Deci, spune autoritatea în Sănătate, cifra deceselor provocate de Covid-19 în Republica Moldova nu se schimbă. Rămâne tot 8.323 până astăzi.

Ceea ce a vrut să arate Ministerul e că, de fapt, modul de raportare a morților de Covid-19 ar fi una distorsionată și foarte multe decese ar fi raportate câteva zile mai târziu și că e important ca în dreptul fiecărui deces să fie publicată și data decesului pacientului.

„Noi am început să sunăm la spitale și ați văzut că din cele 70 de cazuri raportate ieri, doar 15 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore. Dar asta nu înseamnă că sunt doar 15. O parte dintre ele vor veni astăzi, mâine. Dar asta nu este atât de grav. Important este ca astăzi, când publicăm datele, în dreptul fiecăruia să fie menționat data când a decedat”, spune Nemerenco.

Ministra declară că numărul real al deceselor nu se schimbă, întrucât s-au raportat decesele cu întârzieri, ele, totuși, s-au raportat.

„Numărul nu se schimbă, pentru că este și un al doilea tip de raportare, care merge prin Agenția Servicii Publice, prin Biroul Național de Statistică și ANSP, astfel numărul rămâne același. Noi vorbim că trebuie să existe o corectitudine, înregistrat-raportat. Noi nu putem să acceptăm că raportăm cazurile care se trag de un an de zile. Atunci când se întâmplă întârzieri, nu este nimic grav. Trebuie să fie data decesului atunci când prezentăm aceste date. Dacă s-ar fi făcut asta din prima zi, nu ar fi existat aceste neînțelegeri. Numărul nu se schimbă”.

La mijloc, spune autoritatea în sănătate ar fi presiunea pe sistemul medical, mai exact pe medicii, care verifică și raportează datele despre decese, unele cazuri având nevoie de mai multe investigații, pentru a se verifica legătura cauzei decesului și pentru a fi validat. Potrivit ministrei, unele date, care ajungeau la ANSP, puteau să nu conțină data exactă a decesului sau IDNP-ul. Acestea erau returnate, revizuite și după aceea erau validate ca să fie introduse în sistemul național de raportare.

O altă problemă au fost decesele înregistrate la domiciliu, care impuneau o perioadă mai lungă de validare și ajungeau și ele cu întârziere, a precizat Ala Nemerenco..

De asemenea, o altă problemă ar fi fost faptul că până în martie 2021, doar testul PCR era trecut în protocolul național drept confirmarea unui deces de Covid-19, testele antigen nefiind validate.

Ministra a mai constatat că până și la Ministerul Sănătății cineva ajusta cifrele reale de deces care se raportau în anumite zile. Asta se întâmpla, spune Nemerenco, în perioada valurilor pandemice. În unele zile, erau constante 30-32 de cazuri. În realitate era vorba despre 36-51 de cazuri pe zi. Devieri s-au întâmplat și în al patrulea val al pandemiei.

„Afișarea zilnică a deceselor nu reflecta realitatea la zi. Pentru a corecta situația am emis un ordin al MS, care vine să îmbunătățească întregul sistem de raportare. Vom instrui încă o dată toate persoanele responsabile de colectarea datelor din instituțiile medicale, cum să îndeplinească fișele de raportare privind cazurile de deces, cum se transmit și se validează datele statistice. Vom schimba modalitatea de prezentare a datelor pe pagina ministerului. Va fi menționată data la care a avut loc decesul”, spune Nemerenco.

Autoritățile din sănătate recunosc că problema este mai mult în factorul uman, care e firesc să admită greșeli sau întârzieri, dar și în lipsa unui sistem electronic de raportare a deceselor. Acum toate informațiile sunt colectate manual și cu pixul.

„Un sistem electronic ar ajuta foarte mult la această raportare, dar, de fapt, este și prezența factorului uman, fiindcă s-au făcut greșeli mecanice, de necorespundere a IDNP-ului cu numele. Nu este fixat când s-a făcut testul persoanei. Uneori testul nu este, dar persoana este declarată decedată și aceste lucruri urmează să le clarificăm”, a declarat Nicolae Jelamschi, directorul ANSP, care a explicat, întrebat de Sănătate INFO, cum l-a modul practic ajung datele din spitale și medicii de familie la ANSP.

„Instituțiile medicale remit, conform instrucțiunilor timp de 24 de ore, o notă informativă prin care informează despre cazul de deces. În unele cazuri această notă vine în timpul cuvenit, în alte cazuri instituția acumulează câteva cazuri și noi verificând am constatat că sunt niște probleme care apar în procesul de raportare. Spre exemplu medicul de gardă iese din tură și completează nota informativă la următoarea tură. Vom ajusta un alt mecanism pentru a îmbunătăți această raportare”.

Întrebată dacă persoanele care au admis aceste erori vor fi trase la răspundere, Nemerenco a declarat că nu acesta este scopul autorității. Totuși, dacă la începutul discursului său, ministra a învinuit fosta conducere a Ministerului Sănătății despre aceste erori, mai târziu, aceasta a negat, spunând că nu dă vina pe nimeni.