățile oficiale ale Elveției, cu
atât mai mult se erodează granițele dintre Departamentul pentru Afaceri Externe
și cel mai mare producător de țigări din lume.
Într-un final ne rămâne să
răspundem la întrebarea: dacă cu adevărat ne dorim o astfel de politică
externă?
Tag: industria tutunului, diplomați, Philip Morris
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %