COVID lung sau neuro-COVID: ce se întâmplă cu creierul după boală
Irina Papuc
01 noiembrie, 2021, 14:33
Vizualizări: 2997
Cu aproximativ 200 de simptome, COVID-ul lung este extrem de greu de definit, specialiștii încercând să înțeleagă ce se întâmplă mai exact cu creierul unui pacient care a trecut prin boală. Este afectat direct de virus? Dacă da, atunci cum? Este afectat de lipsa de oxigen sau de alte procese care se întâmplă în organism după debutul bolii? Cine riscă să dezvolte COVID lung și cum ne putem proteja?
Pentru mulți oameni, COVID-ul lung are asocieri cu tulburări neurologice și neurocognitive grave. Este vorba despre un fenomen cunoscut uneori și sub numele de neuro-COVID. Așadar, de ce se întâmplă acest lucru și cine este cel mai expus riscului?
Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor definesc drept COVID lung ca fiind „probleme de sănătate care apar la 4 săptămâni sau mai mult după contractarea SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19; fiind vorba de probleme de sănătate noi sau recurente”.
Pe măsură ce pandemia COVID-19 progresează, specialiștii constată din ce în ce mai clar că aproximativ 1 din 3 persoane care a fost testată pozitiv pentru COVID-19 și care nu a fost internată în spital pentru tratament nu își revine complet în 3 luni.
Un studiu internațional asupra persoanelor cu „COVID lung” a documentat 203 simptome diferite în 10 sisteme ale corpului. 3.762 de persoane au completat un sondaj online în acest sens, iar rezultatele au arătat că peste 88% au raportat probleme de memorie și disfuncții cognitive, fiind caracterizate drept „cele mai persistente simptome, la fel de comune în toate grupele de vârstă”, scrie Medical News Today.
Două treimi (65%) au raportat că au avut simptome timp de 6 luni. Printre ele, cele mai apuizante se numără disfuncția cognitivă, alături de oboseală și dificultăți de respirație. În rândul celor cu disfuncție cognitivă ceața cerebrală este cel mai frecvent simptom descris în urma bolii COVID-19.
COVID-ul lung sau sindromul post-COVID implică simptome fizice, cognitive sau ambele în curs de desfășurare la cel puțin 6-12 săptămâni după ce persoana a fost confirmată cu COVID-19. Potrivit sursei citate, unii cercetători și clinicieni folosesc termenul „neuro-COVID” pentru a descrie manifestările acute ale COVID-19 în creier, inclusiv durerile de cap frecvente, pierderea mirosului sau urmări mult mai drave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, encefalopatia și sindromul Guillain-Barré.
Medical News Today mai scrie că cei cu neuro-COVID se plâng de obicei de ceață cerebrală, ceea ce înseamnă incapacitatea de a gândi la fel de clar ca de obicei.
Cine este cel mai expus riscului de neuro-COVID?
Prof. de Erausquin a descris două grupuri de pacienți din clinicile sale care au prezentat diferite forme de neuro-COVID. În primul grup au fost incluși indivizii mai tineri, care au avut o boală respiratorie mai severă în faza acută. În timp, acești pacienți au avut tendința de a se însănătoși. Al doilea grup, cu rezultate mai îngrijorătoare, se referă la persoane cu vârstele de peste 60 de ani, aceștia dezvoltând un sindrom „asemănător demenței”.
„Și este o afectare a memoriei mult mai densă, cu o componentă de disfuncție executivă și tulburări de limbaj. Asta amintește foarte mult de boala Alzheimer”, a precizat specialistul.
Ce poate declanșa neuro-COVID
Potrivit Medical News Today, multe ipoteze caută să explice căile patologice pentru efectele neurologice pe termen lung ale COVID-19. Explicațiile generice includ oboseala după boală. O altă explicație se concentrează pe sindromul post ATI, dar studiile arată că aceste simptome apar și la persoanele care nu au stat în spital. O altă sugestie pentru disfuncția cognitivă este că microtrombii dăunează creierului atunci când nivelul de oxigen este scăzut în timpul fazei acute a bolii. Cu toate acestea, deși acest lucru poate contribui la riscul de dezvoltare a neuro-COVID, nu este explicată natura în creștere și scădere a simptomelor și nici semnele în curs de neuroinflamație.
Prof. de Erausquin propune două ipoteze-cheie principale:
- neurotropism - infecția directă a creierului cu virusul, care poate precipita plierea greșită a proteinelor și aglomerarea proteinelor similar cu procesul patologic care are loc în boala Alzheimer;
- un răspuns inflamator posibil cu o componentă autoimună sau hiperinflamatoare.
Tag: covid lung neurocovid simtpome
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %