Potrivit juriștilor de la IDOM, intervenția chirurgicală de Laparotomie/Anexectomie bilaterală, efectuată în lipsa consimțământului informat al pacientei, s-a dovedit a fi, potrivit rapoartelor de expertiză judiciară, o decizie incorectă și neargumentată. Aceștia susțin că extirparea ovarelor și a trompelor uterine putea fi evitată. În consecință, înlăturarea chirurgicală a ovarelor a cauzat pacientei instalarea menopauzei precoce și a diagnosticului de sterilitate. Cazul a fost examinat de Judecătoria Chișinău, iar decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile.

Circumstanțele cazului:

În februarie anul trecut, tânăra și mama ei au cerut ajutorul avocaților pentru probarea unui pretins caz de malpraxis medical și obținerea pe cale judiciară a compensațiilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilegale ale personalului medical din cadrul unei instituții medicale.

Tânăra le-a povestit avocaților că în iarna lui 2014 a fost internată într-o instituție medicală acuzând dureri abdominale. Pentru a i se stabili diagnosticul, pacienta a fost supusă mai multor investigații, iar ulterior transferată în secția chirurgie septică. Acolo a fost examinată de câțiva medici chirurgi, care au exclus careva probleme de ordin ginecologic și au stabilit diagnosticul preventiv: Abdomen acut, Ocluzie intestinală. Medicii au decis că starea de sănătate a pacientei impune efectuarea unei intervenții chirurgicale în regim de urgență. Deși rezultatele examenului ultrasonografic indica probleme de natură ginecologică (formațiuni chistice bilateral, pe dreapta aspect endometrial, nu se exclude inflamator), medicii chirurgi nu au solicitat consultația sau implicarea din start în intervenția chirurgicală preconizată a unui medic ginecolog, scrie în comunicatul IDOM.

Deși era o intervenție de urgență, aceasta a fost efectuată abia spre seară. Trei medici chirurgi au efectuat operația de laparotomie mediană.

În timpul intervenției chirurgicale, medicii au descoperit că sursa infecției este de profil ginecologic și au invitat în sala de operație un medic ginecolog. Acesta a decis și a efectuat Anexectomia bilaterală, adică înlăturarea ovarelor și trompelor uterine. Din declarațiile ulterioare ale medicilor chirurgi, s-a stabilit că decizia de înlăturare a trompelor uterine și a ovarelor a aparținut medicului ginecolog, chirurgii la rândul lor, deși nu erau factori de decizie, au susținut această decizie și o consideră una corectă. 

Medicul ginecolog a susținut că nu a fost implicat în diagnosticarea pacientei la etapa preoperatorie, iar decizia de înlăturare a trompelor uterine și a ovarelor a fost luată în timpul intervenției chirurgicale și a fost una colectivă, nicidecum personală.

Înainte de intervenție, nimeni din personalul medical nu a cerut acordul informat al pacientei pentru efectuarea intervenției chirurgicale, deși acesta este obligatoriu. De asemenea, tinerei nu i s-a explicat în ce constă intervenția și care ar putea fi consecințele postoperatorii. Asta, chiar dacă în acel moment starea pacientei nu era extrem de gravă, ea fiind lucidă și conștientă. Ulterior, tânăra a aflat că acordul informat pentru intervenția chirurgicală a fost solicitat și semnat de către mama sa. Aceasta a semnat însă doar pentru efectuarea intervenției, nu și pentru înlăturarea ovarelor și trompelor uterine ale fiicei sale.

Astfel, anul trecut, în luna martie juriștii IDOM au depus o plângere în instanță împotriva instituției medicale, în care au cerut compensarea prejudiciului moral și material cauzat tinerei.

În mod special, avocații au cerut instanței constatarea faptului că intervenția chirurgicală de Laparotomie mediană/Anexectomie bilaterală (înlăturarea ovarelor și trompelor uterine) a fost una nejustificată, incorectă, neargumentată și a avut drept consecință vătămarea corporală gravă a sănătății pacientei. Juriștii au mai cerut constatarea faptului că asistența medicală acordată pacientei a fost incompletă prin omisiunea de a stabili preoperator diagnoza corectă, doar parțial corectă; prin omisiunea de a informa pacienta despre riscurile, necesitatea, consecințele intervenției; prin omisiunea de a solicita consimțământul pacientei pentru intervenția chirurgicală; prin subestimarea rezultatelor ultrasonografiei și omisiunea de a implica la etapa preoperatorie a unui medic ginecolog.

Pentru aceste prejudicii aduse sănătății victimei, avocații au solicitat încasarea din contul instituției medicale în folosul reclamantei a sumei de 2 milioane de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral și aproape 149 de mii de lei – prejudiciu material. Alte 200 de mii de lei au fost cerute pentru prejudiciu moral adus mamei.

În ședința de judecată, avocații au demonstrat că tinerei i-au fost provocate suferințe fizice și psihice pe care pacienta le-a suportat și continuă să le suporte zilnic din cauză că a rămas sterilă, iar situația nu poate fi remediată. 

De asemenea, prejudiciul moral a fost justificat și prin suferința provocată de incapacitatea reclamantei de a întemeia o familie; suferința provocată de incapacitatea de a munci și de a se întreține financiar (din cauza depresiei apărută pe fonul stresului); suferințe cauzate de scăderea calității vieții (menopauza implică administrarea pentru tot restul vieții a terapiei de substituție hormonală care generează pe lângă administrarea continuă a preparatelor hormonale și stări de suferință, cauzează creșterea considerabilă în greutate, sporește riscul de apariție a cancerului mamar sau a cancerului de col uterin, sporește riscul apariției osteoporozei și a infecțiilor căilor urinare, etc).

Vinovăția personalului medical din cadrul instituției medicale unde a fost operată pacienta, a fost probată și prin două rapoarte de expertiză judiciară prin care s-a constatat că: „Înlăturarea ambelor ovare și a trompelor uterine a fost o decizie incorectă și neargumentată atât prin datele din fișa medicală, cât și conform literaturii de specialitate; Extirparea ovarelor și trompelor uterine putea fi evitată; Diagnosticul preoperator ultrasonografic (unde se suspectă endometrioza ovariană) a fost subestimat; Înlăturarea ovarelor și trompelor nu a avut indicații vitale și a fost selectată ca o metodă incorectă de tratament chirurgical; O astfel de operație poate fi efectuată doar la prezența acordului informat, explicit și în formă scrisă”.

În luna iulie, instanța a admis parțial cererea de chemare în judecată și a obligat instituția medicală să-i plătească victimei 800 de mii de lei drept prejudiciu moral și material. Hotărârea primei instanțe va fi contestată la Curtea de Apel, deoarece reclamantele consideră că suma prejudiciului moral și material dispus pentru încasare prin hotărârea judecătorească este prea mică.