„Jumătate dintre părinți ies din spitale fără să știe ce se întâmplă cu copilul lor. Este, într-adevăr, o epidemie de slabă calitate în sistemele medicale din țările sărace”

Sursa Foto: Foto: hsph.harvard.edu/ Margaret Kruk

Irina Papuc

14 septembrie, 2018, 18:19

Vizualizări: 3984

Margaret E. Kruk este profesor asociat la Departamentul Sănătate Globală și Populație, din cadrul Harvard T.H. Chan School of Public Health.

Margaret E. Kruk a fost intervievată de jurnalista Melody Schreiber, la National Public Radio US, despre studiul publicat recent de The Lancet privind accesul la servicii de sănătate, dar și calitatea acestora în țările cuvenituri mici și medii. Ea a povestit despre care sunt consecințele sistemelor care se axează pe cantitate și nu pe calitate și a spus ce au statele de făcut pentru a evita decesele inutile. Iată interviul tradus în limba română:

Care a fost constatarea esențială a raportului?

Există 8,6 milioane de decese în fiecare an în țările cu venituri mici și mijlocii - majoritatea din lume, 134 țări la număr – vieți care ar fi putut fi salvate cu sisteme de sănătate de bună calitate. Acestea au fost decese din cauza unor condiții tratabile, deoarece oamenii nu au obținut îngrijire de bună calitate.

Din cele 8,6 milioane de persoane, am constatat că 5 milioane au solicitat îngrijiri, dar au primit îngrijire de calitate slabă. Celelalte 3,6 milioane de decese au fost din cauza lipsei de acces la servicii medicale, ceea ce a constituit accentul tradițional în sănătatea globală.

Care sunt exemplele de îngrijire medicală precară?

În medie, în vizitele de îngrijire a sănătății, vedem că furnizorii de obicei urmează mai puțin de jumătate din acțiunile clinice recomandate. Pentru copiii foarte bolnavi durata medie a vizitei poate dura numai 6, 7 sau 8 minute cu o asistentă medicală, ceea ce este prea puțin timp pentru a evalua corect acest copil.

Într-un eșantion de cinci țări din Africa Subsahariană, doar 50% dintre furnizori au putut diagnostica cu precizie pneumonia sau diabetul - condiții foarte frecvente.

Sistemele în ansamblu eșuează în ceea ce privește oamenii. Există întârzieri uriașe. Dacă un pacient vine cu preocupări legate de cancer într-o țară cu venituri mici, pot exista luni de întârziere între vizită și diagnosticul real – nemaivorbind de tratament.

Este o criză, mai ales atunci când guvernele din întreaga lume încearcă să extindă asigurarea de sănătate. Dacă serviciile de acoperire nu vor salva vieți, care este valoarea reală în extinderea asigurării și acoperirea universală a sănătății?

Care este mesajul pentru sistemele de sănătate din întreaga lume?

Dacă sistemele de sănătate vor să îmbunătățească sănătatea, trebuie să facă două lucruri. Ele trebuie să promoveze utilizarea serviciilor esențiale care salvează vieți - tratamentul malariei, tratamentul HIV și așa mai departe. Dar ele trebuie, de asemenea, să furnizeze tratament de bună calitate, îngrijire de bună calitate.

După cum ați menționat, sănătatea globală s-a concentrat mult timp pe furnizarea accesului la îngrijire. Acum, se pare că accentul se îndreaptă spre echitate, acces echitabil - de exemplu, asigurarea faptului că femeile și copiii primesc aceeași calitate de îngrijire ca și bărbații sau că oamenii săraci primesc același nivel de îngrijire ca și vecinii lor mai bogați.

Este interesant faptul că folosiți cuvântul „echitate”. Celălalt accent major [al studiului se referea la] grupurile vulnerabile. Ne-am concentrat atenția la oamenii săraci, mai puțin educați, oameni care au fost stigmatizat, adolescente care sunt însărcinate. Și chiar într-o situație de îngrijire generală relativ slabă, anume aceste categorii sunt îngrijite chiar mai rău. Chiar și în ceea ce privește tratamentele simple. De exemplu, adolescenții mai tineri au o probabilitate mai mică de a obține fier [suplimente] în timpul unei vizite de îngrijire prenatală.

Echitatea este critică, dar aș adăuga și cuvântul „calitate”. Este vorba despre accesul la servicii de calitate.

Cum arată asistența medicală de calitate?

Pentru noi, calitatea ține de trei lucruri. Prima este îngrijirea eficientă care poate îmbunătăți sau menține sănătatea. Al doilea este de a câștiga încrederea oamenilor. Al treilea este capacitatea de adaptare și ajustare. Un exemplu ar fi ajustarea rapidă atunci când există un focar, dar și capacitatea de a se schimba în bine în timp.

În mod fundamental, schimbarea pe care o propunem este că sistemele ar trebui să fie pentru și despre oameni. Ar trebui să le judecăm cu privire la ceea ce fac ele pentru oameni - nu câți medici formează și instruiesc.

Aproximativ 1 din 3 pacienți experimentează în mod constant o experiență precară de îngrijire – lipsă de respect, vizite extrem de scurte, comunicare proastă, timp lung de așteptare. Mulți părinți - între 40 și 50% - părăsesc clinica fără a cunoaște diagnosticul copilului. Din ce cauză? Că furnizorul nu știe sau pentru că furnizorul nu comunică? E greu de spus acum, dar cert este că părintele pleacă fără să știe ce se întâmplă cu copilul său.

Ați menționat în special sănătatea copilului. Cercetarea s-a axat pe asta? Dacă da, de ce?

Motivul pentru care am menționat copiii este că cele mai puternice date pe care le avem și cele mai complete sunt în aceste domenii. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului au fost cu adevărat legate de copii și femei, în mare parte, și de bolile infecțioase. Deci, atunci când te uiți la sistemele de măsurare actuale și anchete și de cercetare, acestea sunt destul de concentrate pe femei, copii, persoane cu HIV și așa mai departe.

Am vrut să vorbim în general despre gama de priorități în domeniul sănătății în țările cu venituri mici - care includ bolile necomunicabile, bolile cardiovasculare, accidentele. Sănătatea mintală este o altă zonă uriașă, dar am găsit date extrem de limitate, suntem ca și cu ochii închiși.

Ați menționat anterior despre accentul în sănătatea globală în ceea ce privește bolile infecțioase. Conform acestui raport, numărul total de decese cauzate de asistența medicală de calitate slabă este de cinci ori mai mare decât cel al HIV / SIDA.

Este o cifră foarte mare. Am identificat aproximativ 5 milioane de decese din cauza calității slabe în rândul persoanelor care utilizează deja sistemul de sănătate. Când vă uitați la decesele globale cauzate de bolile cardiovasculare, este vorba de aproximativ 2,5 milioane. Apoi, există aproximativ 900.000 de decese cauzate de tuberculoză.

Este, cu adevărat, o epidemie de slabă calitate în sistemele medicale, la care se adaugă faptul că accesul la îngrijiri este încă incomplet - persoanele care suferă de depresie încă nu pot beneficia de servicii, persoanele care suferă de cancer nu pot avea niciun fel de îngrijire în țările cu venituri mici - chiar și cu un nivel scăzut de acces, calitatea este cea mai mare provocare.

Care sunt soluțiile potențiale?

Probabil cea mai mare surpriză pentru mine este în această chestiune a modului în care decidem să îmbunătățim lucrurile. Asta pentru că atunci când examinăm dovezile unor strategii de îmbunătățire utilizate foarte frecvent - liste de verificare, cursuri de perfecționare, supraveghere - am fost destul de dezamăgiți de eficacitatea acestor strategii și de incapacitatea de a putea măsura aceste performanțe. Chiar dacă există un rezultat într-o anumită clinică, aceeași regulă nu se aplică în întreaga țară.

O mulțime de măsuri de îmbunătățire au fost axate pe punctul de îngrijire - chiar în momentul în care furnizorul întâlnește pacientul. Dar, de fapt, având în vedere amploarea problemei, trebuie să mutăm accentele mai departe, într-o strategie mult mai fundamentală.

Noi am identificat patru acțiuni universale. Prima este stabilirea unui accent pe calitatea sistemului, deoarece nu există niciun sistem de minitorizare azi. Nu există niciun sistem care să bată alarma, dar unul trebuie să existe.

În al doilea rând, trebuie să se facă reproiectarea sistemelor de sănătate. Multe sisteme de sănătate sunt organizate astăzi pentru a maximiza accesul - o mulțime de clinici mici, răspândite pe un teritoriu mare. Doar pentru a vă da un exemplu, în SUA, Australia și alte țări cu venituri mari, foarte puține femei nasc în spitale unde nu se fac cezariene. Aproape deloc nu se întâmplă. Într-un studiu efectuat în cinci țări, în Africa sub-sahariană, am constatat că aproape 1 din 3 copii sunt născuți în instituții de sănătate de un nivel extrem de jos, unde angajații nici măcar nu sunt instruiți să facă cezariene.

Acesta este un exemplu în care un serviciu cum ar fi nașterea ar trebui să fie direcționat către un spital, unde să se poată face o cezariană sau altă intervenție chirurgicală de urgență. Trebuie să ajutăm femeile să ajungă la spital, în loc să le lăsăm să dezvolte complicații într-o unitate slab dotată.

În al treilea rând, educația privind forța de muncă în domeniul sănătății în multe țări cu venituri mici și medii este într-adevăr depășită. Clinicienii sunt foarte buni la identificarea patologiilor pe dispozitive, dar le vine mult mai dificil să facă acest lucru când sunt față în față cu pacienții.

Și apoi ultima zonă de îmbunătățire pentru noi a fost cererea publică. În majoritatea sectoarelor de servicii, presiunea clienților este de a îmbunătăți adesea produsul sau serviciul. Cu toate acestea, în domeniul sănătății, noi ignorăm pacienții ca și consumatori.

Deci, cum trebuie să ajungă acești oameni să beneficieze de servicii mai bune?

Chiar trebuie să ne unim și să ne gândim la ce putem face pentru a sprijini țările cu venituri mici în transformarea pe care o cerem. Un lucru este introducerea de noi măsuri și noi cunoștințe care vor ajuta o țară să învețe de la alta. Trebuie să oprim inundarea țărilor cu soluții rapide și soluții strălucitoare.

Sistemele de sănătate de înaltă calitate sunt fundamental o chestiune de politică. Este un moment critic pentru lideri. Ei trebuie să vadă ce ce-și doresc cetățenii de la acel sistem de sănătate.

Interviul original, în limba engleză, îl puteți citi pe National Public Radio.

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Elvira Andon, proctolog: Locurile intime solicită la fel de multă atenție ca și cele la vedere, dar poate că mai multă grijă

Ion Dodon, director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină: „Contractarea instituțiilor medicale e un punct vulnerabil. E ușor să comiți acte de corupție, dar nu le voi tolera”

Tag: margaret kruk sisteme medicale tari sarace the lancet

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.