Unul din doctori împinge un aparat voluminos chiar lângă căpătâiul ei, se așază pe o margine de pat și începe să butoneze câteva taste la calculatorul dispozitivului medical, pregătindu-l pentru o utrasonografie.

Ana ridică încetișor poalele pijamalei dezgolindu-și burta flască în care, până acum patru zile, creștea acolo un copil. Cele câteva alunițe care îi înconjoară buricul sunt ca o constelație de stele care se termină fix la marginea unei benzi sterile deasupra osului pubian. Bisturiul chirurgului care a făcut incizia orizontală, în traseul lui spre uter, către copil, a tăiat țesutul de sub piele spintecându-i în două tatuajul pe care-l are deasupra osului.

Medicul ultrasonografist stoarce dintr-un tub puțin gel peste una din alunițele de pe abdomenul ei și începe să alunece cu transductorul pe toată suprafața, deasupra organului abdominal, verificându-i cavitatea uterină pentru a se convinge că nu au apărut complicații după cezariană.

Ana este dependentă de oxigen, fiind conectată la masca CPAP (Continuous positive airway pressure - Presiune pozitivă continuă în căile aeriene).

A fost internată în stare gravă, în secția reanimare obstetricală-ginecologică COVID de la IMSP Institutul Mamei și Copilului.

Urmare a examenului roentghenologic s-a depistat o dinamică negativă a stării ei de sănătate și s-a decis să fie operată de urgență. Stoparea sarcinii. Extragerea de urgență a fătului.

În astfel de situații, când viața pacientei infectate cu COVID-19 este în pericol, nu contează ce termen are fătul: 27, 28 sau 36 de săptămâni. Ea este operată de urgență.

Copilul trebuie extras, pentru că…

Mama trebuie salvată

În prim-plan se pune viața mamei.

Copilul Anei avea 32 de săptămâni atunci când mâinile chirurgilor l-au scos din sacul amniotic, i-au curățat nasul și gura de lichide și l-au lăsat să țipe în gura mare, dându-i astfel o șansă la viață.

Lui. Și Anei.

Acum ambii se simt bine. Doctorii spun că, la 32 de săptămâni, șansele unui făt de a supraviețui sunt mari.

Atunci când sunt anunțate despre pericolul în care se află și că este nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență, unele gravide se panichează. Cer să li se prelungească sarcina, pentru că fătul este prea mic.

„Mereu punem în prim-plan viața mamei. Îi explicăm că prioritară este viața ei, pentru că acasă mai are copii care au nevoie de ea și o așteaptă. În cele din urmă, ele acceptă și urmează sala de operații”, îmi spune Mariana Lăzărescu, medic ginecolog.

În Secția reanimare obstetricală-ginecologică COVID de la Institulul Mamei și Copilului sunt internate patru gravide și patru lăuze în stare gravă. Cele trei camere despărțite de pereți din sticlă sunt pline cu doctori în combinezoane și remarcăm că aici sunt mult mai mulți medici decât în alte secții cu profil COVID în care am mai fost.

Unul din doctori împinge un aparat roentghenologic voluminos dintr-o boxă în alta, altul face o ultrasonografie, iar ceilalți încarcă seringile cu medicamente și le introduc în aparatele de lângă paturile pacientelor. Postul de gardă al medicilor este amplasat chiar în mijlocul celor trei camere din sticlă de unde se vede perfect tot ce se întâmplă în jur.

„Doctor Iura” (Iurie Rapanovschi), pentru că așa scrie pe combinezonul lui, stă aplecat peste masa încărcată cu fișe și completează în ele niște date. Periodic, le privește pe pacientele din stânga și dreapta lui, apoi iarăși își scufundă privirea în fișe și continuă să scrie. Stăm chiar în fața lui și așteptăm să ne vadă.

Nicolae Bucătaru și Iurie Rapanovski sunt anestiziologi-reanimatologi. Împreună cu Mariana Lăzărescu, în cele patru ore cât am stat în zona roșie, ne-au prezentat cazurile celor opt paciente infectate: patru gravide și patru lăuze. Ne-au introdus în lumea lor dură în care trebuie să lupte concomitent pentru două vieți: a mamei și a copilului ei nenăscut. Ne-au povestit despre cum, pentru a salva o viață, uneori trebuie să renunțe la o alta.

Și, da… întotdeauna, viața mamei are prioritate.

Imediat cum este internată o gravidă i se face o ultrasonografie pentru a vedea care este starea intrauterină a fătului, cum este placenta și cum arată lichidul amniotic. Dacă starea intrauterina a fătului este satisfăcătoare, atunci sarcina va fi monitorizată și nu se va interveni decât dacă va fi necesar. În caz că se agravează starea fătului, gravida este pregătită urgent pentru cezariană.

Dacă examenul ultrasonografic arată că starea fătului este satisfăcătoare, dacă lichidul amniotic, placenta, artera uterină și artera ombilicala sunt bine, sarcina ei va fi prelungită atât cat este posibil.

Atât gravidele cat și lăuzele infectate cu Covid sunt monitorizate de medicii ultrasonografiști. Anume ei îi ajută pe ceilalți doctori să ia o decizie atunci când au un caz de suferință fetală (diminuarea oxigenării și alimentării dintre mamă și făt). Pe întreaga durată cât sunt internate, starea gravidelor este monitorizată prin cardiomonitor și, atât timp cat starea intrauterină a fătului este bine, sarcina va fi prelungită.

Suferința fetala are loc atunci când copilul începe sa sufere, când face hipoxie intrauterină, când bătăile inimii sunt prea accelerate. Dacă mama primește puțin oxigen, atunci și fătul primește puțin oxigen și apare hipoxia intrauterină.

Când intrăm în boxa din partea dreaptă, pacienta de 26 de ani ne examinează curioasă câteva secunde, dar când îi spunem că suntem jurnaliști și că vrem să discutăm cu ea, închide ochii și întoarce capul spre fereastră fără să ne răspundă. E un semn că nu vrea.

Gravidă în 34 de săptămâni, la prima sarcină. Asistenta medicală încarcă infuzomatul (dispozitiv medical dotat cu seringi automate care livrează tratamente sub formă de soluții injectabile continuu), de la care pornesc tuburi transparente, conectate la un fel de adaptor de conexiune pentru alte câteva tuburi transparente, conectate la cateterul venos din brațul ei.

„Iată, uitați-vă”, ni se adresează Iurie Rapanovschi apropiindu-se de aparatul încărcat cu seringi de lângă patul pacientei și începând să numere seringile încărcate în el: „Unu, doi, trei, patru, cinci, șase, șapte”, încheie el număratul, întorcându-se cu fața spre noi. „Șapte medicamente sunt pompate acum concomitent în vena ei. Timp de 24/24 în corpul ei sunt pompate în jur de 50 de preparate. Fiecărei paciente internate aici, zilnic, îi sunt administate zeci de preparate”.

Obișnuită deja cu prezența noastră, pacienta de 26 de ani ascultă concentrată ce ne povestesc medicii, fără să îl bage în seamă pe doctorul care îi administrează un medicament direct în branula fixată în venă. La degetul arătător are conectat pulsoximetrul care determină saturația de oxigen în sânge, iar la cealaltă mână are conectat aparatul pentru monitorizarea parametrilor materni: tensiune, puls și saturație.

Irina are 32 de ani și este la prima sarcină. A chemat ambulanța după ce, timp de trei zile, nu-i scădea febra. Inițial a fost internată la Maternitatea nr.2, dar când, după o săptămână, starea ei s-a agravat, a fost transferată aici.

„Și aici vedem ce facem: păstram sarcina sau tratăm Covid-ul”, ne  spune Mariana Lăzărescu. În cazul Irinei, s-a reușit scoaterea ei din starea critică și păstrarea sarcinii. Recunoaște că a trecut printr-un stres enorm.

- Nu puteam respira, nu aveam aer. M-am speriat foarte tare. Pentru copil îmi făceam griji.

În timp ce-mi povestește, Irina își netezește cu tandrețe burta proeminentă.

- Când eram acasă și aveam febră, era tare activ. Când am ajuns la spital, era deja mai pasiv. Îmi era frică atât pentru viața lui, cât și pentru a mea.

Irina are 32 de ani și, în ianuarie, ar trebui să nască un băiat. Are deja și un nume pentru el.

- Îl va chema Gordon.

Mariana Lăzărescu: Irina era într-o stare foarte gravă, așa că am conectat-o imediat la masca CPAP. În fiecare zi monitorizam fătul prin ultrasonografie Doppler, prin cardiomonitor prin care înregistram bătăile inimii la făt. Pe tot parcursul perioadei cât o tratam pe mamă, starea intrauterină a fătului a fost satisfăcătoare și, de aceea, am prelungit sarcina - nu am avut indicații urgente de a o finaliza.

Gravidele infectate cu COVID-19, care sunt într-o stare relativ ușoară, sunt internate la Maternitatea nr.2. Dacă starea lor este extrem de gravă, sunt transferate la Spitalul Clinic Republican, dar doar după ce trec prin cezariană.

Mariana Lăzărescu: Permanent vorbim cu mămicile, iar ele ne spun dacă simt cum se mișcă fătul. În caz că apar dureri în burtă, imediat aplicăm cardiomonitorul, pentru a vedea care-i cauza.

Mâna Irinei aproape că este acoperită în întregime cu plasturii care îi fixează branula, iar fix sub ea, pe degetul inelar, se vede o verighetă. Cu o voce moale Irina ne povestește cum a ales, împreună cu soțul ei, numele băiatului, iar în timp ce o ascult, în salon răsună neîntrerupt bătăile ritmice ale unei inimi.

„Noi auzim acum bătăile inimii Irinei?”, o întreb la un moment dat pe Mariana.

- Nu. Sunt bătăile inimii fătului.

Deși eram „împachetată” din cap până în picioare și aveam ochelari de protecție, Irina a sesizat imediat emoția care m-a străbătut. Și mi-a zâmbit. Este de nedescris senzația prezenței fătului, prin sunetul inimii lui, în această secție unde, permanent se dă o luptă pentru viața fiecărui copil nenăscut. Și, contrar tuturor complicațiilor și durerii prin care a trecut Irina, inima lui Gordon bate. Și bate. Și bate. Și bate…

Deși Irina a ieșit deja din starea critică și se simte bine, starea intrauterina a fătului este monitorizată prin cardiomonitor timp de 30 de minute pe zi, pentru că există riscul ca, în orice moment, situația să se agraveze.

Moartea antenatală a fătului se consideră decesul fătului de la termenul sarcinii 22 săptămâni care survine înainte de debutul travaliului. Făt mort este acel făt care nu are semne de viabilitate – lipsa respirației, bătăilor cordului fetal sau pulsației vaselor ombilicale.

Mariana Lăzărescu: De când lucrez ginecolog în secția COVID, pot spune că cel mai dramatic este să văd deces antenatal. Am avut un astfel de caz, fiind cu monitorul chiar lângă gravidă. Bătăile inimii fătului se mențineau bune și, brusc, bătăile au încetat. Mama singura a văzut și a auzit cum au încetat bătăile inimii copilașului ei. A fost tare șocant și stresant pentru mamă. A plâns mult atunci.

Noi trebuie sa salvam mama

Nicolae Bucătaru: Greu. Psihologic este greu. Lucrăm cu paciente în stare gravă și…sunt gravide. Trebuie să avem grijă și de mamă, și de făt, iar uneori suntem puși în fața unei decizii grele, când trebuie să alegem pe cine salvăm: copilul sau mama.

Sanatateinfo.md: A cui viață are prioritate atunci când aveți un caz critic? Cine ia această decizie grea?

Nicolae Bucătaru: Prioritară e viața mamei. Se face un consiliu din care neapărat trebuie să facă parte un genecolog și un reanimatolog și fiecare vine cu explicațiile lui. Eu, ca reanimatolog, explic de ce pacienta nu va rezista, dacă nu se renunță urgent la sarcină. Ginecologul spune dacă fătul suferă, dacă starea lui s-a agravat sau dacă trebuie urgent să îl extragem. Aceste decizii sunt greu de luat, dar uneori, o întârziere de o ora poate genera un deces antenatal. Noi trebuie să salvăm mama. Peste o anumită perioadă ea o sa mai poată avea copii, dar dacă decedează - este o nenorocire mare.

Majoritatea gravidelor internate ajung pe masa de operații pentru naștere prin cezariană. Unele primesc însă șansa de a naște pe cale naturală.

Medicul ginecolog ne conduce spre patul unei paciente de 30 de ani, căreia ieri i s-a oferit această șansă. Gravidă în 39 de săptămâni, fiind la a treia naștere, s-a încercat inducerea nașterii  prin amniotomie (procedură prin care se face o mica deschidere în sacul amniotic pentru provocarea contracțiilor uterine). Peste 30 de minute de la amniotomie au apărut durerile specifice contracțiilor uterine, însă monitorul a indicat un ritm monoton al fătului, ceea ce înseamnă suferință fetală.

Și atunci s-a decis finalizarea nașterii prin cezariană urgentă. Fătul, o fetița cu masa de 3140 grame, cu 6/7 puncte pe scara Apgar a fost salvat. „Pacienta era dependentă de oxigen, dar acum se simte bine. Am vrut să îi dăm șansa să nască pe cale naturală. Am încercat, dar nu a mers. Deși până acum nu am avut nici un caz de naștere pe cale naturală, de fiecare dată când este posibil, când anamneza ne permite, le dam această șansă pacientelor”, explică medicul ginecolog.

Femeile suferă de insuficiență respiratorie, iar când apar contracțiile materne, insuficiența respiratorie crește. Și atunci copilul începe să sufere, iar nașterea este finalizată prin cezariană.

„Mi-a fost tare frică, aș spune ca am văzut moartea cu ochii”

Cristina este internată deja de două săptămâni. Deși este la a doua naștere, a trecut prin patru avorturi spontane și, mai mult decât orice, își dorește să păstreze această sarcină. Acasă mai are un copil de 16 ani, iar acum așteaptă o fetiță.

- O va chema Evelina. A fost dorința soțului meu să îi alegem acest nume.

Cristina nu credea în existența virusului, așa că nici nu purta masca în transportul public, unde bănuiește că s-a infectat.

Cristina: Oamenii spuneau că Covid-ul e doar o simplă boală, că nu e tragedie. Nu credeam în existența virusului, cu siguranță nu credeam... Mama tot spunea că nu crede în așa ceva. Am simțit chiar foarte tare cât este de periculoasă boala asta.

Salvarea mea este o minune

Sanatateinfo.md: Și cum ați reacționat când ați fost anunțată că sunteți infectată? Cum ați acceptat acest diagnostic, odată ce nu credeați în existența virusului?

Cristina: Din start nu am acceptat. Nu credeam că am Covid. Mă gândeam ca este o simplă boală, pentru că mă durea gâtul și temperatura se menținea la 37. Când a început să crească, am înțeles că nu-i de stat acasă și am chemat ambulanța. M-au adus aici de urgentă. Am simțit pe pielea mea cât de periculos este Covid-ul. Aș îndemna toata lumea să poarte mască și să se protejeze, pentru că într-adevăr virusul există și e periculos. Ceea ce am avut eu… îi mulțumesc lui Dumnezeu și doctorilor ca au mâini de aur și m-au salvat. Mi-a fost tare frică. Aș spune ca am văzut moartea cu ochii. Covid-ul acesta e foarte periculos. Niciodată de când a început pandemia, n-am crezut că virusul într-adevăr există și că este atât de serios. Îmi părea o glumă. Am fost în stare critică. Am ajuns pe mâinile doctorilor și salvarea mea este o minune. Nu am crezut că o să scap, pentru că au fost afectați plămânii foarte tare. Le mulțumesc medicilor, de la cer pana la pământ, pentru că, în starea în care eram, este incredibil că sunt vie. Cu siguranță, după ce nasc, merg să mă vaccinez.

Pe lângă faptul că tratează infecția, doctorii încearcă să-i păstreze Cristinei sarcina. Acum are 22 săptămâni și patru zile, un termen prea mic pentru cezariană. „Trebuie să ajungem la 32 de săptămâni”, spune medicul ginecolog.

- Când îi aud bătăile inimii, simt o bucurie enormă care nu se redă prin cuvinte. Doctorii au  grijă și de copil, și de mine. Nu ne-au lăsat să murim. Eu vorbesc cu ea, cu Evelina. Pun mână pe burtă și îi spun „puișorul mamei, totul va fi bine”. O încurajez, la fel cum m-a încurajat și pe mine, în toate aceste zile, Mariana.

Mariana Lăzărescu este medic ginecolog. Imediat după rezidențiat a fost delegată să lucreze în Secția cu profil COVID de la Institutul Mamei și Copilului. Inițial i-a fost destul de greu, fiind ceva nou și stresant pentru ea, trecând de la rezidentură direct la lucrul într-o secție unde viața fiecărei femei este permanent în pericol.

Doctorii spun că una din greșelile comise de femeile gravidele este că stau acasă 4-5 zile cu febră și cheamă ambulanța abia când văd că starea lor se agravează.

Doctorii de pe ambulanță le fac un test rapid la domiciliu pentru a confirma sau infirma diagnosticul de COVID-19. Dacă se confirmă infecția, pacienta este internată la Maternitatea nr.2. De obicei acolo sunt monitorizate toate gravidele cu forme ușoare și medii.

În cazul gravidelor în stare gravă, operate la Spitalului Clinic Republican, este o procedură specială. Imediat după ce este extras fătul, cu o ambulanță specializată, copilul este transportat la Institutul Mamei și Copilului unde este evaluat, tratat și, la necesitate, intubat. Lăuza, mămica lui, rămâne la SCR.

În Secția COVID de la Institutul Mamei și Copilului nu a fost înregistrat niciun deces al unei femei gravide sau lăuze, pentru că pacientele în stare critică sunt transferate imediat la Spitalul Clinic Republican. Sunt transferate fiind deja operate, ca lăuze, după cezariană. Și da, au fost multe cazuri de deces în rândul lăuzelor, după o săptămână sau două de la internare.

Ala Rusnac, medic terapeut în Secția terapie intensivă Covid din cadrul Spitalului Clinic Republican: În cazul femeilor gravide este greu de presupus cum va reacționa sistemul imun asupra virusului. Cel mai des nu se întâmplă nimic, dar este un procent mic în rândul femeilor însărcinate când pot prezenta o formă gravă și critică de Covid cu complicații severe.

Sanatateinfo.md: Pe ce se pune accent atunci când este adusă o gravidă? Salvați mama sau copilul?

Ala Rusnac: Nu putem separa, deoarece sunt un întreg. Doar că sunt implicați mai mulți specialiști. Deseori femeile gravide vin când este prea devreme să pornim un travaliu și trebuie să menținem toți parametrii ei vitali, inclusiv să nu permitem ca fătut să sufere. Dacă, din păcate, parametrii respiratori ai femeii gravide nu se compensează, suntem nevoiți să conectăm pacienta la aparatul de respirație artificială și, dacă insuficiența respiratorie progresează, invităm echipa obstetricienilor pentru a efectua o intervenție cezariană de urgență ca să salvăm copilașul. Recent, am avut un caz când starea generală a gravidei era extrem de gravă și obstetricienii au decis că stimularea nașterii este un pericol prea mare pentru sănătatea mamei. Pe fondalul complicațiilor și formei severe pe care le-a făcut pacienta, fătul de 24-25 săptămâni a decedat. Din păcate, femeia tot a decedat. Virusul a fost prea agresiv, iar ea nu era vaccinată.

Pacientele care se adresează de la primele simptome de infectare, care nu stau acasă câteva zile, încercând să combată febra, au o dinamică a bolii mai ușoară și tratamentul este mai ușor. „Când vin la noi cu 60-80% afectare pulmonară – asta înseamnă că pacienta deja este în stare foarte gravă”, spune medicul ginecolog.

Șefa Secției reanimare obstetricală-ginecologică COVID, Viorica Coșpormac m-a întrebat, dacă acest reportaj va ajunge la femeile gravide, pentru că ar vrea să li se adreseze. Are un mesaj pentru ele:

- Vă rog să le transmiteți, să accentuați, să stea acasă. Dacă au refuzat vaccinarea, atunci să stea acasă și să nu intre în contact cu alte persoane. Situația este gravă. Acest tip de virus este foarte agresiv și cu o afectare pulmonară fulminantă . Mortalitatea este foarte mare și noi nu putem stopa evoluția bolii, pentru că totul se întâmplă prea repede. Și da, nu am avut nicio pacientă vaccinată, toate au fost nevaccinate. Spuneți-le tuturor femeilor gravide să se protejeze. Să aibă grijă de viața lor și de a copilașului lor nenăscut încă.

Sanatateinfo.md: Ce ar trebui să facă o pacientă gravidă care suspectează că este infectată cu COVID?

Mariana Lăzărescu: În primul rând să facă un test rapid. Apoi, dacă se stabilește ca are Covid, trebuie cât mai repede internată în spital - nu tratată la domiciliu după indicațiile medicilor de familie, pentru că, în Covid, starea lor de sănătate se agravează rapid. Primele doua zile s-ar putea să fie bine, dar după 3-4 zile ar putea să fie o agravare majoră. Gravidele stau acasă 5 zile, se dezvoltă pneumonia, apoi vin cu afectare pulmonară cu procent mare și atunci fac forme grave care se tratează mult mai greu.

Oxana are 37 ani. Este la a șasea sarcina și a treia naștere. Acasă o așteaptă două fetițe de opt și trei ani. Sarcina are un termen de 34 de săptămâni și așteaptă tot o fetița pe care o va chema Melisa.

- Am chemat salvarea pentru că aveam dureri de naștere. Nu am știut că sunt infectată cu Covid-19, pentru că nici nu tușeam, nici temperatură nu aveam. Sunt internată aici deja de trei săptămâni. Sincer, eu nu prea m-am păzit. Mă duceam în oraș fără mască, în transport la fel, pentru că nu-mi era comod cu ea, mă sufocam. Mă gândesc că am fost la Bălți la consultație și erau în microbuz oameni care strănutau și tușeau. Probabil m-am infectat în transport. Medicul de familie mi-a zis că nu trebuie să mă vaccinez, pentru că termenul este mic. Nici soțul meu nu este vaccinat, dar el nici nu crede în vaccin.

Ghemuită și culcată pe o parte, o lăuză de 19 ani se uită fix la perete ignorându-ne total. Este internată de trei săptămâni și a fost între viață și moarte. Intubată timp de trei zile, apoi detubată, acum, cu fiecare zi se simte tot mai bine. În stare destul de gravă, cu opt zile în urmă, a fost supusă unei operații cezariene. Fătul avea doar 28 de săptămâni și cântărea cam un kilogram. Dar pentru a o salva, trebuia extras urgent fătul.

Deși micuț și născut înainte de termen, copilul este bine. Tânăra mămică încă nu și-a văzut copilul. Imediat după naștere, el a fost plasat într-o boxă specială. Ei doi vor contacta doar când testele ambilor vor fi negative.

Sanatateinfo.md: Care sunt riscurile în astfel de cazuri, când copiii sunt extrași prea devreme?

Mariana Lăzărescu: Dacă după primele 3-5 zile copilul supraviețuiește, atunci șansele lui sunt foarte mari. Imediat după ce este extras, este plasat în incubator. Este foarte mare riscul de hemoragie pulmonară sau alte complicații, dar dacă trec câteva zile și nu apar complicații, el va fi bine. Depinde foarte mult și de greutatea la naștere. Dacă au peste un kilogram, șansele de supraviețuire sunt mai mari. La 28 de săptămâni, termenul nu este chiar atât de sigur, fătul poate fi viabil, dar poate și să nu fie.

Sanatateinfo.md: Ce termen trebuie să aibă fătul pentru ca să fie viabil?

Mariana Lăzărescu: Până la 27 de săptămâni, șansele de supraviețuire sunt mici. Până la 32 de săptămâni, este un termen critic, așa că ideal ar fi ca fătul să fie adus până la un termen de cel puțin 32 de săptămâni. Am avut multe cazuri când copii născuți la aproximativ 27 săptămâni au supraviețuit, iar peste o zi au decedat.

Pentru mame este un mare stres. Înainte de cezariană informăm mama despre riscuri și complicații posibile. Așteptăm acordul ei și apoi intervenim.

Sanatateinfo.md: În cazul în care ea nu este de acord să i se facă operația cezariană de urgență, dar, totodată, viața ei este în pericol din cauza sarcinii, cum procedați?

Mariana Lăzărescu: Îi explicăm pacientei care sunt riscurile majore și, în cele din urmă, înțelege că, dacă nu intervenim, va muri.

Sanatateinfo.md: Dacă un copil este născut la un termen de 34-36 săptămâni, el poate fi luat acasă de către familie?

Mariana Lăzărescu: Da, după ce copilul este supravegheat și, dacă investigațiile arată că este bine, poate fi luat acasă de către rude, chiar dacă mama rămâne internată. Și, chiar dacă pacienta s-a tratat, dacă testul este negativ, dar este dependentă de masca de oxigen, este transferată la Spitalul Clinic Ftiziopneumologic. Cât ea se tratează copilașul este acasă cu soțul ei și întreaga familie.

Sanatateinfo.md: Ce se întâmplă cu nou-născuții care decedează?

Mariana Lăzărescu: Copilașul este dus în Secția morfopatologie de unde familia îl ia acasă. Atunci când termenul este foarte mic, cum ar fi 22 de săptămâni, deja nu mai este vorba de o naștere, ci de un avort spontan. Când pacientele infectate cu COVID acuză că au dureri și avem o eminență de avort spontan, nici nu încercam sa păstrăm sarcina. Dacă pacienta are contracții spontane, o lăsăm să avorteze, pentru că nu sunt șanse pentru acest copil. La termeni mai avansați depunem tot efortul și încercăm să păstrăm sarcina. Am avut gravide infectate cu moarte antenatală a fătului. Copilul a decedat intrauterin. Și atunci se induce, după protocol, nașterea naturală. La așa termen mic, de 22 de săptămâni, nu prea este indicată operația cezariană, pentru că rămâne și cu cicatrice uterina și cu copil decedat. Am avut și paciente cu așa termen mic, care au plecat acasă tratate de infecție și păstrând sarcina.

Zilele trecute a fost operată de urgență o gravidă de 31 de ani. Fătul de 27-28 de săptămâni a decedat după 10 minute de la extracție. Femeia era într-o stare extrem de gravă, așa că a fost transferată la Spitalul Republican unde, după o săptămâna, a decedat.

Sanatateinfo.md: Ce afectează, în primul rând, virusul la o femeie gravidă?

Mariana Lăzărescu: Plămânii. Totul începe de la plămâni, apoi apare pneumonia sau decompensarea organelor.

Sanatateinfo.md: Fătul este în lichid amniotic, protejat de placentă. Cum îl afectează virusul?

Mariana Lăzărescu: Pană la 12 săptămâni este un termen critic când orice infecție virală afectează dezvoltarea organelor și nu se știe cum va evolua sarcina mai departe. Ca după orice infecție, probleme pot apărea pe parcursul sarcinii. Este foarte periculoasă infectarea gravidei pana la 12 săptămâni. Trebuie monitorizată sarcina pentru a nu avea un retard fetal sau alte complicații. Moartea intrauterină a fătului poate surveni din cauza trombozelor la placentă.

Sunt unii nou-născuți care nu se infectează de la mamă. Da, ei sunt protejați de placentă, dar depinde și de termenul de sarcină. Imediat după ce sunt extrași, nou-născuții de la mamele infectate sunt transferați într-o secție specială și plasați în incubator. Abia după 72 de ore de la naștere li se va preleva testul pentru a stabili dacă sunt sau nu COVID pozitivi. Majoritatea nou-născuților care nu sunt în contact cu mama, adică născuți prin cezariană, sunt testați negativ. Cei confirmați pozitiv rămân izolați până pot respira fără mască de oxigen. Copiii în stare gravă, născuți din mame infectate, care sunt dependenți de oxigen, sunt transferați în Terapie Intensivă. Copiii care se nasc perfect sănătoși, dar de la mama infectată sau doar suspectă, oricum sunt izolați și testați.

Mamele internate în secția COVID nu-și văd copii nou-născuți, iar pentru evitarea unor complicații, laptele le este suprimat. Adică oprit. Multe din ele îi întreabă pe doctori dacă i-au văzut copilul, dacă pot să i-l descrie cum arată și cu cine seamănă. Unele îi roagă insistent să le caute copilul și să îi facă o poză. Să-l vadă. Să știe ce culoare a ochilor are, care este forma nasului și cum se descurcă el fără mama lui alături.

Problema este că nou-născuții sunt duși în alte secții unde lucrătorii medicali din secția COVID nu prea au acces la ei. Și doar dacă mama insistă foarte mult și își dorește cu disperare să-și vadă copilașul, Mariana Lăzărescu își ia telefonul și începe a cutreiera toate secțiile unde sunt internați nou-născuții, căutându-i după nume.

O însoțim pe Mariana în una din aceste „călătorii” prin toate secțiile cu copii nou-născuți căutându-i pe cei patru micuți ai celor patru lăuze cu care am discutat astăzi.

„Nu, nu sunt la noi”, ne spune asistenta medicală din prima secție în care intrăm.

Urcăm cu ascensorul încă un etaj, într-o altă secție. Asistenta medicală de la postul de gardă verifică îndelung o listă de nume într-un caiet cu linii trasate și completate cu nume de nou-născuți. Parcurge cu degetul fiecare pagină, de sus până jos, și citește în șoaptă fiecare nume.

„Nu avem copii cu acesn nume”, ne spune ea când ajunge cu degetul la ultimul nume de pe ultima pagină, închizând zgomotos caietul.

Mai urcăm un etaj. Mai intrăm într-o secție și, într-un final, îi găsim.

Andrievici Leonora, medicul neonatolog din secție ne conduce prin câteva uși până ajungem la un perete de sticlă, în spatele căruia vedem cele câteva incubatoare în care au fost izolați nou-născuții. Fiind copii născuți din mame infectate sau suspecte, sunt plasați departe, izolați, separat de ceilalți nou-născuți. Aceste incubatoarele îi protejează pe bebeluși, cât îi protejează de o infectare și pe cei care îi îngrijesc și îi tratează.

Chiar și de după peretele din sticlă auzim scâncetul unuia dintre ei.

Deși izolați în incubatoare, intrarea în boxa unde sunt plasați se permite doar în echipament de protecție. Mariana Lăzărescu se echipează, intră și începe să le facă poze celor patru copii ai celor patru lăuze din secția ei.

Mic, cât o jucărie, cântărește 1880 grame, 46cm, născut cu un scor Abgar de 7/8 puncte. Bontul ombilical (buricul) cu urme de antiseptic pe el este dovadă rupturii recente a legăturii dintre el și placenta mamei. Simțind parcă prezența oamenilor în jurul lui, ridică instinctiv picioarele și mâna la care are conectat un cateter, protejat cu o bucată de tifon înfășurat în jurul încheieturii lui mici și subțiri. Singura atingere pe care a simțit-o până acum a fost doar cu latexul mănușilor celor care îi schimbă scutecul și îl alimentează la fiecare trei ore. Evident, cu lapte formulă, pentru că mama lui este în stare gravă, conectată la un aparat de oxigen, într-o secție izolată. Mama lui este infectată cu un virus care a grăbit nașterea lui.

Toți copii din incubatoare sunt născuți de la mame infectate.

Andrievici Leonora: Cei confirmați pozitiv fac pneumonie și îi transferăm într-o secție specială. Ca și în cazul maturilor, Covid-ul atacă toate organele, în primul rând vasele sangvine și, de aici, încep toate problemele. Până acum nu am avut decese ale nou-născuților infectați cu Covid. Ei sunt mai puțin sensibili la virus. Acum însă apar niște forme destul de grave care ataca inclusiv copiii. 

Niciuna din cele opt femei internate în secția COVID nu este vaccinată.

Ultimele studii arată că vaccinarea este absolut necesară femeilor gravide și că nu este dăunător și periculos pentru sarcină. 

În cazul femeilor gravide, riscul de a ajunge în Terapie Intensivă este mai mare decât al femeilor care nu sunt gravide. De asemenea, riscul de a pierde sarcina este extrem de mare. Totodată, femeile gravide au un risc mai mare de deces din cauza complicațiilor severe ale infecției decât femeile care nu sunt gravide.

La plecare, chiar înainte de a ieși pe ușă, șefa secției este sunată de directoarea Maternității nr.2 din Chișinău. După ce încheie discuția telefonică îi anunță pe toți cei prezenți în secție că se pregătește transferul unei paciente în stare extrem de gravă. Imediat începe un dialog între ei discutând cazul, punând întrebări și tot ei răspunzând la ele.

- Pacienta este o gravidă în 33 săptămâni. Este obeză, are hipertensiune și insuficiență respiratorie acută. Este un transfer urgent. Colegi, pregătiți-vă, pentru că o vom conecta imediat la CPAP. O stabilizați și o pregătiți urgent pentru cezariană.

- Dar dexametazon s-a făcut?

- Care-i saturația?

- 91 fără oxigen, 96 la 10 litri.

- Dacă este în stare critică o băgăm imediat în sala de operații. Așteptăm să o vedem și ne va fi clar.

- Am înțeles că are 35 respirații pe minut.

- Înseamnă că deja este decompensată.

Asistăm la acest schimb de termeni medicali și îi urmărim fără să le punem întrebări, pentru că îi vedem agitați. Mariana se întoarce spre mine, vrea să spună ceva, renunță, apoi se hotărăște și, cu un fel de resemnare în voce îmi vorbește:

-  Acum este foarte periculos sa fii gravidă. Nu știi niciodată cum se va termina totul… Spuneți-le să se protejeze. Spuneți-le să aibă grijă de viața lor.