Potrivit virusologului și şefului Direcţiei cercetare şi inovare în domeniul sănătății publice din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, Constantin Spânu, proiectul nu ar fi acumulat 0,25 de puncte ca să fie eligibil și, din lipsă de finanțare, laboratorul a fost închis, iar personalul științific a fost nevoit să își găsească altceva de muncă. De cealaltă parte, conducerea ANCD susține că proiectul nu a fost destul de convingător ca experții să îl aprecieze cu punctaj maxim.

Bătălia proiectelor s-a dat în toamna anului 2019. Din cele 250 de proiecte prezentate, doar 160 au primit aviz pozitiv și au fost finanțate de stat. Proiectul „Infecții respiratorii acute virale în Moldova”, care conținea și componenta de Covid-19 a fost înaintat de către echipa ANSP, nu a acumulat necesarul de 100 de puncte.

 „Acum este o altă tactică de finanțare a proiectelor, toate proiectele instituționale se duc la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare(ANCD), unde sunt supuse recenzării. ANSP a depus 7 proiecte și nu a trecut proiectul de management, de infecții respiratorii și tema legată de infecțiile non-transmisibile. Astfel, am rămas fără 3 proiecte și toate aceste persoane au plecat. Au plecat să își caute o bucată de pâine, care în Rusia, care în Canada. În laboratorul științific erau 7 persoane. Acum nu mai sunt”, spune Constantin Spânu.

Spânu susține că nu ar fi fost îndeajuns bani pentru proiecte, iar recenzorii au pus note în mod subiectiv. 

„Eu i-am întrebat de ce așa s-a întâmplat. Că noi am avut un singur laborator științific. Mi-a explicat că nu a acumulat 0,25 de puncte. S-a făcut premeditat, ca banii să se ducă în altă parte. Având în vedere că ei au primit o sumă de bani mică, trebuia să taie de undeva. Dar poate trebuia să taie acolo unde nu era de importanță majoră. Sunt laboratoare duble, pe care le putea închide, dar sunt laboratoare unice care sunt acreditate și de OMS și care timp de 20 de ani a furnizat informații utile”.

Prin urmare închiderea unicului laborator științific în domeniul infecțiilor respiratorii acute face ca în acest moment să nu avem studii științifico-practice care țin de infecțiile virale respiratorii, nu avem informații ample ce țin de evoluția acestor infecții, apariția noilor tulpini și cum se manifestă acestea.

„Laboratorul furniza permanent date care stăteau la baza tezelor de doctor, dispozițiilor, ordinelor”, a adăugat Spânu, care este indignat și de faptul că specialiștii pe care i-a pregătit au plecat.

„Îmi pare rău că de atâția ani stau în frunte la cercetare și toți au luat și au plecat. Aici s-a pus energie, statut, bani. Să iei un om de la USMF și să-l crești an de an, în loc să aducă în țară prosperitate, el pleacă. Țara unde pleacă îl ia gata pregătit. Dacă mergem pe această formulă, vom rămâne fără cadre. Acum este foarte dificil să aduci pe cineva de pe băncile facultății să îi spui să se ocupe de cercetare. În cercetare salariile sunt de 2 ori mai mici decât în practică”, conchide specialistul.

Constantin Spânu spune că dacă proiectul înaintat de echipa laboratorului științific de infecții respiratorii acute ar fi fost co-finanțat în mărime de 20 la sută din proiect poate ar fost eligibil.

„Valoarea se pune atunci când proiectul trece, dar dacă nu a trecut, nu știm valoarea. Dacă facem comparație cu anii trecuți, costul ar fi pe an între 800.000 și 1 milion de lei. Dacă vorbim de co-finanțare am fi vrut să avem măcar 20 la sută din valoarea proiectului. Ne-ar fi putut co-finanța organizațiile care un interes. Iată spitalele au un plus față de noi, ele sunt finanțate de CNAM și de Guvern. Noi suntem finanțați numai de Guvern. Dacă am fi fost și noi finanțați din surse contra plată poate astăzi aveam laborator științific”.

Totodată, l-am întrebat pe Constantin Spânu, dacă s-a gândit să conteste rezultatul.

„Doamna Olga Tagadiuc, directoarea ANCD, cu care am vorbit după ce nu a trecut proiectul mi-a zis să contest rezultatul, dar asta nu aducea niciun beneficiu. Apare întrebarea - de ce suntem săraci? Pentru că suntem proști. Dar de ce suntem proști? Pentru că suntem săraci. Nu au ajuns 0,25 de puncte, asta s-a făcut intenționat. O persoană care nu are studii în domenii, îmi spune mie că proiectul este bun sau nu, nu am nimic împotrivă, dar nu se face așa”.

Am încercat să discutăm și cu directoarea ANCD, Olga Tagadiuc. Aceasta ne-a solicitat să îi prezentăm știrea înainte de publicare, ceea ce, evident, am refuzat să facem. Aceasta ne-a spus că în perioada când s-a desfășurat concursul proiectelor, ea nu conducea instituția și nu ar putea să ne spună ce s-a întâmplat.

Totodată, Tagadiuc a lăsat să se înțeleagă că un proiect poate acumula punctaj maxim, atunci când este convingător. De asemenea, aceasta ne-a explicat că din comisia care expertizează proiectele fac parte 2 experți străini, aleși pentru a evita conflictul de interese.

În același context, Tagadiuc spune că în procesul de contestare, se contestă procedura și nu opinia expertului.

„S-a făcut o comisie de contestare care au examinat procedura. S-a demonstrat că acele contestații nu au avut temei, pentru că nu au fost încălcări de procedură. În așa concursuri noi apelăm la experți de peste hotare, pentru a evita conflictul de interese. O persoană poate fi un bun cercetător, dar el nu poate să scrie un proiect convingător. Un proiect este un fel de business-plan și tu trebuie să convingi expertul că ceea ce propui tu are valoare”.

Potrivit organigramei ANSP, în cadrul Direcţiei cercetare şi inovare în domeniul sănătății publice sunt următoarele laboratoare:

- Laboratorul științific hepatite virale şi infecții hemotransmisibile (cu statut de secție)

- Laboratorul științific supravegherea rezistenței la antimicrobiene (cu statut de secție)

- Laboratorul științific igiena radiațiilor și radiobiologie (cu statut de secție)

- Secția management în cercetare

- Laboratorul științific pericole chimice și toxicologie (cu statut de secție).