Cercetarea post intervenție pentru determinarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova a fost realizată în perioada august – octombrie 2020 pe un eșantion populațional de femei, cu vârsta cuprinsă între 25-61 de ani (grupul țintă eligibil pentru screening-ul cervical în Republica Moldova). În cadrul studiului au participat 1.142 de femei.

Astfel, datele studiului arată că fiecare a doua femeie din Moldova – 51% știe despre serviciul de screening cervical în cadrul căruia se efectuează gratuit testul citologic. În 2018, doar 28 la sută dintre femei știau despre acest lucru.

De asemenea, 62 la sută dintre femei cunosc despre ce înseamnă un test citologic, cu 15 la sută mai multe femei decât arătau rezultatele studiului din 2018, când 47 la sută dintre femei știau ce este un test citologic.

Ponderea femeilor care cunosc ce este un test citologic este mai mare pentru cele cu vârsta de 36-45 de ani și constituie – 75 la sută, urmată de cele cu vârsta între 46-55 de ani - cu 62 la sută, 25-35 de ani – 59 la sută și 56-61 – 54 la sută.

Majoritatea femeilor care cunosc despre test sunt din orașe  – 66 la sută și 60% provin din sate.

71 la sută dintre femeile intervievate știu că testul PAP poate fi făcut gratuit prin adresarea la medicul de familie, în anul 2018, doar 47 la sută dintre femei cunoșteau acest lucru.

39 la sută dintre femei cunosc frecvența despre recomandată de a face un test citologic, cu 5 procente mai multe decât în anul 2018.

De precizat că femeile cu situație financiară mai proastă știu în măsură mai mică despre posibilitatea efectuării unui test gratuit – 52%, cele care au o situație financiară medie – 72% și cu situație financiară bună – 63 la sută.

Intenția de a efectua testul citologic

37 la sută dintre femei ar efectua testul dacă li s-ar propune, cu 2 la sută mai puțin decât arăta studiul din 2018, când 39 la sută dintre femei au remarcat acest fapt.

39 la sută dintre aceste femei sunt originare din nordul Moldovei, 35% - din Centru, 36% - din Chișinău și 38% - de la Sud.

37 la sută dintre respondente sunt de naționalitate moldovenească, 41% rusă, 61% ucraineană, 10% găgăuză.

Ponderea femeilor care au făcut un test citologic a crescut aproximativ de două ori față de anul 2018

În 2020 – 63 la sută dintre femei au declarat că au efectuat un test citologic, comparativ cu anul 2018 când doar 36 la sută au făcut testul.

Ponderea cea mai mare a femeilor care au efectuat testul este în sudul țării – 69 la sută, cât și în familiile cu situație financiară medie – 66%.

Alte 65 la sută provin din nordul țării, 63 la sută din Chișinău șu 56 la sută din centrul țării.

La inițiativa cui a fost efectuat testul citologic

În 2020, 51 la sută dintre femei au realizat testul la inițiativa medicului de familie, cu 11 procente mai multe decât în 2018, când doar 40 la sută dintre femei au făcut testul la inițiativa medicului de familie.

24 la sută la inițiativa medicului ginecolog, cu 12 la sută mai puțin decât în 2018, când 36 la sută efectuase testul la inițiativa unui ginecolog.

23 la sută dintre respondente au efectuat testul din propria inițiativă, cu un procent mai mult decât în anul 2018.

Bariere percepute față de efectuarea testului citologic

Femeile care nu au făcut niciodată un test citologic au motivat acest fapt prin lipsa timpului liber, nu știu unde trebuie să merg pentru a face testul citologic, dar și că  medicul de familie nu le sugerează.

1. Lipsa de timp:

2020 – 52 la sută

2018 – 44 la sută

2.Frica de a depista celule atipice sau a cancerului

2020 – 36%

2018 – 44%

3.Medicul de familie nu îmi sugerează

2020 – 42 la sută

2018 – 48 la sută

4. Nu știu unde trebuie să merg pentru a face testul citologic

2020 – 46%

2018 - 49%

5. Examenul citologic este neplăcut

2020 – 41%

2018 - 33%

6. Testul este dureros

2020  – 32%

2018 – 26%

Femeile care au făcut deja un test au declarat  în 2020 că principalele impedimente pentru a-l repeta ar fi lipsa timpului, teama că le vor fi depistate celule atipice și că medicul nu le sugerează.

1. Lipsa de timp:

2020 – 37 la sută

2018 – 40 la sută

2. Frica de a depista celule atipice  sau a cancerului

2020 – 35%

2018 – 33%

3. Medicul de familie nu îmi sugerează

2020 – 27 la sută

2018 – 27 la sută

4. Nu știu unde trebuie să merg pentru a face testul citologic

2020 – 19%

2018 - 21%

5. Examenul citologic este neplăcut

2020 – 25%

2018 - 19%

6. Testul este dureros

2020  – 17%

2018 – 15%

Vaccinarea împotriva virusului papilomei umane (HPV)

Cu 2 la sută mai puține dintre femeile intervievate în anul 2020 cunosc despre vaccinul anti-HPV, comparativ cu anul 2018, când afirmativ au răspuns 40 la sută dintre femei.

În 2020, 29 la sută dintre femeile care au fiice de 10 ani le-au vaccinat împotriva HPV, comparativ cu 23 la sută în 2018.

În privința surselor de informare, în top trei se situează:

1-    Medicul de familie – 59%

2-    Ginecolog – 47%

3-    Mass-media – 14%.

Și în anul 2018, pe prima poziție era medicul de familie – 43%

Ginecolog – 36%

Mass-media – 18 la sută.

48 la sută dintre respondente și-ar dori ca invitația pentru realizarea testului să fie făcută prin telefon, iar 37 la sută au declarat că prin invitație verbală la prima vizită la medicul de familie.

Studiul se realizează pentru a doua oară în Republica Moldova, în scopul evaluării în dinamică a schimbărilor la nivel național privind accesul și calitatea serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin, precum și a nivelului de conștientizare a importanței prevenirii cancerului de col uterin și a gradului de predispunere pentru realizarea screeningului cervical, inclusiv și de accesare a serviciilor de screening cervical de către populația țintă.

Studiul KAP post intervenție pentru determinarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova a fost realizat cu suportul Companiei Magenta Consulting, în cadrul Proiectului „Prevenirea Cancerului Cervical în Republica Moldova” desfășurat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu UNFPA, SDC, Asociația Internațională pentru prevenirea cancerului de col uterin, Organizația Mondială a Sănătății și alți parteneri.