Ministerul Sănătăţii nu are bani pentru Banca de ţesuturi umane

Sursa Foto:

PasPortal Administrator

27 mai, 2013, 10:11

Vizualizări: 3723

Inaugurată recent cu mult fast, Banca de țesuturi umane de la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie a rămas fără surse de finanțare. Responsabilii de la Ministerul Sănătății declară că bani pentru întreținerea acesteia n-au fost prevăzuți în buget, iar drept urmare spitalul suportă importante pierderi financiare care ar putea pune în pericol realizarea transplanturilor în Moldova.

Autor: Irina Papuc

Autoritățile din sănătate recunosc că nu-și pot asuma acum această povară. „La moment nu sunt identificate resurse financiare pentru această bancă de țesuturi. Mecanismul de finanțare pe caz tratat pe care l-am implementat recent în toate spitalele nu este actual. Trebuie identificat alt buget”, a declarat pentru Sănătate INFO Andrei Matei, şeful Direcţiei buget şi finanţe din cadrul Ministerului Sănătății.

Directorul Agenției de Transplant, Igor Codreanu, spune că problema este și mai gravă, deoarece întregul sistem de transplantologie din Moldova funcționează cu mari lacune. „La moment, sistemul de transplant în Moldova este finanțat de la Compania Națională de Asigurări în Medicină și de la Ministerul Sănătății. Sistemul nu este viabil, întrucât nu e clară modalitatea de rambursare a banilor pentru anumite activități de transplant, cum ar fi investigațiile medicale ale donatorului, a receptorului, întreținerea băncii de țesuturi. Au loc niște cheltuieli, dar nicio autoritate încă nu este pregătită să le suporte integral”, a subliniat Igor Codreanu.

Cea mai stringentă problemă ține de rambursarea banilor pentru investigațiile pre-transplant și pregătirea donatorilor și receptorilor, întrucât CNAM finanțează strict procedura de transplant, iar Ministerul oferă bani doar pentru medicamente. Astfel, prima etapă rămâne neacoperită, spitalele fiind nevoite să suporte cheltuielile din bugetul propriu, ceea ar putea să le ducă la faliment.

Transplanturile ar putea să nu mai fie efectuate dacă situația nu se va schimba, și-a exprimat indignarea şeful secţiei de hemodializă şi transplant renal, Adrian Tănase. „Numai cei care lucrează cu pacienții pot spune care sunt costurile reale ale unei proceduri de transplant. Numai pentru dializă ne-am trezit cu minus un milion de lei. Trebuie să fie identificate resurse financiare. Dacă ne vom axa doar pe actul operator transplantul nu va fi efectuat”, a menționat Tănase.

O soluție ar putea veni, totuși, din străinătate. Moldova va examina modelele de finanțare a sistemului de transplant din țări precum România, Slovenia sau Croația, și va decide dacă unul din acestea poate fi adaptat necesităților și realităților din țara noastră.

Banca de țesuturi a fost inaugurată în luna martie, iar pentru deschiderea ei au fost investiţi circa trei milioane de lei, bani alocaţi de CNAM, Ministerul Sănătăţii şi Spitalul de Traumatologie. Deocamdată aceasta dispune de două congelatoare, un incubator, o centrifugă Hitech cu răcire, două tanchere pentru azot lichid, două vase pentru păstrarea ţesuturilor şi celulelor în azot lichid, centrifugi de laborator, două hote cu flux laminar de aer, mobilier, trei calculatoare şi două imprimante.

Guvernul propune majorarea salariilor lucrătorilor medicali cu 15% din 1 octombrie: ce înseamnă în cifre această majorare

Caz inedit în Republica Moldova. Mama și fiica au nevoie de transplant de inimă

Compania Națională de Asigurări în Medicină nu a găsit încă un membru potrivit pentru Consiliul de Administrație

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.