Statele lumii care au cele mai puternice programe de reducere a riscurilor și ce poate învăța Republica Moldova din experiența lor

Sursa Foto: Foto: Open Society Foundations/ imagine simbol

Irina Papuc

16 mai, 2019, 13:48

Vizualizări: 3752

Republica Moldova trebuie să-și îmbunătățească programele de reducere a riscurilor, pentru a se alinia angajamentelor internaționale privind respectarea drepturilor la sănătate și reabilitare a persoanelor care consumă droguri. Autoritățile au la îndemână exemple valoroase, cum ar fi Norvegia, Luxemburg sau Austria care au dezvoltat cele mai bune programe din lume.

Datele furnizate de UNAIDS în publicația „Health, Rights and Drugs: Harm Reduction, Decriminalisation and Zero Descrimination for People who use Drugs”, arată că din anul 2011 până acum Republica Moldova nu a evoluat esențial la implementarea programelor privind asigurarea schimbului de seringi. Dacă în 2011 o persoană primea 58 de seringi pe parcursul unui an, în 2016 numărul a crescut la 88, apoi a început să scadă din nou sub 80 către 2017. În toți acești ani, țara noastră s-a menținut la un nivel minim, cu sub 100 de seringi per utilizator. Suntem așadar, nu departe de Belarus, Armenia sau Maroc. Pentru comparație, Tadjikistan asigura 345 de seringi pentru un consumator pe an în 2016, iar în 2017 – 273 de seringi, cu o ușoară înrăutățire. Kârgâstan a asigurat, cu excepția a doi ani, între 220 și 300 de seringi per consumator.

De asemenea, și în acordarea tratamentului de substituție Moldova încearcă să se mențină pe același ritm, fără să progreseze esențial. Oficial, 497 de persoane beneficiau de tratament de substituție, iar în perioada analizată – adică între anii 2015 și 2017 – numărul beneficiarilor incluși în terapie a crescut numai cu 29. În același timp, state precum Georgia, Malaysia sau Vietnam au făcut salturi uriașe și au reușit să includă suplimentar în programele lor de la 3.000 până la 9.000 și chiar 58.000 de persoane consumatoare de droguri în programele de tratament de substituție.

De ce programele de reducere a riscurilor contează

Statele lumii, unde respectarea drepturilor omului este esențială, au conștientizat deja de mulți ani că dependența de droguri, ca orice altă dependență, este o problemă de sănătate. Și, așa cum nu lași pacientul de masa de operație după ce ai înlăturat o tumoare, pornind de la premisa că este suficient atât, așa nu pot fi lăsați consumatorii de droguri să lupte cu dependența lor. Programele care vin în ajutorul lor sunt complexe: cele de schimb de seringi sunt esențiale, deoarece prin injectarea drogurilor cu seringi utilizate deja crește riscul de HIV și hepatită, iar statul este cel care ulterior trebuie să suporte bugete colosale pentru tratament. Programele privind terapia de substituție cu opioide sunt destinate să reducă dependența de diverse droguri, iar asigurarea cu Naloxonă – un medicament vital – este necesară pentru prevenirea deceselor prin supradoze. Toate acestea trebuie combinate cu servicii de reabilitare, astfel încât consumatorii să reușească să-și învingă dependența și să se integreze în societate, ca membri capabili să participe la economia unei țări. De altfel, toate acestea reprezintă angajamente pe care statele și le-au asumat conștient.

În 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) a organizat o Sesiune Specială privind problema mondială a consumului de droguri. Pe fondul solicitărilor crescânde de abordare bazată pe oameni, sănătate publică și drepturile omului asupra consumului de droguri, Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au adoptat un document de rezultat prin care și-au luat mai multe angajamente, printre care măsuri eficiente de sănătate publică pentru a îmbunătăți rezultatele de sănătate pentru persoanele care consumă droguri, inclusiv programe care reduc impactul daunelor asociate consumului de droguri. Documentul final a subliniat necesitatea de a respecta pe deplin drepturile omului și libertățile fundamentale ale persoanelor care consumă droguri și a cerut țărilor să ia în considerare alternativele la detenția consumatorilor de droguri. La câteva luni după sesiunea specială din 2016, Adunarea Generală a ONU a convocat o întâlnire la nivel înalt privind epidemia globală cu HIV. Reuniunea s-a încheiat cu Declarația politică din 2016 privind eliminarea SIDA, care a recunoscut persoanele care injectează droguri ca o populație-cheie cu risc crescut de infectare cu HIV, care se confruntă cu stigmă și discriminare și legi restrictive care le împiedică accesul la servicii de sănătate. Declarația politică din 2016 privind eliminarea SIDA conține un angajament de a asigura suficiența, în special în zonele cu incidență ridicată a HIV, cu o combinație de intervenții de prevenire, incluzând reducerea riscurilor și încurajează statele membre ale ONU să acopere cu servicii până la 90% dintre persoanele expuse riscului infectării cu HIV.

La distanță de trei ani, doar Austria, Luxemburg și Norvegia au reușit să îndeplinească acest deziderat. Cele trei state asigură cea mai mare acoperire concomitentă, atât cu schimb de seringi, cât și cu tratament de substituție. Austria, de exemplu, asigură unei singure persoane între 450 și 500 de seringi anual, pe când tratamentul de substituție este disponibil pentru aproape 60 la sută din totalul celor care ar avea nevoie. Norvegia, la rândul său, asigură tratamentul de substituție pentru aproape 90 la sută din numărul total de persoane care au nevoie, cea mai mare acoperire înregistrată, iar distribuția de seringi se încadrează între 300 și 350 de unități per utilizator.

Finanțare redusă

Restul țărilor se confruntă cu diverse probleme, inclusiv financiare.

Investițiile financiare totale în serviciile de reducere a riscurilor rămân scăzute. În 2018, Harm Reduction International a declarat o criză în ceea ce privește finanțarea programelor de reducere a riscurilor pentru țările cu venituri mici și mijlocii, precizând că numai 13% din fondurile necesare anual pentru un răspuns eficient la HIV pentru persoanele care injectează droguri au fost disponibile. În același timp, o comparație realizată de UNAIDS, privind estimările și cheltuielile raportate de 17 țări cu venituri mici și medii, pentru anii 2017 și 2018, a arătat că sunt disponibile prea puține resurse. În multe cazuri, cheltuielile au fost mai puțin de jumătate din resursele necesare pentru acel an.

Finanțarea internă pare a fi deosebit de scăzută. Printre cele 31 de țări care au raportat date privind cheltuielile către UNAIDS, 71% din cheltuieli au fost acoperite de donatori internaționali.

Potrivit Harm Reduction International, sprijinul acordat de Fondul Global pentru reducerea riscurilor în țările cu venituri mici și mijlocii a fost cu 18% mai mic în 2016 decât în 2011.

Astfel, potrivit estimărilor publicate de UNAIDS, în 2020 Republica Moldova va avea nevoie de un buget de peste 6 milioane de dolari pentru a acoperi necesarul de servicii, în timp ce cheltuielile reale sunt extrem de mici.

Trebuie să punem accentul pe sănătatea publică și drepturile omului

Este îndemnul fostului director executiv al UNAIDS, Michel Sidibe, care a fost de curând (8 mai 2019) numit ministru al Sănătății și Afacerilor Sociale din Mali. Sidibe a deținut funcția de director executiv al UNAIDS din 2009 până acum, timp în care a promovat și a susținut acțiunile pentru „zero cazuri de HIV, zero decese și zero discriminare”, fiind un avocat puternic al comunităților afectate. Mai jos, găsiți discursul lui Michel Sibide, inclus în studiul UNAIDS „Health, Rights and Drugs: Harm Reduction, Decriminalisation and Zero Descrimination for People who use Drugs” 2019.

„În 2016, UNAIDS a publicat un raport referitor la HIV și consumul de droguri. Acest raport „Nu dăuna: sănătatea, drepturile omului și persoanele care consumă droguri” - a arătat cum țările lumii nu au reușit să protejeze sănătatea și drepturile omului în cazul persoanelor care consumă droguri și a oferit o foaie de parcurs pentru țările în cauză pentru a reduce prejudiciile care sunt asociate cu consumul de droguri, dar și de a pune capăt epidemiei de HIV, legată de droguri. Trei ani mai târziu, acest raport - „Sănătatea, drepturile și drogurile: reducerea riscurilor, dezincriminarea și discriminarea zero pentru persoanele care consumă droguri” arată că persoanele consumatoare de droguri sunt încă lăsate în urmă. Noile infecții cu HIV în rândul adulților din întreaga lume au scăzut cu 14% între 2011 și 2017, dar nu s-a înregistrat o scădere a numărului anual de noi infecții cu HIV în rândul persoanelor care folosesc droguri injectabile. Acest lucru este inacceptabil: persoanele care folosesc droguri au drepturi și prea adesea aceste drepturi le sunt negate.

(...)

Noi știm ce funcționează. Există dovezi convingătoare și cuprinzătoare că programele de reducere a riscurilor - inclusiv terapia de substituție a opiaceelor și schimburile de seringi - îmbunătățesc sănătatea persoanelor care folosesc droguri injectabile. Ele sunt sigure și cost-eficiente. În plus, atunci când persoanele care utilizează droguri au acces la servicii de reducere a riscurilor, sunt mai susceptibile de a lua un test HIV și, dacă se constată că trăiesc cu HIV, se înscriu la tratament și aderă la acesta.

Decriminalizarea consumului și a posesiei de droguri pentru uz personal reduce stigmatizarea și discriminarea care împiedică accesul la asistență medicală, la programe de reducere a riscurilor și la servicii juridice. Persoanele care folosesc droguri au nevoie de sprijin, nu de încarcerare.

Am văzut ce funcționează: un program de substituție a opioidelor din Minsk, Belarus, care ajută oamenii dependenți să trăiască cu demnitate; și un centru de sănătate din Saskatoon, Canada, care furnizează echipament steril de injectare, astfel încât persoanele care folosesc droguri injectabile să nu se supună pe ei și pe alții riscurilor de răspândire a HIV, a hepatitei virale și a altor infecții transmise prin sânge. Astfel de programe fără prejudecăți și eficiente ar trebui să fie disponibile oriunde și ori de câte ori este nevoie. Din păcate, acestea sunt excepții, iar politicile care criminalizează și marginalizează persoanele care consumă droguri sunt prea des o normă. Este timpul să revizuim și să reorientăm abordarea politicilor globale în materie de droguri, punând accentul pe sănătatea publică și pe drepturile omului. Am spus-o înainte și o voi spune din nou: dacă ne-am propus să eradicăm SIDA până în 2030, nu putem abandona pe nimeni în acest parcurs. Și aici vorbim și despre oamenii care consumă droguri.

Medicii cu studii în străinătate care vor să se angajeze în Republica Moldova vor trece o nouă procedură de recunoaștere și echivalare a studiilor. Nou regulament, aprobat de Ministerul Sănătății

În Republica Moldova a fost înregistrat primul caz de infecție cu virusul West Nile din ultimii 5 ani

Interzicerea fumatului în spațiile publice: Datele arată că oamenii își doresc spații libere de tutun. Cum au răspuns moldovenii la întrebarea dacă ar vrea să stea într-un local în care nu se fumează

Tag: reducerea riscurilor programe unaids hiv moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.