„Operațiile de stentare a arterei carotide sunt cele mai simple, dar acesta este abia începutul. Vreau să dau un semn că și la noi se pot face astfel de operații”, spune Grigore Zapuhlîh, directorul instituției.

Deși institutul are un angiograf de mai bine de doi ani, abia săptămâna trecută a primit autorizație de funcționare. Pentru aceasta Institutul a trebuit să pregătească o sală specială, unde sunt efectuate intervențiile.

„Este un aparat care ne ajută să salvăm pacienții cu accidente vasculare cerebrale. Acesta este un lucru foarte important. Până acum se făceau operațiile în mod deschis, prin incizie, se prepara artera și se curăța manual plăcile aterosclerotice. În acest caz este nevoie de anestezie generală. Acum operația este destul de elegantă, pacientul poate fi mai repede externat acasă. Noi avem foarte mulți pacienți cu boli cerebro-vasculare. Ictusuri, peste o mie pe an, pacienți gravi, care necesită tratamente mai moderne, mai puțin invazive, nu prin incizie și trepanație”, a mai adăugat directorul.

La modul practic un pacient care a suferit un accident vascular cerebral trebuie să ajungă la Institut, în cazurile fericite, timp de trei ore, ceea ce în Moldova se întâmplă mai rar. Acesta face mai multe investigații, iar ulterior medicii decid dacă îl vor supune intervenției.

„Dintr-o mie de ictusuri câte avem anual, să spunem că noi vom efectua 150 de proceduri endovasculare, totuși oamenii vin târziu, ei nu dau importanță primelor semne și a doilea detaliu este că nu pentru toți are sens să se facă aceste operații, ci celora care au perspectivă. Pacientul este culcat pe o masă, i se face o puncție în artera femurală a piciorului, iar cu ajutorul cateterului se ajunge la arterele carotidiene, cele care alimentează creierul, pentru a le revasculariza. Astfel evităm incizia, suturarea, anestezia generală. De asta este o operație minim-invazivă”, spune Grigore Zapuhlîh.

Sala spațioasă de la etajul 1 al Institutului a servit până nu demult procedurilor radiologice, iar de acum aici se vor putea face atât intervenții deschise cât și endovasculare. 

„Procesul de obținere a autorizației a fost unul anevoios. Vineri am primit acceptul, adică sala a fost înregistrată oficial, a durat mult, am renovat-o de la zero. Pot spune că este cea mai nouă sală din țara noastră”. Directorul instituției ne-a mărturisit că la INN ar fi nevoie de un angiograf modern biplan, iar costurile pentru acesta se ridică la minim un milion și jumătate de euro.

„Dar țara noastră are nevoie de un astfel de aparat. Noi am înaintat demersuri pentru a-l avea și sper că într-o zi îl vom avea. Până atunci lucrăm cu ce avem”, a conchis acesta.

Medicul care ne-a arătat sala hibrid și a făcut intervențiile propriu-zise este neurochirurgul Ion Preguza. Acesta a fost timp de trei luni la un stagiu practic la Institutul Romodanov din Kiev, unde a participat la aproape 50 de operații de stendare de carotidă. 

„Greutatea unei astfel de intervenții este imposibil de cuantificat. E clar că sunt emoții, sunt proceduri foarte elegante, nu e o chirurgie cu mult sânge. Tehnicile endovasculare sunt total diferite. Se lucrează prin picior sau mână, se lucrează la milimetru, pentru a putea introduce acul de puncție pentru artera de interes – femurală sau radială”, a menționat medicul.

Cine are nevoie de astfel de intervenții

„Atunci când se obturează un vas sau se îngustează așa numita stenoză, cantitatea de sânge care alimentează creierul se reduce, aceasta fiind un factor de risc pentru ictusul ischemic. Creierul este foarte sensibil, dacă timp de 9 minute, nu are aport sagvin suficient apar deficiențele, pacienții încep să vorbească mai neclar, poate să fie jumătate paralizat, să scadă puterea în mâini și picioare. Memoria scade și nivelul profesional. Asta se întâmplă, de obicei, la persoanele după 40-50 de ani. Dacă reușim să intervenim la timp, pacientul poate să trăiască sănătos și bine”, explică Grigore Zapuhlîh.

Procedura se indică și în cazul anevrismelor cerebrale, malformațiilor arterio-venoase cerebrale și spinale, fistulelor durale, embolizarea vaselor tumorilor cerebrale, tromboza arterelor carotidiene si intracraniene(trombectomia).

Domnul E. în vârstă de 72 de ani a suferit două accidente vasculare cerebrale în toamna anului trecut. Recunoaște că până atunci nu își monitoriza tensiunea și nu lua medicamentele necesare pentru a o menține în limitele normale.

„Am avut două accidente vasculare cerebrale în noiembrie anul trecut. Prima dată pe partea dreaptă, în trei zile mi-am revenit. Pe 16 noiembrie mi s-a ridicat tensiunea la 220, a dat în ochiul drept, am început a ameți și mi-am pierdut echilibrul. Am chemat salvarea, mi-au dat două injecții, mi-a scăzut tensiunea și m-au lăsat. Am stat culcat și vedeam că din ce în ce mai rău îmi este. Am chemat salvarea din nou și am venit aici. Nici nu erau locuri atunci. Acum m-au anunțat să vin la intervenție ca să nu se mai repete”, povestește bărbatul.

În același salon aștepta nerăbdător rândul la o astfel de intervenție și S. G. (nume protejat) în vârstă de 55 de ani. Acesta a suportat două ictusuri ischemice cerebrale cu dezvoltarea hemiparezei(slăbiciune ușoară apărută pe o parte a corpului) și a disfaziei(tulburări de limbaj).

„În 2013 am avut primul accident, apoi în 2015. Mă mișc mai greu de atunci și nu mai pot lucra ca înainte. M-am străduit să ajung demult tare. Sunt de la Leova. Mă bucur că am ajuns aici. În aprilie domnul Ion Preguza mi-a făcut angiografia și mi-a zis că va fi posibil să fiu supus unei intervenții”, spune acesta.

În jurul orelor 16.00, marți, primul care a fost operat a fost pacientul S. G. Echipa formată din medicul neurochirurg Ion Preguza, asistenta medicală și alți doi medici au fost ghidați de profesorul Ion Popovici, invitat special la o primă intervenție de acest gen. 

Și-au îmbrăcat pe rând halatele de operație, au pregătit instrumentarul, iar de cealaltă parte a geamului fumuriu au fost monitorizați de viitoarea echipă de medici specialiști, care urmează să fie pregătiți pentru astfel de intervenții.

De aici nu se auzeau discuțiile dintre medici, dar se simțea atmosfera de încordare, neliniște, dar și de satisfacție a medicilor, care de acum încolo vor salva vieți, aici, acasă.

„Emoțiile după operație au fost de învingător. Intervențiile au decurs conform planului preoperator, fără evenimente neprevăzute. Echipa a dovedit că și în condițiile Republicii Moldova, pacienții pot primi asistență specializată de nivel european”, a precizat Ion Preguza, după cele două intervenții și o noapte în care a fost de gardă.

Ambele intervenții au fost finalizate în jurul orei 19.00, iar pacienții au fost transferați în secția obișnuită, urmând ca în câteva zile să plece acasă.

Potrivit directorului instituției astfel de operații sunt costisitoare, doar instrumentariul cu care se operează costă între 50-60 de mii de lei. Cheltuielile însă urmează să fie acoperite de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Grigore Zapuhlîh spune că nu se va face o listă de așteptare în cazul acestor pacienți, întrucât operațiile ar trebui efectuate cât mai repede posibil. După primele operații, CNAM-ul ar trebui să transfere deja suma contractată pentru realizarea acestor intervenții.

„Noi am pregătit tot. Bugetul nostru este de 13 milioane de lei anual doar pentru aceste intervenții. Am prezentat toate actele, ei ne-au așteptat să facem primele operații și vom fi contractați”, ne-a declarat Grigore Zapuhlîh.

Accidentul vascular cerebral reprezintă a treia cauză de deces și prima cauză de invaliditate a populației din Moldova. Anual, la INN ajung aproximativ 900 de pacienți care au suferit un accident vascular cerebral. Doar 10 la sută dintre aceștia în primele trei ore de la apariția primelor semne. În Republica Moldova sunt diagnosticați anual, cu accident vascular cerebral în jur de 12 mii de pacienți.