În linii generale, spune noul studiul publicat de Ministerul Sănătății, vaccinul împotriva Covid19 este mai acceptat de către persoanele cu vârstă înaintată și de către bărbați, care spun că au o încredere mai mare în autorități și „percep virusul ca fiind aproape și care se răspândește rapid”.

Trei din patru respondenți spun că decizia de a se vaccina e legată de „asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte adverse, asigurarea interacțiunii libere cu membrii familiei și prietenii după vaccinare, asigurarea gratuită a vaccinului și recomandarea din partea Organizației Mondiale a Sănătății și a medicului de familie”.

Totuși, 83% dintre respondenți se arată îngrijorați de faptul că vaccinul ar putea avea efecte secundare grave asupra sănătății. Neîncrederea în procesul de vaccinare este alimentată de zvonurile negative din spațiul public. Astfel, 82% dintre respondenți au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave și că au eficacitate redusă. Totodată, fiecare al zecelea respondent crede că prin vaccinare se urmărește implantarea de cipuri în corpul uman.

Dintre respondenții care acceptă să fie vaccinați, 41% ar accepta orice vaccin oferit de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Fiecare a patra persoană adultă (25%) continuă să nu creadă că noul coronavirus COVID-19 este real sau nu este sigură că acesta există.

Perceperea riscului, cunoștințe și atitudini

18% din respondenți (față de 11% în noiembrie și 5% în august 2020) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testate pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 6% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.

„Pentru ce mie vaccin, dacă mâine o să mor?”

Studiul patru confirmă tendința de creștere continuă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 33% în iulie 2020 la 48% în martie 2021). Mai mult ca atât, se atestă o creștere semnificativă a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare: de la 295 29% în noiembrie 2020 la 43% în martie 2021.

De asemenea, studiul confirmă creșterea continuă a numărului de persoane care simt că virusul este aproape de ei (de la 18% în iulie 2020 la 36% în martie 2021) și se răspândește rapid (de la 63% în iulie 2020 la 77% în martie 2021).

Studiul patru atestă un nivel înalt de conștientizare și conformare (96%) privind obligativitatea de a respecta condițiile regimului de auto-izolare la domiciliu (14 zile) impus de autorități în cazul testării pozitive pentru COVID-19 sau aflării în contact cu un caz confirmat COVID-19.

Autoaprecierea înaltă/foarte înaltă a nivelului de cunoaștere a măsurilor de protecție rămâne constantă la 95% dintre respondenți. Totuși, deși se simt foarte încrezători în ceea ce privește cunoștințele protective, respondenții se simt mai puțin capabili să evite o infecție (acest indicator este în scădere continuă – de la 4,67 puncte în iulie 2020, la 4,33 puncte în martie 2021, pe o scală de 7 puncte, unde 1 este foarte dificil și 7 este foarte ușor).

Practic 9 din 10 respondenți (în creștere față de studiile precedente) susțin că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind infecția COVID-19. Însă, pentru fiecare al treilea respondent este dificil să aprecieze dacă informațiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere. Procentul respondenților confuzi față de știrile despre COVID-19 în spațiul media este în creștere față de studiile precedente.

73% dintre respondenți (fără schimbări față de studiul precedent) raportează că se informează despre virus des sau foarte des.

86% din respondenți (cu 9% mai mult față de luna noiembrie 2020) sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.

Peste 94% din populația adultă susține că a respectat principalele măsuri de prevenire a infecției: purtarea măștii, spălarea pe mâini cu săpun timp de 20 secunde, utilizarea dezinfectanților, acoperirea nasului și a gurii în caz de tuse sau strănut, respectarea distanței sociale.

46% din respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit (36% în noiembrie 2020) în ultimele 3 luni, iar pentru 49% a rămas neschimbată (58% în noiembrie 2020).

„Treaba-i serioasă”. Cum se păzesc țăranii de „zaraza” pandemică

Al patrulea studiu arată o stabilizare a comportamentelor nesănătoase la populație: 9% au făcut mai puțin sport decât de obicei (9% în noiembrie, 13% în august și 34% în iulie 2020), 5% au mâncat mai multă mâncare nesănătoasă (5% în noiembrie și august și 17% în iulie 2020) și 2% au băut mai mult alcool decât de obicei (2% în noiembrie și august și 8% în iulie 2020).

Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a scăzut cu 6% față de studiile precedente (de la 29% la 23%).

Nivelul de încredere în instituțiile publice este în creștere continuă din luna august 2020. Medicul de familie, spitalele și angajatorul continuă să fie cei mai de încredere. O creștere a nivelului de încredere se atestă față de Președinție (50% față de 25% în noiembrie 2020).

Referitor la noile restricții impuse, 55% dintre respondenți nu sunt de acord cu obligativitatea de a desfășura studiile în regim online.

Notă: Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înțelege percepțiile populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților și alte variabile, pentru a consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză.

Al patrulea val de sondaj a fost efectuat în perioada 10-21 martie 2021, pe un eșantion probabilist de 1.009 persoane din 423 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova.