Ei bine, această performanță presupune că în țară ar urma să intre de-acum încolo medicamente mult mai inovative și mult mai eficiente pentru tratamentul bolnavilor.  Mai înseamnă că multe dintre cele vechi, care nu dispun de suficiente dovezi științifice privind eficiența, care demult lipsesc din protocoalele clinice internaționale să nu se mai regăsească nici în cele naționale.  

Această listă de esențiale, cum o numesc specialiștii, reprezintă acel pachet vital de produse farmaceutice de care statul nu se poate lipsi, dacă vrea să aibă cu ce-și trata populația. În baza ei vor fi create alte liste de medicamente, mai înguste și mai distincte cum e, de exemplu, lista medicamentelor compensate. Apropo, autoritățile au reușit să facă și aici schimbări, chiar în ajun de 100 de zile de guvernare, care, spun ele vor lărgi accesul cetățeanului la medicamente și chiar îl va scuti de cheltuieli prea mari pentru ele.

Urmează să vedem, de acum încolo, dacă cetățeanul moldovean, adică pacientul, cu adevărat o despovărare atunci când ajunge la farmacie să-și ia medicația prescrisă de medic. Am încercat să aflăm răspunsul de la Zinaida Bezverhni, secretar de stat la Ministerul Sănătății, responsabilă de domeniul politica medicamentelor și resurse umane în sănătate.

Doamna Bezverhni, Moldova a reușit într-un final să revadă acea listă a medicamentelor esențiale, care așteaptă modificări deja de 10 ani, deși recomandarea OMS e să fie revizuită o data la doi ani. Am fi vrut să înțelegem de ce a durat atâta timp și dacă aceasta listă publicată e elaborată în baza ultimelor modificări ale OMS la lista medicamentelor esențiale. Ați ținut sau nu cont de ea?

Cu adevărat aceasta încununează mai mulți ani de pregătire. Este o muncă enormă a mai multor parteneri cum sunt Organizația Mondiala a Sănătății (OMS), Centrul pentru Politici și analize în Sănătate (Centrul PAS), diverși specialiști în domeniu, care au lucrat și au venit cu propuneri și recomandări de modificare. Da, lista este bazată pe lista model a OMS și cuprinde atât propunerile din 2019, cât și cele din 2021.

Adică s-a ținut cont de specificul maladiilor?

Exact. Am ținut cont de tot spectrul de medicamente care se utilizează la noi în țară. S-a ținut cont atât de lista medicamentelor compensate, de cea a medicamentelor procurate pentru necesitățile instituțiilor medicale, precum și de lista medicamentelor procurate în Programele naționale, recomandările OMS, precum și de lista medicamentelor esențiale existentă. Și iată toate aceste liste s-au unit într-o listă mare care a fost trecută printr-un filtru serios numit Evidențe.

Cum ați procedat la modul practic?

Toata lista s-a împărțit în 3 categorii - Verde, Galben și Roșu. Pentru fiecare categorie am prioritizat medicamentele împreună cu specialiștii din domeniul sănătății.

În categoria Verde au fost incluse acele medicamente care se regăsesc în lista OMS și ele sunt prezente și la noi pe piață.

În categoria Galben sunt medicamentele care, poate, cândva erau pe lista OMS, dar deja au fost retrase de acolo sau care au fost cândva analizate de Organizația Mondiala a Sănătății, dar nu au fost incluse și aici este la discreția țării să ia în considerare acele argumente aduse de OMS privind includerea lor sau nu. Exemplul clasic sunt analogii de insulină despre care o să vă povestesc mai târziu.

Categoria Roșie este cea mai complicată. De fapt, ea reprezintă acele medicamente care nu au fost niciodata analizate de Organizația Mondială a Sănătății și pentru ca să fie incluse în lista noastră națională ar trebui să treacă evaluarea completă privind calitatea, siguranța și eficienta. Doar așa pot fi incluse în lista medicamentelor esențiale sau recomandate pentru utilizare.

De ce e important ca țara să aibă o asemenea listă de medicamente esențiale?

Lista medicamentelor esențiale determină acel pachet de medicamente necesare pentru majoritatea populației pentru satisfacerea nevoilor de sănătate. Această listă formează alte trei liste mari.

Este vorba de lista medicamentelor compensate, cea a medicamentelor procurate prin achiziții publice pentru a fi utilizate în spitale, și lista medicamentelor propuse în programe naționale.

Deci, includerea în lista medicamentelor esențiale înseamnă următoarele: statul va cheltui bani pentru aceste medicamente. Până acum analogii de insulină, de exemplu, erau prezenți pe piață, dar piața insulinelor este una destul de limitată. Deci, nu avem foarte mare concurență pe acest segment. Ce înseamnă pentru noi includerea analogilor de insulină în lista esențialelor? Aceste medicamente vor fi procurate sau compensate din banii statului și acum anume la acest mecanism lucrăm.

În curând vom anunța și următoarea intervenție pe care dorim să o facem în domeniul medicamentelor și anume compensarea analogilor de insulină. Deci, nu procurarea lor centralizată, cum a fost până acum, ci fiecare pacient care are rețetă compensată pentru un analog de insulină va putea beneficia de medicamente într-o farmacie, contractată de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) să elibereze medicamente compensate.

Această lista esențială, ca să înțeleagă toată lumea, e importantă pentru autorități ca să poată ști cu ce fel de medicamente trebuie să asigure pacienții din Moldova?

Exact. Aceasta e lista prioritară pentru care statul va aloca fonduri și le vor include în achiziții pentru ca ele să fie prezente în instituțiile medicale sanitare din țară.

E important să știi de ce fel de medicamente ai nevoie. Hai sa fac și o analogie cu gospodina care, pentru a fi bună, are o listă de bunuri care trebuie să le procure în casă. Trebuie să aibă sare, făină, produse elementare, ceai. Și sunt anumite lucruri care ar fi bine să le aibă cândva, poate un tort, dar nu e esențial pentru ea.

Cam așa e și cu lista medicamentelor esențiale. O țară, ca sa funcționeze, trebuie să aibă o listă de medicamente care sunt esențiale pentru cetățeni și fără de care nu poți asigura actul medical. În această listă nu am inclus tot ce ar putea fi procurat, pentru că sunt și medicamente non-esențiale. Fără ele ne putem descurca, dar atunci când va fi nevoie desigur putem argumenta de ce procurăm și altceva. Această listă este o prioritizare, e o listă vitală pentru o țară ca un sistem de sănătate sa poată funcționa conform necesităților populației.

Dumneavoastră ne spuneați într-un alt interviu ca ar fi bine să fie două liste - una pentru adulți și alta pentru copii. Acum, din mesajul Ministerului nu am auzit să se vorbească despre aceste lucruri. Va fi o lista generală sau vor fi două care vizează adulții și copiii?

Ne-am propus să avem cel puțin o singură listă și acolo au fost incluse atât medicamentele pentru copii, cât și pentru adulți. Dar aceasta nu înseamnă ca noi excludem totalmente posibilitatea unei liste de medicamente esențiale doar pentru copii, așa cum recomandă OMS. Urmează să decidem. Avem această libertate de alegere. Cert este că trebuie să avem în vedere că avem medicamente pediatrice și necesitățile medicamentelor pediatrice sunt diferite de cele pentru adulți. Diferă și dozele, și formele pediatrice care trebuie sa fie prezente pe piață. De aceea, în lista actuală noi am inclus și formele pediatrice și acestea sunt acum incluse în listă.

Ați actualizat-o, este ok. Sunt peste 600 de medicamente care intră aici. Puteți să ne spuneți, în procente, cât la suta din lista veche se mai regăsește în asta nouă sau nu se mai regăsește niciun medicament din cea veche?

Practic, dacă vorbim despre numărul de medicamente incluse în listă, atunci nu s-a modificat foarte mult.  Numărul de medicamente a rămas același. Dar ca esență s-a revăzut esențial. Eu pot sa spun că peste 50% dintre medicamente au fost revăzute, excluse sau incluse. Cel mai important a fost faptul că s-au exclus medicamentele care nu au dovezi. Cele din categoria Roșie, care nu aveau dovezi și nu au fost evaluate, au fost excluse toate. Și atunci sigur că putem spune că prin această modificare am exclus ineficiența. Medicamentele care nu au demonstrat eficiență nu trebuie cumpărate. Nou achităm din bani publici ineficiența.

Puteți sa ne dați exemple de medicamente care au fost ineficiente din punct de vedere al costului și pe care noi le-am cumpărat în toți anii aceștia?

Sincer, nu prea vreau. Cu siguranță vor fi oameni care vor susține și vor spune că ele sunt foarte eficiente și trebuie să fie lăsate în listă. Asta nu înseamnă că ele vor dispărea din farmacii. Vor rămâne, dar nu le vom avea în protocoalele clinice, în scheme de tratament, în achiziții.

Am introdus mai multe medicamente pentru boala pulmonară, pentru tulburări depresive, boli gastrice, pentru maladii cardiovasculare, care vor intra în schemele noi de tratament.

Din păcate, noi nu putem spune că imediat după această revizuire aceste medicamente vor ajunge în țară. Urmează un alt proces. Pregătim un proiect de hotărâre de Guvern prin care vom seta criteriile de includere a medicamentelor în această listă. în afară de lista propriu-zisă este foarte important să se creeze acel mecanism de selectare a medicamentelor pentru această listă. Și crearea acestui mecanism nu vizează doar Ministerul Sănătății, dar și CNAM, și Ministerul de Interne, și cel al Apărării și e nevoie ca această decizie să fie luată de Guvern. Acest lucru ne va permite să revedem lista esențialelor nu o dată în 11 ani, dar ea să fie menținută și actualizată, pentru că în fiecare an apar medicamente noi și mult mai eficiente.

Ce obligații vor avea importatorii de medicamente care vor trebui să asigure aducerea acestor medicamente pe piață? Cum vor fi obligați, de exemplu, să asigure piața cu medicamente, inclusiv, pentru maladii pentru care nu există cerere foarte mare?

Expres această listă de medicamente esențiale nu influențează producătorii sau importatorii de medicamente. Dar indirect ea va influența activitatea lor prin acele contracte pe care le vor semna fie cu CNAM-ul, fie cu alte autorități, instituții în cazul în care vor câștiga licitațiile publice. Fiindcă statul va procura medicamentele incluse în această listă și atunci importatorii, participând în aceste licitații, vor avea anumite obligații față de stat, care vor fi expres stipulate în contracte.

Această listă de medicamente esențiale poate fi un fel de ghid pentru cei din domeniul afacerilor farmaceutice să vadă ce planifică pe viitor statul să procure și respectiv vor putea începe procedura de înregistrare a medicamentelor și să se pregătească pentru eventuale achiziții.

Ați spus mai devreme că actualizarea listei nu înseamnă dispariția de pe piață a unor medicamente. Nici unul nu v-a dispărea?

Sigur că ele nu vor dispărea. Ele sunt înregistrate și vor fi prezente în farmacii, deci, oamenii le vor putea cumpăra din bani proprii, dacă ele vor fi prescrise de medici și ei vor vrea să le cumpere. Însă, cu timpul, probabil o parte din medicamentele utilizate în spitale, cu adevărat, vor dispărea.

Nu vom mai auzi manageri care vor îndemna pacienții să meargă să cumpere medicamente din altă parte, pentru că cele care le au în spital nu sunt eficiente în tratament? E una dintre remarcile care le auzim cel mai des…

Sunt mai multe etape pe care trebuie să le parcurgă un medicament pentru a ajunge să fie utilizat în spital. În primul rând trebuie sa treacă prin procesul de selectare a medicamentului. După care aceste molecule (n.r. medicamente) trebuie înregistrate în țară, apoi trebuie procurate și aduse fizic în spital și puse la dispoziția pacientului pentru administrare.

Mai departe intervine procesul de achiziții. În primul rând înregistrarea la Agenția Medicamentului, care trebuie să spună dacă medicamentul cu denumirea oficială X este conform din punct de vedere al calității, siguranței și eficienței. După care acest produs X poate să participe în procesul de achiziție și dacă va câștiga achizițiile, va ajunge în spital.

Fiind utilizat acolo, spitalul poate să spună dacă vede sau nu eficiența produsului. De fapt, spitalul este obligat să notifice prin sistemul de farmacovigilență Agenția Medicamentului și să spună că medicamentul X nu a fost eficient sau a avut anumite efecte adverse și nu vor să-l mai utilizeze. Apar mai multe dimensiuni ale acestei probleme în care avem mai multe părți implicate și gradul de responsabilizare al fiecărui actor este important. Curățarea acestei liste a esențialelor este prima etapă în care noi facem ca în mâna pacientului să ajungă medicamente sigure și eficiente.

În paralel lucrăm și cu Agenția Medicamentului. Fortificăm capacitățile ei, ca experții care evaluează produsele farmaceutice să fie experți de înaltă pregătire, de înalt profesionalism și să poată da expertiza corespunzătoare. Lucrăm și la îmbunătățirea procesului de achiziții. Și până la urmă vom ajunge și la utilizarea medicamentelor, că acolo sunt o sumedenie de probleme. De exemplu, administrăm antibiotice împreună cu produse lactate și scade din efectul antibioticului, și așa mai departe.

Lipsa unei liste actualizate a medicamentelor esențiale ce consecințe a avut în toți acești ani pentru pacient și pentru sistemul medical?

A dus la ineficiența achizițiilor, pentru că pe de o parte era deja o cerere de alte produse farmaceutice, care nu erau încluse în listă.  Apoi, prezența în lista medicamentelor a celor ineficiente ne obliga să le cumpărăm din simplu motiv că erau în lista esențialelor. Aceste medicamente, deși nu meritau să fie cumpărate, se regăseau în protocoalele clinice și în schemele de tratament.  Drept rezultat, pacientul beneficia de medicamente ineficiente pentru boala sa, cum se întâmpla, de exemplu, în maladii canceroase.

Din păcate, lista medicamentelor pentru tratamentul cancerului a fost foarte săracă în medicamente inovative și acum ne-am străduit să includem medicamente pentru terapii target, țintite, de ultimă generație. Sperăm foarte mult că vom putea, în următorii ani, să includem în listă esențială medicamente mai noi, mai calitative, mai eficiente.

Dar, apropos, pe ce categorii de boli, de pacienți, ați pus acum cel mai mare accent? De exemplu, vorbeați despre analogii de insulină.

În paliație, practic a fost revăzută toată schema de tratament, pentru cancer, pentru maladiile autoimune.

În paliație ce nu aveam noi pe piață și acum urmează să avem?

Pe piață, probabil, au fost, dar aceste medicamente nu erau în lista esențialelor. A fost o listă foarte simplă, foarte limitată și am inclus mai multe tratamente și acum, apropos, lucrăm și la includerea medicamentelor paliative în lista compensatelor. Vom avea buget separat pentru ele. În curând vom veni cu noutăți și pe acest domeniu, fiindcă din păcate este o categorie de pacienți, care necesită o atenție mai mare din partea statului.

Dacă e să merg mai departe pe categorii, atunci sunt antiviralele. Au fost incluse mai multe medicamente antivirale noi, inclusiv pentru tratamentul HIV și TB și cel mai important lucru care s-a făcut acum și merită atenție este clasificarea antibioticelor.

OMS, având în vedere pandemia de antibiotico-rezistență, care e mult mai gravă decât cea pe care o avem acum, ne atenționează că țările trebuie să îmbunătățească sau să eficientizeze procesul de utilizare a antibioticelor și asta începe cu clasificarea lor în trei categorii– acces, precauție și rezervă.

Ce ar însemna acest lucru? Este un grup de antibiotice, utilizarea cărora va fi permisă în condiții de ambulatoriu, un alt grup de antibiotic care va fi permis pentru utilizare în instituții spitalicești de nivelul I, după care este un alt grup de medicament, care trebuie utilizate cu precauție.

De exemplu?

De exemplu, nu se va permite să fie prescrise de anumiți medici. Sau unele antibiotice nu vor putea fi utilizate la nivel de raion, dar vor putea fi folosite la nivel de spitale terțiare. Și antibioticele de rezervă. Acestea se vor utiliza în cazuri foarte rare și atunci noi păstrăm aceste antibiotice pentru cazuri cu adevărat severe. Acest lucru ne va permite ca noi să nu dezvoltăm această antibiotico-rezistență.

Și acum cum sunt utilizate antibioticele?

Acum vedem că se utilizează antibiotice din grupul de rezervă foarte uzual și medicii deja se plâng că pacientul, când ajunge într-un spital terțiar, practic nu au cu ce-l trata, pentru că el a încercat acest antibiotic deja de la primele simptome de boală.  Și această listă vine să facă regulă, în primul rând, în clasificare.

Însă nu e suficient doar să clasifici utilizarea antibioticelor. E nevoie ca noi să transpunem această clasificare în practică, în protocoale de tratament, în ghiduri, în instruiri, ca fiecare medic să înțeleagă de ce el nu are dreptul să prescrie anume acest antibiotic, de ce acest antibiotic trebuie lăsat pentru administrare la un nivel superior de îngrijiri. Noi considerăm această clasificare un prim pas în implementarea strategiei noastre de luptă cu antibiotico-rezistența.

Și ca să finalizez cu categoriile de preparate, vreau să spun că în premieră au fost introduse câteva medicamente stomatologice, care până acum nu erau. Practic avem medicamente din 29 de grupe terapeutice.

Doamna Bezverhni, pentru că ați anunțat că a fost revăzută și lista compensatelor și a fost revăzută metodologia de compensare, spuneți-ne ce s-a schimbat în această nouă metodologie ca să înțelegem dacă pacientul are un acces mai mare la medicamente compensate sau nu?

Noua metodologie a intrat în vigoare de la 1 noiembrie. Lista propriu-zisă nu am lărgit-o, dar am lărgit accesul. Dacă până acum metodologia de compensare era complicat de înțeles și pentru specialiști, nemaivorbind de populația generală, acum am făcut-o mult mai simplă și ea presupune compensarea a 100% a prețului medianic. Mai simplu ar fi să explicăm în felul următor: practic jumătate dintre medicamentele disponibile pentru o moleculă sunt gratis. Adică, dacă avem două medicamente compensate, unul precis va fi gratis, dacă avem șase – trei vor fi gratuite, dacă vor fi opt – patru vor fi gratis și prețul lor medianic va fi integral compensat. Prețurile la medicamente diferă de la o farmacie la alta și statul compensează anume acest preț medianic.

Ca să fie și mai simplu, care ar fi impactul modificărilor operate de minister?

Putem spune că cu 40% se micșorează costul medicamentelor compensate, pe listă. În același timp, se mărește cu 30% numărul medicamentelor care vor fi gratuite pentru pacienți. Deci, din cele 655 de denumiri comerciale prezente acum în această listă a compensatelor, 406 vor fi gratuite.

Ca să înțelegem și mai bine. Deci, dacă vor fi 8 medicamente compensate care se administrează pentru o anumită maladie, unu va fi compensată sută la sută, iar restul deja cum veți stabili?

Vă dau un exemplu. Avem Acid Acetil Salicilic de 75 mg. Aceasta este aspirina cardio care o utilizează foarte mulți pacienți cu boli cardiovasculare. Iată pentru acest medicament niciunul nu era gratis. Conform noii metodologii de compensare, 4 dintre medicamentele prezente pe piață vor fi gratuite, iar pentru celelalte 4 co-plata din partea pacientului scade cu 80%. Ce înseamnă aceasta? Un preparat pentru care pacientul achita 42 de lei, acum va plăti 11 lei.

Un alt preparat pentru care co-plata era de 13 lei, acum e de 4 lei, altul care costa pacientul 10 lei, acum îl va costa 1 leu. Deci, noi am făcut ca 4 să fie gratis și pacientul, în principiu, poate alege.

El vine la farmacie, prezintă rețeta, pe care scrie denumirea comună internațională a medicamentului – Acid Acetil Salicilic de 75 mg, și farmacistul îi va spune – „la noi în farmacie, de exemplu, sunt trei sau patru medicamente din această categorie”. Farmacistul îi va spune pacientului, „iată două sunt gratis, altele două sunt cu co-plată”, dar și această co-plată va fi cu 80% mai mică. Și dacă e să facem comparație pentru medicamentul care costa 42 de lei și pacientul acum va plăti 11 lei, cu restul 30 de lei economisiți, pacientul își poate asigura tratamentul pentru alte 100 de zile. Este o economie substanțială pentru un medicament.

Din ceea ce ne spuneți, reiese că pacienții vor plăti mai puțin pentru medicamente compensate, dar asta nu înseamnă că și statul va plăti mai puțin. Dimpotrivă, statul urmează să plătească mai mulți bani pentru aceste medicamente. Au fost identificate deja resurse financiare ca să acopere statul aceste cheltuieli suplimentare?

Nu am fi purces la aceste modificări, dacă nu aveam făcute niște analize a necesităților și felului în care se utilizează bugetul pentru compensate. Ceea ce am observat este că din bugetul alocat medicamentelor compensate avem foarte multe economii. Ce înseamnă acest lucru? Bugetul se alocă, dar el nu se utilizează.

De ce nu se utilizează?

Nu este utilizat, fiindcă metodologia care era aplicată nu era foarte clară. S-a vrut ca măcar un medicament să fie gratis, dar lista noastră este atât de săracă și numărul e atât de limitat că practic nu acoperea necesitățile. Adică acel medicament gratuit nu era prezent în farmacii și practic populația nu beneficia de el.

Respectiv, reieșind din economiile care s-au produs pe domeniul medicamentelor compensate, am văzut metodologia, am văzut lista, am analizat riscurile, am văzut care va fi impactul asupra bugetului și am luat această decizie de a veni cu o nouă metodologie de compensare. Această metodologie, în situația curentă, este una optima, pentru că pe de o parte să menține impactul asupra bugetului în limitele acceptabile, pe de altă parte sporește accesul populației. Poate la anul vom veni cu o altă metodologie, reieșind din situația creată la acel moment, fiindcă acest mecanism de compensare este unul flexibil și el depinde de această listă a medicamentelor esențiale, de includerea unor medicamente noi, excluderea altora, cu modificarea unor rate de compensare, etc. Noi am planificat bugetul pentru anul viitor, reieșind din noua metodologie de compensare.

Puteți să ne spuneți care e suma pentru anul viitor anume pentru medicamente compensate?

Legea bugetului încă nu e aprobată, dar noi am planificat o mărire considerabilă. Nu aș vrea să vă spun acum care e această sumă, dar e practic o dublare a bugetului pentru medicamente și pentru dispozitive medicale, care e și asta o reformă în premieră. Acum suntem pe ultima sută de metri privind pregătirea unei hotărâri de Guvern privind implementarea mecanismului de compensare a dispozitivelor medicale și, de fapt, pentru toate aceste necesități, în cadrul sistemului de asigurări, venim cu propunerea de dublare a bugetului.

Potrivit legii Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, banii pentru medicamente compensate sunt incluși pe linia din care se finanțează medicina de familie. În legea nouă va fi diferit?

În proiectul nou al Legii Fondurilor medicamentele sunt separate și ele vor figura ca linie de buget separată.

De ce ați decis să fie așa?

Ca să nu afecteze finanțarea medicinei primare. Fiindcă se mărește bugetul pentru medicamente și aparent se creează impresia că se mărește și bugetul pentru medicina primară. Și ca să evităm această situație, propunerea e ca în următorul buget medicamentele să aibă linie de finanțare separată față de asistența medicală primară. Și atunci vom putea veni cu propuneri de finanțare.

Dar era, în general, o problemă prescrierea medicamentelor compensate faptul că banii se aflau aici în bugetul comun pentru medicina de familie sau nu? Mă gândesc dacă unii medici de familie intenționat nu prescriu medicamente, ca să economisească banii sau să-I folosească la altceva?

Noi studiem acum acest aspect și vom veni cu anumite modificări și la hotărârea de Guvern privind prescrierea medicamentelor. Cu adevărat, observăm o scădere a prescrierii medicamentelor compensate și putem lega situația de perioada pandemică, dar e nevoie să vedem mai bine ce factori o influențează. Însă vreau să vă spun că odată cu implementarea rețetei electronice, care ne-am propus s-o facem până la sfârșitul anului 2022, multe dintre aceste aspecte vor fi deja soluționate, având în vedere că va fi foarte clară trasabilitatea prescrierilor atât per pacient, cât și per medicament. Această rețetă electronică ne va permite să venim cu analize mai bune și mai calitative privind situația medicamentelor compensate, dar și să venim cu politici în domeniu, fiindcă acum chiar este mult mai greu să elucidăm problema, pentru că nu avem suficiente date.

Doamna Bezverhni, mulțumesc pentru aceste explicații.

Vă mulțumesc și eu. Cu drag vă vom răspunde la toate întrebările și sperăm că pacienții vor simți aceste schimbări când ajung la farmacie și dacă nu vor simți, atunci să ne spună ce nu merge în schema propusă de noi și atunci vom veni cu reacții.