Localitățile din Ungheni, unde „oficial” infecția, practic, nu a ajuns. Ce lipsuri, considerate ani la rând dezavantaje, i-a ținut pe oameni departe de pandemie
Natalia Morari// Editor Elena Cucu
16 mai, 2022, 12:16
Vizualizări: 1894
Încă în 2006, Cabinetul de miniştri, condus la acea vreme de Vasile Tarlev, a declarat zona Cula drept regiune defavorizată. Pentru a schimba starea de lucruri, a fost aprobat un plan de acţiuni privind ameliorarea situaţiei social-economice a localităţilor din raionul Ungheni, situate în zona râului cu același nume - Cula.
Acel plan măreţ
includea lucrări de reparaţie a drumurilor, construcția rețelelor de
aprovizionare cu gaze naturale, construcţia sistemului de aprovizionare cu apă
Zagarancea-Corneşti, a apeductului Corneşti-Cornova şi multe alte lucrări care
ar fi trebuit să le îmbunătățească viața oamenilor din această parte a
raionului. Toate proiectele ar fi trebuit să fie terminate în 9 ani, adică prin
2015.
Suntem însă în 2022
şi multe dintre aceste utilităţi au rămas doar pe hârtie. Mai bine zis, oamenii
din zona Cula, din care fac parte aproximativ 20 de localități, încă nu
beneficiază de ele, iar pandemia de COVID-19 a scos și mai mult în evidență
aceste lipsuri. Locuitorii au simțit lipsa rețelelor de apă, a sistemelor de
canalizare, dar, cel mai important – a cadrelor medicale.
Până la centrul
raional este o distanţă prea mare. Oamenii de aici sunt mai izolaţi și din
cauza drumurilor care nu au mai fost reparate de ani buni și sunt
impracticabile mai ales pe vreme rea. Totuși, problema drumurilor s-a dovedit
un avantaj pe timp de pandemie pentru cei aproape 6 900 de locuitori din zona
Cula, dau de înțeles oficiali din raion care fac trimitere la statistica
referitoare la numărul de îmbolnăviri.
„Cei cu forme uşoare
s-au tratat aşa cum au ştiut, fără a cunoaşte dacă au avut sau nu COVID-19”.
Sunt puțini medici
În doi ani de
pandemie, doar 284 de bolnavi de COVID-19 din cei aproximativ 7 500 din tot
raionul Ungheni sunt din zona Cula, spune șeful Secției maladii transmisibile
și managementul urgențelor în sănătatea publică din cadrul Centrului de
Sănătate Publică Ungheni, Sergiu Talmaci. Dacă rata de îmbolnăvire în tot
raionul este de 7%, în zona Cula este de 4,1%. Potrivit lui Sergiu Talmaci, în
această zonă, numărul de cazuri de infectare cu noul tip de coronavirus a fost
mai mic în comparaţie cu alte sate sau comune din raion. „Regiunea Cula e mai
izolată şi, ca rezultat, contactul între persoane e mai limitat. Nu e ca şi în
cazul oraşului Ungheni, unde fluxul de oameni e foarte mare”, ne-a declarat
Sergiu Talmaci.
Astfel, doar 50 din
cei 931 de locuitori din Sineştii Vechi şi Noi s-au îmbolnăvit de COVID-19. De
asemenea, în Condrăteşti, care are 911 locuitori, s-au infectat doar 15, iar în
Cornova, din cei 883 de locuitori, au contractat virusul 33 de oameni. Este mic
numărul bolnavilor și în Năpădeni, unde s-au infectat 21 din cei 752 de
locuitori. Și în alte localități din zona Cula au fost puțini bolnavi: Drujba
(594 locuitori) – 29 bolnavi, Hîrceşti (523 locuitori) – 13 bolnavi, Boghenii
Noi (458 locuitori) – 20 bolnavi, Mînzăteşti (314 locuitori) – 12 bolnavi,
Mircești (310 locuitori) – 10 bolnavi, Boghenii Vechi (227 locuitori) – 39
bolnavi, Curtoaia (135 locuitori) – 11 bolnavi, Izvoreni (86 locuitori) – 13 bolnavi,
Veveriţa (78 locuitori) – 8 bolnavi.
Totodată, Oleg
Belbas, şeful Centrului de Sănătate Ungheni şi fost director la Agenția
teritorială Vest a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), e de
părere că rata mică de infectare, raportată oficial, s-ar putea datora şi
faptului că în această zonă este criză de medici. „Oamenii care au avut forme
uşoare s-au tratat aşa cum au ştiut, fără a cunoaşte dacă au avut sau nu
COVID-19. Doar un singur medic deserveşte 6 sate, iar alţi 3 alte 14 localităţi.
E foarte dificil şi această criză de specialişti se atestă nu numai în zona
Cula, dar în întregul raion”, a mai specificat Oleg Belbas.
„În sat, e mult mai ușor de respectat regulile de
protecție împotriva COVID-19”
Despre respectarea
măsurilor de protecție împotriva noului coronavirus am discutat cu Angela
Andranovici, directoarea gimnaziului „Pavel Buruiană” din satul Condrăteşti.
„Avem un singur magazin în sat și majoritatea localnicilor respectă regulile:
poartă măști și folosesc dezinfectant. Când merg la biserică, la fel. Spațiul
lăcașului permite respectarea distanței fizice, iar enoriași, din păcate, sunt
tot mai puțini. La școală și la grădiniță ne-am străduit să respectăm
prevederile sanitare. Când este vorba de copii, a fost mai greu de respectat
regula de a purta măștile de protecţie, deoarece nu e de ajuns să aibă masca.
Trebuie să o schimbe la cel puțin 2 ore. Unii elevi o purtau și câteva zile,
prin buzunare sau în geantă. Am încetat să le mai cerem. Dezinfectarea
mâinilor, a suprafețelor, termometria se fac și acum. În plus, noi avem noroc
de o asistentă medicală, care e tot timpul alături de noi, în special, în
pandemie”, ne spune Angela Andranovici.
Directoarea
gimnaziului ne-a mai precizat că în Condrăteşti este apeduct. „La școală avem apă
caldă în blocurile sanitare și la cantină. Am avut o problemă mare toamna
trecută când s-a prăbușit turnul de apă și câteva săptămâni nu a fost apă
curentă. Am avut temporar o cisternă, dar calitatea apei lasă de dorit. E
foarte scump pentru a investi într-un turn de apă și primăria nu poate acoperi
aceste cheltuieli. Până în prezent se discută cu consiliul raional ca să ne
ajute să-l înlocuim, fiindcă e destul de dificil pentru tot satul, în special
pentru cei care trăiesc în zona de deal. Au apă doar când e plină această
cisternă. Este umplută seara și dimineața, dar e complicat. Școala și grădinița
nu au probleme. La gimnaziu am reparat și instalat un sistem de filtrare a
apei”, susține Angela Andranovici. Potrivit ei, în sat e mult mai ușor de respectat
măsurile de protecție.
Iar Elena Cebotaru,
şefa bibliotecii publice din satul Drujba, ne spune că inițial pandemia a adus
incertitudine și frica de necunoscut. „Oamenii pe parcurs au învățat să se
protejeze respectând măsurile sanitare. Din fericire, satul Drujba are apeduct.
Deși e vechi, acesta e funcțional”, afirmă Elena Cebotaru. Lipsa cea mai mare
pe care o simte cetăţeanul din Drujba este sistemul de canalizare. „Cei care au
dorit și-au construit un sistem care nu respectă însă nicio regulă şi din acest
motiv prezintă un risc epidemiologic în comunitate”, spune ea.
Șefa bibliotecii
publice a mai menționat că locuitorii satului Drujba au respectat în măsura
posibilităților regulile impuse în pandemie și, din acest considerent, nu au
avut multe cazuri de infectare. De asemenea, pentru a preveni răspândirea
coronavirusului, școala, grădinița și biblioteca au fost dotate cu măști,
dezinfectant și s-au respectat la maximum regulile sanitare. Activitatea
bibliotecii nu a fost sistată. Instituția a activat în regim normal, însă multe
servicii au trecut în mediul online. În această perioadă, biblioteca a devenit
un centru de informare pentru comunitate referitor la regulile de protecție,
dar și vaccinare.
Locuitorii din
Boghenii Noi sunt mai sceptici, susține Nelly Moroşanu, directoarea gimnaziului
„Anatol Popovici”. „Unii chiar neagă existența acestui virus, iar alţii
menţionează că este o boală obişnuită. Foarte rar întâlneşti persoane care
conştientizează pericolul virusului. Cât priveşte spălatul pe mâini, oamenii au
putut respecta această măsură de protecție, fiindcă dispun de un apeduct cu apă
tehnică. Cel mai trist este că localitatea devine pustie. Fiecare a doua casă
este pustie”, susține Nelly Moroşanu.
Majoritatea persoanelor care s-au vaccinat au un loc de
muncă
Referitor la
vaccinare, mulți locuitori sunt în continuare sceptici și au o atitudine de
neîncredere, afirmă Elena Cebotaru, şefa Bibliotecii Publice din satul Drujba.
Potrivit spuselor ei, în această localitate, majoritatea persoanelor vaccinate
au între 30 şi 70 de ani.
„La Boghenii Noi,
vaccinarea este un subiect tabu. Cei care au ales să se imunizeze sunt cei care
au un loc de muncă. Ceilalţi cred în știrile false despre vaccin și susţin
toate prostiile citite pe reţelele de socializare. Dezinformarea a influențat
foarte mult persoanele social- vulnerabile. De menționat că o bună parte din
locuitorii care au rămas în sate fac parte din acestă categorie”, spune Nelly
Moroşanu din Boghenii Noi.
În satul Condrăteşti,
s-au vaccinat aproape 80 la sută din angajați instituțiilor bugetare, declară
Angela Andranovici, directoarea gimnaziului „Pavel Buruiană” din localitate.
„În colectivul pedagogic nu s-au vaccinat două persoane, pentru că au
contraindicații medicale. Au fost imunizaţi o bună parte din pensionari. În
familia noastră, ne-am vaccinat toți, inclusiv părinții care sunt pensionari.
Și noi, și cunoscuții noștri am suportat ușor vaccinul, fără complicații. Am
făcut și a treia doză de vaccin”, a menționat Angela Andranovici.
Mai multe decese, pentru că locuitorii nu au acces la servicii medicale
Și dacă rata de îmbolnăvire în zona Cula este mai mică în comparație cu cea din tot raionul, rata de mortalitate este mai înaltă. 11 locuitori din zona respectivă au decedat din cauza complicaţiilor provocate de COVID-19, ceea ce reprezintă 3,87% din numărul bolnavilor, faţă de rata de 2,95 % din tot raionul. Informația ne-a fost oferită de șeful Secției maladii transmisibile și managementul urgențelor în sănătatea publică din cadrul Centrului de Sănătate Publică Ungheni, Sergiu Talmaci. „Acest indicator înalt s-a înregistrat din cauza faptului că oamenii nu au acces la servicii medicale, doctori nu-s. E un singur medic în satul Năpădeni. Acest doctor are în grijă locuitorii din patru sate. Din lipsă de cadre medicale în multe sate, bolnavii sunt nevoiți să meargă tocmai în oraşul Corneşti şi atunci când se adresează după ajutor sunt într-o stare mai gravă”, ne-a declarat Sergiu Talmaci.
Tag: covid-19, vaccin anti-covid-19, imunizare
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %