Sistemul medical era bolnav de corupție, iar Covid l-a pus la pământ, ca pe un pacient neglijat: replicile dintre Viorica Dumbrăveanu și deputații care i-au pregătit „capitularea”
Irina Papuc
10 iulie, 2020, 22:12
Vizualizări: 4275
De la tribuna Parlamentului, potrivindu-și masca cu mâinile, apucând din două colțuri ale suprafeței exterioare, ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a vorbit despre cum Covid-19 a afectat sistemul medical din Republica Moldova „îmbolnăvit” grav de corupție, făcând o analogie cu un pacient bolnav cronic, care și-a neglijat starea precară, fiind chemată pentru o moțiune simplă în Legislativ.
Covid-19 afectează un pacient cu multiple boli cronice și asta a făcut și cu sistemul medical din Republica Moldova, a spus ea. Ministra Sănătății a vorbit forțat mai tare, respirând greu și potrivindu-și masca din când în când, până în momentul în care a tras de una dintre firele elastice de după ureche, a scos-o de tot și a așezat-o lângă raport. Viorica Dumbrăveanu a fost aclamată, acuzată și iar aclamată de deputați, în funcție de interese, de cele mai multe ori. Unii au declarat că interesul lor suprem este combaterea pandemiei de Covid-19 și grija față de oamenii acestei țări, dar discursurile au fost, cu mici excepții, „propulsate” de interese politice, alimentate de ură, în care s-au folosit argumente prost documentate, găsite aleatoriu prin articole jurnalistice, generând o dezbatere haotică. Alți legislatori au invocat și argumente pertinente, dar cu agilitate fiecare parte a reușit să evite întrebările incomode, rostind partitura preferată.
Viorica Dumbrăveanu a venit joi, 9 iulie, în fața deputaților pregătită și încrezătoare. A folosit partea introductivă pentru a aminti în ce stare este sistemul medical, cât de mult a fost afectat de scheme de corupție, ceea ce este adevărat, în ultimă instanță. Este o metodă de justificare însă la care apelează majoritatea miniștrilor chemați în Parlament pentru explicații pe diferite probleme din sistemul medical. Dumbrăveanu a spus că infecția SARS-CoV-2 a fost un test, iar rezultatele lui sunt grave. E o realitate pe care nimeni nu o mai poate ascunde și nu o poate nega.
„Covid-19 a fost un test de funcționalitate și de rezistență, iar rezultatele lui pentru sistemul național sunt grave. Dar nu cred că acest lucru este un secret pentru mulți care se află în această sală sau ar fi o noutate pentru cei care au făcut parte din acest sistem pe parcursul a mai mulți ani. Din păcate această realitate tristă este o rutină grea de la independență încoace pentru lucrătorii medicali care astăzi fac față pandemiei cu ultimele lor puteri. Dar mai tristă este realitatea cetățenilor care se adresează după ajutor instituțiilor medicale. Nu cred că o să spun un secret, dar sistemul sănătății din Republica Moldova este bolnav aidoma unui pacient care a fost infectat de corupție, interese, un pacient care este suferă de multe boli cronice care au fost ignorate, netratate sau tratate superficial, iar starea lui de la această atitudine s-a agravat și mai mult. Infecția prin Covid-19 se manifestă în formă gravă, în special la oamenii care suferă de boli cronice. Covid atacă agresiv organismele slăbite de diabet, boli cardiovasculare, cancer, hepatite și alte afecțiuni cronice, acutizându-se și provocând de multe ori decesul prematur. Același lucru l-a făcut și cu sistemul de sănătate din Republica Moldova, odată infectat. S-au acutizat toate bolile cronice, precum dotarea insuficientă și neproporțională a instituțiilor medicale cu dispozitive medicale, din cauza corupției și achizițiilor trucate, infrastructură învechită, unde nu sunt condiții elementare de igienă, pentru că din păcate sistemul medical nu a fost o prioritate sau n-a fost dorință de a remedia lucrurile, lipsa acută a personalului medical, generată de salarii demotivante, atitudine desconsideratoare, condiții de muncă inadecvate. Asta este realitatea pe care oamenii au arătat-o pe rețelele de socializare, nimerind în astfel de instituții medicale”.
După această parte, ministra Sănătății a trecut la cifre.
Echipamente medicale
„În privința echipamentelor medicale, vreau să spun că MSMPS, cu sprijinul OMS, a estimat resursele disponibile și nevoile pentru răspunsul la pandemie. În 2019 CAPCS a tergiversat în mod neîntemeiat mai multe achiziții publice pentru necesitățile sistemului de sănătate. Și anume: licitația centralizată pentru dezinfectanți, licitațiile pentru consumabile, inclusiv de laborator, unde se includ măști de unică folosință, halate, bahile și bonete. Ministerul a solicitat raportare săptămânală de la instituțiile medicale când a fost instituit Codul Galben și toate instituțiile medicale au spus că dispun de echipamente medicale, suficiente pentru 80 de zile. Înainte de primul caz înregistrat au fost distribuite 25.000 de seturi de echipamente pentru instituțiile strategice, ulterior încă 25.000”.
Centralizat s-au procurat în luna martie:
măști medicale - 250 de mii
mănuși din latex – 528 de mii
mănuși de nitril -106 mii
ecrane de protecție – 200 de mii
respiratoare cu filtru – 500 de mii
combinezoane – 54.780
Printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale a fost majorat cuantumul admis pentru contractele de valoare mică, de la 200.000 de lei la 800.000 de lei. Toate contractele sunt publice, iar echipamentele procurate au avut aviz de la ANSP, a mai spus Dumbrăveanu.
Dispozitive medicale
Ministra Sănătății a declarat de la tribuna Parlamentului că sistemul de sănătate din Republica Moldova dispune de prea puține echipamente medicale, în unele cazuri și de 15 ori mai puțin.
„Evaluarea la nivel privind dotarea instituțiilor medicale cu dispozitive medicale și funcționalitatea acestora efectuată înainte de pandemie a demonstrat că aproximativ 60 de dispozitive medicale a căror valoare inițială depășește valoarea de 500 de mii de lei, nu sunt utilizate din mai multe cauze: consumabile constisitoare, lipsa specialiștilor calificați, defecțiuni majore. Referitor la dotarea instituțiilor medicale vă informez că în sistemul informațional de management al dispozitivelor medicale, administrat de AMDM, sunt înregistrate peste 30 de mii de dispozitive medicale, nu toate dispozitivele sunt înregistrate integral în acest sistem. Ministerul estimează că în total există peste 60 de mii de dizpotive, cu toate acestea gradul de dotare este de 1- 1,5 dispozitiv medical la un pat, pe când în statele europene raportul este între 5-15 echipamente medicale la un pat. Un alt indicator alarmant este gradul de uzură foarte înalt. Peste 37 la sută din echipamente au un grad de uzură între 10 și 15 ani, iar unele și de 30 de ani”.
Pe perioada pandemiei, s-au asigurat următoarele echipamente medicale: 32 de ventilatoare, 53 concentratoare de oxigen, 202 pusloximetre, 17 laringoscoape și videolaringoscoape, 17 pompe pentru perfuzii, 9 electrocardiografe.
Ministra a vorbit și despre faptul că Ministerul Sănătății era obligat să asigure o rezervă de stat de echipamente și dispozitive medicale, dând de înțeles că predecesorii săi n-au făcut acest lucru, deși legea o cere.
Medicamente
În Republica Moldova nu ar exista probleme în asigurarea cu medicamente, a spus Viorica Dumbrăveanu, menționând, totuși, că autoritățile au beneficiat de loturi de donații din România, China, Japonia, iar în viitorul apropriat se așteaptă un lot din India.
Testarea populației
Majoritatea deputaților au reproșat autorităților executive o lipsă de strategie în testarea populației pentru a evita o eventuală explozie de cazuri confirmate care n-ar mai putea fi gestonată. Acestea din urmă n-au venit cu răspunsuri care să le reconfirme așteptările. Dumbrăveanu s-a grăbit să spună de la tribuna centrală că niciun laborator din Republica Moldova nu este acreditat pentru Covid-19 dintr-un motiv simplu, de procedură, de acreditare care nu are nicio legătură cu calitatea testelor realizate, fiind o replică adresată ex-ministrei de la Sănătate Ruxanda Glavan, care a acuzat autoritățile că nu dispun de laboratoare acreditate.
Indirect, Viorica Dumbrăveanu i-a reamintit Ruxandei Glavan că ea a realizat reforma asistenței medicale și a ANSP, fiind două reforme eșuate. „Pandemia a demonstrat că descentralizarea asistenței medicale primare a contribuit la reducerea coordonării, afectând evidența și colectarea ritmică a datelor”. Cât privește sănătatea publică - este un eșec al reformelor făcute, a continuat ministra. Dumbrăveanu le-a prezentat deputaților și date despre mortalitate, care arată că Republica Moldova înregistrează o rată de 3.3%, depășind state europene dezvoltate. În raportul publicat pe site, pentru presă, nu se regăsesc acele statistici.
Nu avem medici de familie și nici urgentiști, iar AVIASAN reprezintă niște mașini distruse
„Asigurarea cu medici de familie demult nu mai face față numărului de solicitări. La 1 ianuarie aveam1.591 medici de familie și 2932 asistenți medicali. Vârsta medie a medicilor de familie depășește 50 de ani. Este o asigurare de 4.6 la 10.000 de locuitori, de două ori aproape mai puțin decât media europeană. Medicii au și 6 mii de locuitori în evidență. În ceea ce privește personalul CNAMUP, în 2020 au fost aprobate 802 funcții scriptice pentru medici, la 1 iulie erau 496 funcții real ocupate, iar funcții ocupate de persoane fizice – 369. Avem 148 de medici infecționiști în toată țara. În secțiile ATI din țară activează 536 de medici, cu o ponderea de ocupare de 61 de procente. Să vă spun ce reprezintă Aviasan? Sunt de fapt 7 autospeciale cu o uzură depășită de 100 de procente”.
Viorica Dumbrăveanu și-a continuat până la final discursul în lipsa măștii, apoi a așezat-o pe față pentru runda de întrebări. Unii deputații, în funcție de culorile lor politice, s-au arătat supărați de discursul mult prea lung al ministrei, considerând reproducerea tabloului general al sănătății nepotrivit contextului. Ruxanda Glavan, fostă ministră la Sănătate, demisă prin decretul președintelui Dodon, i-a reproșat ministrei că în Republica Moldova, cum nicăieri în altă țară, se infectează medicii. Dumbrăveanu a replicat că aceste date sunt folosite manipulatoriu și că, de fapt, Moldova nu stă cel mai rău la acest capitol.
„Republica Moldova a înregistrat o rată de 14.7%, pe când media UE este de 23 %”, a răspuns ministra, făcând trimitere la un raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Raportul invocat, publicat acum o lună, menționează un studiu făcut pe 8 mai, fiind implicați 124 de mii de lucrători medicali din statele UE/SEE și Marea Britanie. Raportul indică o medie de lucrători medicali infectați printre cazurile confirmate de 23,2%, cu o medie de țară de 13.8%.
Deputații nu i-au putut ierta ministrei optimismul cu care a declarat de la tribuna Parlamentului încă în luna februarie că Republica Moldova a luat toate măsurile pentru gestionarea crizei de Covid-19 și i-au reproșat că nu a fost atât de sinceră și la început. Viorica Dumbrăveanu le-a replicat că nimeni nu estima atunci un impact atât de devastator al pandemiei, estimându-se la început între 400 și 2.000 de cazuri, ca fiind cele mai rele scenarii.
Legislatorii n-au uitat să-i reamintească ministrei de declarațiile anterioare privind numărul mare de infectări care s-ar fi înregistrat tot din cauza lucrătorilor medicali, pentru că n-ar ști cum să se îmbrace și dezbrace. Elegant, Dumbrăveanu a spus că există o comisie care analizează fiecare caz în parte și emite o decizie – unde și cum s-a infectat medicul. „Nu-mi atribuiți cuvinte pe care nu le-am spus”. Deputatul Denis Ulanov, membru al partidului Sor, și-a arătat supărarea prin agresivitate, amintind și de faptul că operațiile planice au fost amânate pe perioada de urgență. Și în acest caz, ministra a explicat motivul acestei decizii.
O altă nemulțumire a ținut de tratamentul la domiciliu pentru pacienții fără simptome. Legislatorii au acuzat autoritățile că oamenilor nu li se administrează medicamente și nu sunt monitorizați. Autoritățile spun, din nou, că acționează conform protocoalelor coordonate cu OMS și au dat asigurări că niciun om în stare gravă nu a fost lăsat acasă. Nicio asigurare însă nu a fost suficient de convingătoare pentru legislatori.
Doina Gherman, deputată PAS, a dat citire dintr-un studiu, menționând că peste 50 la sută dintre moldoveni cred că nu există Covid-19 și că un procent covârșitor mai reprezintă moldovenii care cred că virusul a fost inventat pentru a distruge economia, acuzând ministra de eșec în comunicare. „Nu ați reușit să convingeți populația, ați transmis de fiecare dată mesaje confuze și ambigue. Nu v-ați putut impune în fața președintelui și a premierului. Ce v-a împiedicat să construiți un plan elocvent de comunicare?”, a întrebat cu aciditate legislatorul.
„Poate că nu am comunicat suficient. Din cauza mesajelor acide din toate părțile. Da, există dificultăți, nenorocul meu a fost că la 2 luni de mandat m-am pomenit cu situația că trebuie să ne confruntăm cu o pandemie cum nu s-a mai confruntat nimeni. Nenorocul meu a mai fost că a fost an electroral. Nu a existat comunicare constructivă, tot timpul eram pe defensivă, că trebuia să stingem focuri aprinse”, a replicat ministra, făcând trimitere delicat la alegerile din martie, din Hâncești care s-au realizat în plină pandemie, PSRM și PAS avându-i în acest scrutin pe principalii participanți.
Acuzațiile au continuat în forță, ministra fiind ridiculizată pentru faptul că se află în fruntea ministerului fără să fie medic. „Știți, la minister, la etajul doi, pe o tablă, se află tablourile tuturor miniștrilor Sănătății și toți au legătură cu sistemul medical. O parte dintre ei sunt vinovați de ceea ce avem acum în sistemul medical”, le-a răspuns Dumbrăveanu.
Nu toți deputații au fost nemulțumiți, socialiștii au lăudat de zor tot ministerul, toți medicii și au aplaudat atât ministra, cât și pe cei veniți să o susțină. O mare parte dintre deputați fie au neglijat masca cu totul, fie au purtat-o pe nas și au tot aranjat-o cu degetele în timpul discursurilor.
Comisia de profil și-a prezentat raportul pe cauza moțiunii simple, anunțând o lipsă de voturi suficiente pentru susținerea acesteia. Unii deputații care au susținut moțiunea simplă au ținutdiscursuri brutale la etapa luărilor de cuvânt, iar ministra a fost pe punctul să plângă. Ex-ministră la Sănătate, autoare a reformei AMP și ANSP, ambele cu numeroase lacune, Ruxanda Glavan a fost printre cele mai vocale. Glavan și-a ținut cu înflăcărare discursul, aducând aceleași acuzații privind lipsa de strategie în testare și asigurarea insuficientă cu echipamente de protecție a lucrătorilor medicali. Glavan a acuzat autoritățile că utilizează statistici false privind testarea, iar pe directorul ANSP că ar fi spus într-o discuție anterioară că medicii s-ar fi infectat de Covid-19 intenționat. A urmat Marina Tauber, supărată că ministra Sănătății nu demisionează pe fondul acestei crize.
Și-au manifestat nemulțumirea și deputații Igor Munteanu și Dan Perciun, care au menționat, în principal, lipsa de strategie în testare, lipsa asigurării echipamentelor medicale la începutul pandemiei, lipsa de transparență în achiziții, dar și lipsa de verticalitate și reacție, atunci când președintele Igor Dodon a declarat că SARS-CoV-2 nu este grav, el știind acest lucru, pentru că ar fi devenit „olecuțîcă medic”.
„Ați cedat politicienilor pentru vizibilitate ieftină, stimulând anarhia. Nu ați susținut o testare masivă, nu ați asigurat cazare pentru medici pentru a nu-și pune în pericol familiile”, a spus Igor Munteanu, care a menționat zece argumente pentru care autoritățile au eșuat în gestionarea pandemiei. Ministra a evitat de fiecare dată să facă vreo declarație referitor la Igor Dodon și declarațiile iresponsabile ale acestuia. Dan Perciun a acuzat lipsa de reacție în cazul procurărilor de către spitale a măștilor de calitate proastă, prin achizițiile de mică valoare. Ulterior, unii deputați și-au temperat tonul și au argumentat că această moțiune nu este împotriva unei persoane, ci a eșecului unui sistem întreg. Totuși, moțiunea nu a trecut, iar Viorica Dumbrăveanu, afectată vizibil de ultimele luări de cuvânt, a spus că cei care îi aduc acuzații cunosc foarte bine despre „clanurile existente din sănătate și rezistența sistemului” și că își dorește ca „Republica Moldova să nu fie doar comparată, ci comparabilă cu statele europene”.
Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.
Tag: motiune simpla parlament covid-19 viorica dumbraveanu
Categoria: Banii tăi în sănătate
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %