Radu Marian, deputat PAS: „Avem o instituție, CNAM, care gestionează practic 8 miliarde de lei și nu poți obține nicio informație de la ea. E o problemă gravă”
Elena Cioina
17 februarie, 2020, 18:13
Vizualizări: 4663
De curând Parlamentul a adoptat în primă lectură modificări la Legea privind asigurarea obligatorie de asistență medicală. În linii generale, documentul obligă expres CNAM și prestatorii de servicii medicale publici și privați, care primesc bani din Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, inclusiv farmaciile care eliberează medicamente compensate de stat
să publice contractele și sumele oferite instituțiilor medicale, acordurile adiționale și anexele la contracte, din care se vede clar pentru ce fel de servicii a fost contractată instituția și câți bani a primit pentru prestarea serviciului.
La fel,
documentul adoptat de deputați prevede să fie publicate toate deciziile Consiliului
de Administrare al CNAM și ale instituțiilor medicale publice. Deputații au ridicat
mâna unanim, deși Guvernul Chicu a venit cu un aviz, care exclude obligația publicării
anexelor. Deși, aparent, deputații au arătat că sunt interesați să facă procesul
de cheltuire a banilor publici cât se poate de transparent, adevărata față
urmează să o afișeze în momentul în care vor vota documentul în lectura a doua.
Problema
transparenței cheltuirii banilor publici de către prestatorii de servicii
medicale, care au semnate contracte cu CNAM, durează de mulți ani. Acum
instituțiile medicale au obligația să facă publice doar contractele, din care
se văd doar sumele alocate, nu și serviciile pentru care sunt oferiții banii.
Am stat de vorbă cu deputatul PAS, Radu Marian, autorul inițiativei legislative
privind transparentizarea cheltuirii banilor publici în sănătate. L-am întrebat
cât interes există ca prevederile adoptate în primă lectură să se regăsească și
în a doua și ce va face fracțiunea sa, dacă documentul va fi denaturat? Iată ce
răspunsuri ne-a dat.
Domnule
Marian, în primul rând vreau să vă întreb de ce atâta interes pentru
transparența financiară anume în sănătate? Alte domenii sunt mai transparente din
acest punct de vedere?
În timpul campaniei electorale al blocului ACUM eram
printre oamenii care se ocupau de elaborarea programului electoral și pe mine
cel mai mult m-a atras domeniul sănătății. Asta, chiar dacă eu nu am studiat
medicina și nici nu am lucrat în domeniu. Am background în economie și finanțe.
De ce?
Pur și simplu a început să mă intereseze. Când citești
statisticile triste, când vezi speranța de viață, care e mai mică cu 10 ani
decât în Vest, când vezi că cheltuielile private ale oamenilor pentru sănătate
sunt mult mai mari decât în Vest, înțelegi că avem o problemă și încerci să te
gândești care ar fi soluțiile pentru ea. De asta, când am ajuns în Parlament și
a trebuit să ne alegem comisiile, eu am ales Comisia sănătate, protecție socială
și familie.
Acum însă
faceți parte din alta – Comisia controlul finanțelor publice și ea vizează
inclusiv controlul banilor în sănătate.
În context, transparența cheltuirii banului public, în general, e o
problemă pentru majoritatea instituțiilor statului. În sănătate e mai grav?
Cred că avem o
problemă destul de gravă în ceea ce privește transparența financiară de la
Compania Națională de Asigurări în Medicină. Inclusiv
noi, în calitate de aleși ai poporului, am început să trimitem diverse demersuri
către diverse instituții din Sănătate. Ne interesa certificatele eliberate de
către Ministerul Sănătății studenților care voiau să facă rezidențiatul în alte
țări, ne interesau informații de la CNAM despre medicamentele compensate,
ceream să ni se arate contractele cu prestatori de servicii medicale și
farmacii. Am constatat că avem o problemă gravă, pentru că răspunsurile pe care
le primeam erau o bătaie de joc.
Deci, avem o instituție care administrează un buget de
aproape 8 miliarde de lei și nu poți obține nicio informație de la ea. E vorba
de bani publici despre care tu nu știi cum se cheltuie. Sunt bani care vin din
buzunarul cetățeanului și elementar nu îți oferă informații despre cât costă un
medicament compensat. Cred că e o problemă gravă din acest punct de vedere.
Ce informații
ați cerut de la CNAM și nu vi s-au oferit?
Am cerut informație dezagregată pe contracte cu
prestatorii de servicii medicale pentru ultimii 5 ani. Mi-au oferit un tabel în
cinci coloane, care conținea informații foarte superficiale și mențiunea că
restul informației o găsiți pe site, iar pe site nu-i nimic.
Și ce ați
făcut?
M-am dus la ei, le-am arătat Legea privind statutul
deputatului și le-am spus: „Sunteți obligați să-mi oferiți informațiile pe care
vi le-am cerut”. Dar, până la urmă nu e vorba de lege, dar de obligația morală
și de bun simț să publici aceste date. E vorba de bani publici. Într-un final
mi-au trimis niște date, dar, e adevărat, abia după ce s-a schimbat guvernarea.
Adică ați
avut perioade mai bune cu CNAM? Mă refer la perioada în care la guvernare a
fost partidul pe care-l reprezentați în Parlament...
În iunie am simțit cât de cât o deschidere pentru a
schimba lucrurile, pentru a face domeniul mai transparent.
Dar euforia a
durat puțin, din câte înțeleg...
Ca orice euforie.
Domnule
Marian, care instituții ale statului din sănătate sunt cu cele mai grave
probleme de transparență financiară?
De exemplu, Ministerul Sănătății a fost destul de
deschis și a oferit informații despre numărul de cereri depuse de către
studenții de la medicină, care au vrut să meargă la rezidențiat în străinătate.
Chiar dacă nu au oferit toată informația, cel puțin au fost mult mai detaliați.
Cu siguranță CNAM a fost și este „terra incognita”. Fiind prima dată într-o
funcție publică, pentru mine era de neînțeles de ce atâta secretomanie. Bănuiam
că se ascund anumite lucruri, dar nici chiar așa deschis să sfidezi legea și
bunul simț.
Ați încercat
același exercițiu și cu instituții medicale propriu-zise? Noi avem instituții
care administrează și peste jumătate de miliard de lei, de exemplu CNAMUP,
Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească. Cât de
deschise au fost?
Am trimis la Ministerul Sănătății demers în care
ceream să ni se prezinte informații detaliate privind organizarea concursului
de numire a lui Boris Glovin în funcția de director al CNAMUP. Concursul a avut
loc la sfârșitul lui 2015, începutul lui 2016. Am cerut lista și CV-urile
tuturor candidaților, care au participat la concursul de angajare a directorului
CNAMUP și nu am primit nimic. Am cerut să ni se prezinte procesul verbal al
ședinței în care s-a ales directorul CNAMUP. Mi-au spus că nu s-a păstrat un
asemenea document. Deci, nu e vorba de lipsă de transparență doar la capitolul
financiar. Ei ne privează de informații, care, în viziunea lor, riscă să
deconspire anumite nereguli, interese, fraude.
Am mai trimis un demers pe cazul procurării insulinei
STRIM și am primit , la fel, un răspuns evaziv.
Care ar fi
problema, din punctul Dvs de vedere? De ce responsabilii nu vor să facă publice
informații de interes public, chiar dacă știu că legea îi obligă? Ce îi
împiedică să ne spună nouă, cetățenilor, pe ce cheltuiesc banii noștri, cine și
de ce a câștigat un concurs pentru o funcție de conducere, să ne prezinte
procesele verbale ale Consiliilor de Administrare, etc?
Cred că răspunsul e într-un singur cuvânt – fraudă. Noi vorbim de landromat în
Republica Moldova, dar eu cred că asemenea mini-landromate există în
majoritatea instituțiilor statului, ca să nu le spun toate. Când o
instituție nu plasează informații care trebuie să fie publice, atunci bănuiala
rezonabilă e că acolo ceva nu-i în regulă, se fac contracte frauduloase, se
spală bani, etc.
Poate nu știu
managerii de spitale, de exemplu, care informație trebuie să o publice
obligatoriu și care e informație doar pentru uz intern?
Nu cred că nu știu și nici nu cred că trebuie să se
gândească că legea îi obligă. Noi vorbim despre sistemul de ocrotire al
sănătății, care administrează aproape 10 miliarde de lei. Și acești bani nu
sunt ai lor, sunt banii oamenilor plătiți prin taxe, impozite. Ține de bunul
simț, în primul rând. Și apoi, te protejezi pe tine, îți protejezi reputația și
arăți că îți pasă de ea. Când publici date, sunt mult mai puține întrebări față
de tine. Senzația mea că multora nu le pasă de reputația lor.
Adică
predomină interesul...
Cred că ăsta ar fi răspunsul principal la întrebarea
Dvs.
Cetățeanul,
în primul rând, trebuie să știe cum sunt cheltuiți banii în sănătate, pentru că
el contribuie la umplerea sacului cu bani. Cum îi oferim, pe înțelesul lui,
această informație, despre care unii aleși ai poporului cred că nu i-ar folosi
la nimic, pentru că oricum nu ar înțelege-o...
În asemenea cazuri, aliații principali sunt societatea
civilă și presa, pentru că în momentul în care datele sunt publicate, e mult
mai ușor să depistezi fraudele sau conflictele de interese. Este mult mai ușor
să faci anumite investigații sau studii. Chiar dacă cetățeanul de rând nu
accesează aceste date, el este indirect beneficiarul lor. Nu ar trebui să ne
gândim la faptul că 99% din populație va accesa raportul de executare a
Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
Există
percepția, acolo „sus”, că asemenea informații nu trebuie să ajungă la omul de
rând, că el nu are nevoie de ele?
Acesta a fost unul dintre răspunsurile pe care le-am
primit, în discuții private, de la reprezentanții unor instituții din sistemul
de sănătate, inclusiv de la CNAM. „Păi, da omului de rând nu-i trebuie astfel
informații. El nu le înțelege”. E o justificare pentru ei. E o abordare
greșită, pentru că e vorba de bun simț, în primul rând.
Cum credeți,
se poate ieși din acest cerc vicios?
Cred că societatea civilă și jurnaliștii trebuie să
fie cei care scot la iveală astfel de situații. Ei trebuie susținuți ca să
producă acele materiale, care pot fi ușor consumate, pot fi înțelese de orice
om, mai instruit ori mai puțin instruit. Va fi mult mai eficient, decât dacă
omul va începe să acceseze singur toate exceluri-le și documentele PDF.
Revenind la
interese. Al cui interes este mai mare de a ascunde informațiile de interes
public – al politicienilor, al prestatorilor de servicii medicale, al celor
care țin controlul banilor, care-i împart?
Cred că este un
pact tacit între toți acești actori. Este și interesul unor companii, care
înțeleg că pot „mulge” statul, și interesul unor directori de instituții
medicale și a politicienilor, inclusiv. Noi vedem
adesea politicieni, care au interesul exagerat pentru un anume medicament.
Amintiți-vă scandalul cu insulina Strim. Au fost deputați care au trimis zeci
și zeci de solicitări Agenției Medicamentului din care era clar că au anumite
interese. Toate lucrurile astea se văd și eu cred că e vorba de un pact între
toți acești actori despre care vorbim. Interesul e reciproc. Instituțiile publice vor să ascundă
anumite fraude, businessul vrea să-și protejeze anumite profituri.
În altă ordine de idei, eu cred că instituțiile
publice aplică cum vor ele legea. Responsabilii nu o respectă, pentru că nu
există consecințe.
Dle Marian,
dvs sunteți autorul unui proiect de lege al cărui scop principal e ca banii
acumulați în Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, gestionați de
CNAM să fie cheltuiți transparent. Să știe cetățeanul ce fac instituțiile
medicale cu banii lui. Modificările la Legea cu privire la asigurarea
obligatorie de asistență medicală au și fost adoptate în primă lectură. Ce
exact propuneți pentru a asigura transparență financiară maximă în sănătate?
În acest proiect sunt cinci prevederi de bază. În
primul rând, noi obligăm CNAM și instituțiile prestatoare se servicii medicale
publice și private, inclusiv unitățile farmaceutice, să facă publice toate
contractele, acordurile adiționale și anexele la contracte. Insistăm și pe
publicarea anexelor, pentru că, de exemplu, contractul e unul general și
prevede suma totală, iar anexele conțin detalii – ce serviciu este prestat și
cu cât este plătit. Multe instituții publică suma contractului cu CNAM, dar nu
e clar pentru ce fel de servicii sunt plătite și cu cât. Detaliile sunt
importante.
Guvernul a
dat un aviz pozitiv, dar a propus niște modificări, care lasă portiță deschisă
pentru mai puțină transparentă pentru public. Ce exact nu vrea Guvernul să știe
omul de rând?
Guvernul a dat un aviz pozitiv, dar a spus că anexele
nu sunt necesare. Și aici e un moment periculos. Publicarea anexelor la
contracte sunt necesare și eu sper că Parlamentul va menține și va adopta
documentul în varianta propusă de noi. În prima lectură a fost adoptat unanim,
așa cum l-am conceput.
Care sunt
celelalte prevederi care ar face instituțiile din domeniul sănătății mai
transparente din punct de vedere financiar?
O altă prevedere se referă la publicare tuturor
deciziilor Consiliului de Administrație al CNAM și ale consiliilor
prestatorilor publici de servicii medicale și farmaceutice. De asemenea,
documentul prevede publicarea raportului de executare a Fondurilor Asigurării
Obligatorii de Asistență Medicală.
Proiectul reglementează acum și noțiunea de instituție
farmaceutică, ceea ce a lipsit până acum. Adică vrem să reglementăm inclusiv
traseul banilor publici prin instituțiile farmaceutice, care eliberează
medicamente compensate de către stat. Și ele trebuie să se supună acestor
standarde de transparență.
Și mai există o prevedere care obligă Guvernul să
elaboreze un regulament nou pentru situațiile când pacienții cheltuie mai mult
pentru medicamente compensate decât este prevăzut de Programul Unic și acest
document ar trebui să reducă esențial din cheltuielile omului. De multe ori se
abuzează de încrederea lui și nu este clar pentru pacient cât trebuie să
plătească în plus pentru medicamentul compensat.
Și la fel de important, proiectul prevede și
principiul asigurării transparenței.
În comisia
din care ați făcut parte – Comisia sănătate, protecție socială și familie -
sunt deputați, care altă dată au fost miniștri ai sănătății sau deputați în
legislaturi mai vechi și care nu prea și-au manifestat atunci interesul față de
subiectul asigurării transparenței financiare în sănătate. Acum sunt mai
vocali, de aceea vreau să vă întreb câtă susținere are proiectul din partea
Comisiei acum? Cum simțiți Dvs lucrurile? Sunteți deputat dintr-un partid aflat
în opoziție? Proiectul nu e neapărat pe placul guvernării. Chiar dacă s-a votat
unanim în primă lectură, aveți garanția că va fi la fel și în a doua?
Pentru noi a fost o surpriză, pentru că am mers de la
fracțiune și am propus ca documentul să fie inclus pe ordinea zi. Surpriza a
fost că l-au acceptat. Am înțeles că există interes pentru transparență și
pentru alte fracțiuni. Parlamentul e oarecum mai volatil, formal nu există o
majoritate clară și atunci abordarea e mai flexibilă. Și șansele, într-o
asemenea legislatură, ca un proiect de lege al opoziției să treacă, sunt un pic
mai mari.
În primă lectură au fost mai multe întrebări de genul
„de ce trebuie și prestatorul privat să publice aceleași informații ca și
prestatorul public?” Asta a fost nemulțumirea dlui deputat Adrian Candu (n.r.
deputat PD) și a deputatului Vasile Bolea (n.r. deputat PSRM). Pentru că
trebuie să existe echitate, este răspunsul nostru. Dacă obligi instituția
publică să publice toate acele documente despre care v-am vorbit, exact așa
trebuie să publice și instituțiile medicale private, care au contracte cu CNAM.
S-a invocat ideea că ar fi complicat pentru
prestatorii privați să publice informații despre cum a cheltuit banii publici.
Nu văd nimic complicat să publici un contract și anexele la el. Tehnic nu e
complicat deloc. Până la urmă nu e vorba de toate instituțiile medicale
private, ci de cele care au contracte cu CNAM. Aceste instituții cheltuie niște
bani publici.
Ce interes ar
avea să susțină documentul așa cum îl propuneți?
Eu nu exclud că inclusiv unii deputați din această
coaliție, fie ea și neformală, vor într-adevăr mai multă transparență. Nu putem
spune că toți sunt rău intenționați sau au anumite interese. Sigur, eu pot
presupune acum că există deputați care protejează interesele vreunui agent
economic, care poate a pierdut vreo licitație și vor să vadă cine câștigă, cine
pierde. În general, transparența pe care o vrem ar trebui să fie benefică
pentru toți, începând de la cetățeni și terminând cu agenți economici care au
pierdut anumite licitații și ar vrea să înțeleagă de ce.
Când va fi
adoptat documentul în a doua lectură?
Avem, potrivit legislației, 10 zile la dispoziție să
includem toate amendamentele propuse. Sperăm în cel mai scurt timp să avem
audieri publice și să le discutăm la comisie. Trebuie să fim foarte atenți ce
amendamente vin de la Guvern. Nu suntem siguri că proiectul va fi adoptat în a
doua lectură. E bine că s-a adoptat în prima, dar e foarte importantă a doua.
Ne va fi mai clar în această săptămână.
De ce nu
aveți această siguranță că va fi votat și în lectura a doua?
Dacă Guvernul va insista pe amendamentele despre care
v-am vorbit, adică va spune că nu e nevoie să fie publicate anexele la
contracte, de exemplu, atunci vom avea o problemă. Proiectul de lege va fi
denaturat și el nu va avea eficiența scontată. În cazul în care va fi modificat
așa cum vrea Guvernul, nu știu dacă fracțiunea noastră îl va susține. Depinde
cum vom vota amendamentele la comisia sănătate, protecție socială și familie.
Domnule
Marian, vă mulțumesc pentru acest interviu. Vom urmări atent evoluția, inclusiv al acestui
proiect de lege, ca să înțelegem dacă transparența care ni se oferă este una
reală sau miza e alta.
Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Tag: transparență, CNAM, bani publici
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %