Denis Valac, vicedirector general al CNAM, despre decizia instituției de a împărți glucometrele prin Poșta Moldovei: „În primul rând poștașul se obligă să respecte ce este prevăzut în contract”
Elena Cioina
23 iulie, 2019, 20:23
Vizualizări: 4133
După scandalul insulinelor biosimilare STRIM cumpărate de către stat pentru pacienții cu diabet, rămân multe necunoscute și în ceea ce privește modalitatea prin care au fost repartizate glucometrele, testele și lanțetele celor 100 de mii de bolnavi.
Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), care și-a asumat
angajamentul să le distribuie, a decis că cel mai repede acestea vor ajunge la
beneficiari, fiind livrate drept colete poștale, astfel că în joc a fost
inclusă Poșta Moldovei. Pentru toată afacerea CNAM a plătit 2 milioane de lei
din Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală. Doar că mulți s-au
întrebat, cât de corect a procedat CNAM oferind date cu caracter personal și date
despre sănătatea pacienților cu diabet unei instituții terțe, fără să se
asigure că informațiile nu vor fi împrăștiate la stânga și la dreapta. I-am
solicitat un interviu pe această temă vicedirectorului general al CNAM, Denis Valac,
care în perioada fostei conduceri a fost responsabil de economie și finanțele
instituției. Iată ce răspunsuri am reușit să obținem.
Domnule Valac,
vă propun că discutăm despre acest mare scandal legat de repartizarea
glucometrelor pentru pacienții cu diabet, precum și despre contractul semnat în
CNAM și Poșta Moldovei. Din câte înțeleg, Dumneavoastră ați participat la
negocieri și la semnarea contractului, inclusiv. Dacă nu greșesc, ați fost
responsabil de economie și finanțe pe perioada cât conducător a fost Tamara
Andrușca.
Dați-mi voie
să încep să vă mulțumesc pentru faptul că sunteți interesată de subiectul ce
ține de achiziția testelor pentru persoanele cu diabet.
Toată lumea
este interesată, nu doar noi...
Dar interviul
îl facem cu Dumneavoastră despre această achiziție. Din start voi menționa că
voi încerca să vă răspund la toate întrebările la care dispun de informații, or,
țin să menționez că m-am alăturat echipei în calitate de vice-director general
al CNAM pe 14 ianuarie 2019, iar achiziția de teste pentru măsurarea glicemiei
a fost în 2018. Totodată, din ce m-au informat colegii au existat multe
discuții, ședințe dintre Minister și CNAM pentru identificarea modalităților de
realizare a Programului național de prevenire și control al diabetului. Contractul
de achiziționare a insulinei nu ține de CNAM, pentru că a fost finanțat din
bugetul de stat. Contractul cu Poșta Moldovei nu l-am semnat eu. O să vă dau și
detalii pe parcurs cu privire la modul în care s-a ajuns la acest contract,
cine l-a negociat, cine a fost implicat, etc.
În ceea ce
privește achiziția de teste, Dumneavoastră cunoașteți că noi avem aprobat Programul
național de prevenire și control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 și
Planul de acțiuni privind implementarea acestuia prin care statul se obligă să
asigure cu tratament și cu dispozitive de autocontrol pacienții cu diabet. Și
avem punctul 3.3 care prevede asigurarea 100% a persoanelor dependente de
insulină cu teste de autocontrol (n.r. de măsurare a glicemiei în sânge) în
număr de câte 100 pe lună și punctul 5 (3.5) – asigurarea a 80% dintre
persoanele tratate cu antidiabetice orale cu teste pentru autocontrol în număr
de 100 de teste pe an.
Eu presupun
că în anul 2018, pe 22 octombrie, atunci când Consiliul de Administrație a luat
decizia cu privire la repartizarea sumei de 34 de milioane de lei pentru
achiziția testelor pentru 100 de mii de pacienți, presupun că s-au condus de
acest program și aceste reglementări.
Bun. În momentul în care ați ajuns să fiți vice-directorul responsabil
de finanțare, vreau să ne spuneți cum s-a decis ca în această ecuație să fie
implicată Poșta Moldovei?
Din ceea ce
am înțeles, până a mă alătura echipei CNAM, colegii de la Ministerul Sănătății
și cei de la CNAM, după aprobarea deciziei de achiziționare a testelor au
început să poarte discuții – cum ar fi trebuit să fie distribuite aceste
dispozitive medicale.
Când spuneți colegi, la cine anume vă referiți?
Nu am
detalii, dar știu că au avut loc discuții între conducerea CNAM și MS, discuții
au fost și nemijlocit între colegii din cadrul CNAM cu alți colegi din MS, însă
nu știu dacă sunt și scrisori oficiale. Eu, cel puțin, nu le am.
De ce au fost
necesare acele discuții? Pentru că în acel moment, nici Ministerul Sănătății,
nici Comisia de specialitate pe domeniul endocrinologiei, nici CNAM nu
dispuneau de date cu privire la pacienții cu diabet. Existau estimări generale
cu privire la numărul total al persoanelor cu diabet, însă numele, prenumele,
tipul de diabet, locul unde domiciliază, medicul de familie la care este la
evidență, toate aceste nu existau, pentru că, de facto, nu există un registru al
persoanelor diabetice. Luând în considerare aceste discuții, Ministerul
Sănătății a remis o scrisoare către CNAM prin care specifică faptul că acceptă
propunerea Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ca
aceste dispozitive medicale să fie distribuite prin intermediul CNAM și ca
evidența să o ducă, de asemenea, CNAM.
S-au pus în
discuție care ar fi acele modalități funcționale pentru distribuirea acestor
dispozitive medicale. Respectiv, prima opțiune examinată de CNAM a fost să
includă dispozitivele în lista medicamentelor compensate, ca să poată fi
distribuite. Norma legală însă este alta și anume că în lista medicamentelor
compensate pot fi incluse doar medicamentele, nu și dispozitivele medicale, or,
testele, lanțetele și glucometrele reprezintă dispozitive medicale. Se mai
propunea dispozitivele să fie repartizate prin intermediul farmaciilor din
teritoriu, astfel ca persoanele cu diabet să le poată ridica de la farmacie. Și
această opțiune a decăzut.
O altă
opțiune, care a fost discutată și dezbătută, a fost posibilitatea de a distribui
aceste consumabile prin intermediul medicilor de familie și aici mă voi opri
mai detaliat. Au fost argumente pro și contra să fie distribuite anume așa. Pe 31
ianuarie 2019 Curtea de Conturi emite însă o hotărâre cu privire la raportul
auditul performanței implementării planului de acțiuni al Programului național
de prevenire și control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2018, primul
semestru, în care constată, citez:
„Instituțiile
din aria de audit, implicate în realizarea Programului, nu au dispus de
mecanisme și procese de control intern, care să asigure pe deplin accesul
pacienților la tratament și servicii medicale performante, situație exprimată
prin nereglementarea procedurilor de repartizare a dispozitivelor medicale
pentru autocontrol, nu au asigurat accesul pe deplin la dispozitive,
determinând în unele cazuri prezența elementelor de fraudă în sumă de 0,2
milioane lei”.
În cadrul
acestui raport, la punctul 4 (4.1) Curtea constată că: „Procedura de asigurare
cu teste pentru autocontrol, realizată de către instituțiile medicale, nu este
reglementată situației ce nu asigură distribuirea acestora conform destinației
și determină în unele cazuri gestionarea defectuoasă a resurselor financiare
publice și Curtea vine cu detalii, citez: „Astfel analiza echipei de audit a
listei pacienților adulți, care au beneficiat de accesorii – teste+lanțete, a
stabilit că în 25 de cazuri semnăturile la un șir de persoane sunt
asemănătoare, iar în alte 21 de cazuri lipsește semnătura persoanei care a
beneficiat de accesorii pentru autoconrol, deși conform datelor din evidența
contabilă, aceste consumabile au fost trecute la consum. Circumstanțele
descrise nu asigură justificarea repartizării a 1950 de teste, etc.”
Deci, Curtea
a constatat în acest raport că există carențe la distribuirea testelor și
lanțetelor.
De către medicii de familie?
De către
instituțiile medicale vizate în raportul Curții de Conturi.
Instituțiile medicale fiind cine?
Nu am detalii. Aici sunt și AMT-uri, dar dvs puteți consulta acest raport și și veți vedea că distribuirea acestor dispozitive medicale nu au ajuns la destinatar în anumite cazuri. O altă situație constatată de către noi în procesul de examinare a fost că listele prezentate către noi, mă refer la listele cu diabetici, conțineau un șir de erori.
Care se refereau la ce?
În liste erau
incluse persoane decedate sau cu nume și prenume diferit, cu același IDNP. În
liste, pentru anumite persoane, tipul de diabet era indicat incorect. Adică
persoana era insulino-dependentă, dar ei i se atribuia tipul de diabet ca
insulino-independentă și alte tipuri de erori.
Vreți să spuneți că era un haos cu listele...
Constatarea
vă aparține. Eu ceea ce am să vă spun, vă spun cu detalii. Totodată, noi am
fost informați de către colegii noștri, și probabil cunoașteți și DVS, că
gradul de acoperire cu medici de familie este unul redus. Iată de ce, dacă am
fi optat pentru această variantă, exista riscul ca pentru anumite regiuni
pacienții ori să nu primească aceste teste, pentru că nu au medic de familie,
ori aceste teste să fie distribuite cu întârziere.
Mai mult ca
atât, în cazul în care exista decizia de a distribui prin intermediul medicilor
de familie exista încă un element pe care l-am discutat și anume că
instituțiile medicale prestatoare de asistență medicală primară ar fi fost puse
în situația când trebuiau să depoziteze un anumit număr de cutii, trebuiau să
le ambaleze și să le repartizeze, or, nu sunt sigur, și noi am discutat pe
interior, nu cred că toate instituțiile beneficiau de aceste capacități.
Dar ați făcut o evaluare să vedeți dacă ele dispun asemenea
capacităților? Pentru că responsabilii din instituțiile cu care am discutat
noi, aveau în gestiune câte 60-70 de pacienți. Adică 70 de cutii cu glucometre,
teste și lanțete nu e o cantitate atât de mare și nu cred că ar fi trebuit depozit
special pentru ele.
Vreau să vă
spun că în acel moment noi eram încă la etapa de colectare a listelor. Noi nu
știam cine este fiecare prestator de asistență medicală, care este numărul de
pacienți și cine sunt aceștia, pentru că nu exista un sistem centralizat care
să ne ofere această informație. Problema nu era pusă doar în depozitare, ci și
în ambalare și repartizare.
De ce era nevoie de ambalare în cazul dat, pentru că testele,
glucometrele și lanțetele vin în niște cutii. Care a fost raționamentul
ambalajului?
O să vă ofer
poze, o să rog și colegii de la mass-media, ca să vedeți cum au venit aceste
teste, glucometre și lanțete – într-o cutie mare veți regăsi doar teste, în
altă cutie – doar lanțete, și în altă cutie – doar glucometre. Ele nu au venit
repartizate în funcție de necesitățile persoanei, ceea ce presupunea ca din
fiecare cutie să se ia numărul necesar de teste, glucometru și lanțete pentru a
fi repartizate.
Vreți să spuneți că importatorul a angajat niște oameni care au numărat
pentru fiecare pacient în parte câte lanțete îi trebuie, câte teste. Adică ei
fizic au făcut acest lucru?
Nu, nu. Eu
v-am spus altceva – că testele, lanțetele și glucometrele au venit împachetate
în cutii diferite.
Ok.
Ceea ce face
acum Poșta Moldovei, ea ambalează pentru fiecare pacient necesarul de teste,
scoțând dinntr-o cutie teste, dintr-o altă cutie – lanțete, și din altă cutie -
glucometru și le ambalează într-o altă cutie.
Adică nu importatorul face acest lucru, dar Poșta Moldovei? Manual
pregătește toate aceste cutii...
Ceea ce am
văzut eu, ele au venit separat și asta o face Poșta Moldovei. Am să vă dau
detalii ulterior. Respectiv, având această sarcină, pentru prestatorii de
asistență medicală primară exista riscul să nu-și execute atribuțiile de bază
ce țin de prestarea serviciilor medicale. Noi am presupus că poate fi
periclitat procesul de prestarea a serviciilor medicale.
Domnule Valac, de exemplu, la anul viitor, acești oameni vor avea nevoie
de alte teste, alte lanțete și probabil alte glucometre, dacă va câștiga o altă
firmă. Înseamnă că tot prin Poșta Moldovei le veți distribui sau deja veți avea
încredere în medicii de familie și vor fi repartizate de către ei?
Dumneavoastră
nu ați auzit de la mine că noi nu avem încredere în medicii de familie.
Dumneavoastră asta dați de înțeles...pentru că așa arată raportul Curții
de Conturi la care v-ați referit...
Întrebările
către Curtea de Conturi, le adresați Curții de Conturi.
Dvs ați făcut referință la acest raport și ați luat decizia, inclusiv în
baza acestui raport.
Și am să vă
spun de ce am luat în examinare și raportul Curții de Conturi, doar că un pic
mai încolo. V-am spus care au fost argumentele pro și contra.
O altă opțiune
examinată de noi a fost repartizarea acestor dispozitive medicale prin
intermediul Agențiilor Teritoriale ale CNAM. Și această opțiune a decăzut, dat
fiind faptul că am fi întâmpinat aceleași probleme pe care le-am întâmpinat în
cadrul instituțiilor medicale – depozitare, ambalare, distribuire, etc, or,
CNAM nu dispune de asemenea capacități.
Și o altă
opțiune discutată a fost, bazându-ne pe precedente, posibilitatea de
distribuire a testelor prin intermediul unei instituții medicale. În 2016, când
încă eram la Ministerul Sănătății, s-a decis ca achiziția și distribuirea de
teste pentru 400 de copii să se facă de către Institutul Mamei și Copilului. A fost examinată și această opțiune. Numai că
amploarea acestei decizii luate în 2018 presupunea achiziționarea și
repartizarea dispozitivelor de autocontrol pentru 100 de mii de oameni. Mai mult
ca atât, și instituția medicală trebuia să dispună de capacități de depozitare,
ambalare și ducere a evidenței.
Dacă am fi
optat pentru o asemenea opțiune, pacienții ar fi fost puși în situația, când ar
fi trebuit să se deplaseze către acea instituție din toate colțurile Moldovei
ca să-și ridice dispozitivele. Nu sunt sigur că am fi putut să vorbim despre acces
și vă asigur că pacientul ar fi cheltuit mult mai mult decât 20 de lei pentru
deplasare la acea instituție medicală pentru a-și ridica dispozitivele. Nemulțumirea,
cu siguranță, ar fi fost mai mare.
Până în 2016
a existat o asemenea practică, când o instituție medicală repartiza Lantus și
medicamente pentru hepatite și nemulțumirea pacienților era mare.
Scopul a fost
să nu admitem fraude, or, Dvs cunoașteți foarte bine că Fondul Asigurării
Obligatorii de Asistență Medicală este auditat an de an de către Curtea de
Conturi, iată și răspunsul la întrebarea Dumneavoastră de ce am atras atenția
la raportul Curții de Conturi.
Doi. Am vrut
să ajungem rapid la fiecare pacient, dat fiind faptul că Dvs cunoașteți care
este necesitatea pacienților și care a fost argumentul pentru ce au fost
achiziționate aceste teste și necesitatea lor imperioasă în aceste dispozitive
medicale.
Trei. Am vrut
să asigurăm accesul populației.
Și patru. Nu
am vrut să perturbăm activitatea oricărei altei instituții medicale pentru a
organiza toate aceste proceduri organizatorice și tehnice. Din acest motiv s-a
optat ca aceste 100 de mii de colete să fie distribuite prin intermediul
trimiterilor poștale.
Dumneavoastră cum vedeți acum, în iulie, această decizie? A fost una
reușită?
Am să vă
răspund la această întrebare prin a vă aduce și alte exemple în care a fost
implicată Poșta Moldovei, pentru că noi am examinat acest subiect.
Vă referiți la implicarea Poștei Moldovei în alte activități ce țin de
domeniul sănătății?
Nu. Mă refer
la alte livrabile de interes național către populație și anume, repartizarea
pensiilor. Adică a fost examinată experiența Poștei Moldovei nu în domeniul
sănătății, dar în general experiența lor cu privire la trimiteri poștale.
Dumneavoastră ați fost de-acord cu această modalitate de repartizare a
glucometrelor?
Eu v-am spus
care au fost argumentele ce au stat la baza luării deciziei de către CNAM,
reieșind din scrisoarea Ministerului Sănătății și reieșind din celelalte
argumente.
Totuși, Dvs ați fost de-acord cu această decizie?
Eu v-am răspuns
la această întrebare.
A fost o decizie bună, din punctul Dvs de vedere, având în vedere că
unii pacienții nu ar fi vrut să știe cei de la Poșta Moldovei că ei sunt
bolnavi de diabet sau, poate, nu ar fi fost de-acord ca CNAM să divulge datele
lor personale unei instituții terțe, care nu are nicio legătură cu domeniul
sănătății? Sunt date despre sănătatea oamenilor, domnule Valac.
Vorbim și
despre acest aspect, dacă vorbim despre protecția datelor cu caracter personal.
Vorbim și despre Legea cu privire la drepturile și obligațiile
pacienților.
Ceea ce ține
de confidențialitate, vreau să recunosc că și acest aspect a fost discutat în
cadrul CNAM cu subdiviziunea juridică. S-au discutat pașii pe care trebuie să-i
întreprindă CNAM așa încât datele cu caracter personal să fie protejate și să
nu încălcăm norma legală în vigoare. Pot să recunosc că această problemă am
discutat-o și cu Poșta Moldovei. În primul rând, ei ne-au informat despre
faptul că sunt operatori de date cu caracter personal.
Doi. Contractul
încheiat între CNAM și Poșta Moldovei presupunea un capitol separat cu privire
la confidențialitate.
Trei. Dvs
înțelegeți că, ținând cont de amploarea proiectului și de faptul că aceste
colete s-a decis să fie expediate prin intermediul trimiterilor poștale, fără a
oferi detalii cu privire la beneficiar, Poșta Moldovei nu ar fi putut să-și exercite
obligațiile contractuale. Respectiv, aceste liste au fost transmise în mod
criptat către Poșta Moldovei. Ce presupune elementul criptării? Aceste liste nu
puteau fi deschise și citite, fără a cunoaște parola necesară pentru a fi
introdusă. Vreau să vă spun că această parolă o cunosc foarte puține persoane
din interiorul CNAM și Poșta Moldovei.
Mai mult ca
atât, după distribuirea acestor colete cu dispozitive medicale, există
obligativitatea ca aceste liste să fie returnate CNAM-ului și există obligația
ca aceste liste să nu fie multiplicate. Subdiviziunile responsabile din cadrul
CNAM ne-au asigurat că fiind întreprinse aceste măsuri, norma legală va fi
respectată.
Să admitem. Dar din ceea ce vedem noi este că această normă legală nu
prea a fost respectată. Că au avut acces limitat la parolă este una, dar
listele respective au ajuns în sate, unde oamenii se știu foarte bine unii cu
alții. Poștașul, la fel, pentru că el duce pensia omului sau vine omul la
Poștă. Prin urmare, poștașul știe cine în satul lui suferă de diabet, și asta e
încălcare a confidențialității. CNAM vede aici încălcare sau nu?
Haideți eu o
să vă răspund în felul următor la această întrebare prin a vă da alte exemple. În primul rând poștașul, care
este angajat al Poștei Moldovei, se obligă să respecte tot ceea ce este
prevăzut în contract și să respecte faptul că Poșta Moldovei este operator de
date cu caracter personal.
Doi. Aceste liste le deține doar
poștașul și argumentul dumneavoastră că oamenii stau în rând la Poștă și se văd
unii cu alții, în același mod stau în rând și la medicul de familie.
Medicul de familie este angajat al sistemului de sănătate, în comparație
cu poștașul, și oricât de mult ați încerca să ne convingeți că acesta va păstra
confidențialitatea, el nu a semnat niciun document care-l obligă să nu divulge
informații confidențiale.
Noi nu vorbim
acum că el va respecta sau nu. El este obligat să respecte.
O fi fiind obligat, dar la modul practic se întâmplă altfel...
Dumneavoastră
ați specificat că pacientul cu diabet zaharat vine la Poșta Moldovei și își ridică
coletul și îl văd toți din jur cu ce colet el iese de la Poștă. V-am spus că
același risc există și când el merge la medicul de familie și iese cu coletul
în care se află acest dispozitiv medical.
Domnule Valac, în acest caz, noi în general putem să-i excludem pe
medicii de familie din tot felul de ecuații și să împărțim prin Poșta
Moldovei...
Să nu
generalizăm.
Eu nu generalizez, dar am impresia că îmi ocoliți întrebarea. V-am
întrebat foarte clar, există riscul ca Poștașul să divulge date despre pacient?
Au semnat ei vreun document prin care se obligă să păstreze confidențialitatea?
Eu nu pot să
vă spun dacă ei au semnat ceva sau nu, pentru că ei nu sunt angajații CNAM.
Dar CNAM a semnat un contract cu Poșta Moldovei. A prevăzut aceste
momente?
Asta am vrut
să spun, că există un contract cu Poșta Moldovei prin care ea, ca întreprindere
de stat, se obligă să respecte anumite clauze contractuale. Faptul cum își
organizează ei pe intern toată procedura, astfel încât aceste prevederi să fie
respectate, vizează Poșta Moldovei. Ei ne-au asigurat că fiind operator de date
cu caracter personal, semnând un contract care presupune anumite obligații, ei
vor asigura îndeplinirea normei legale și a prevederilor contractuale. Dacă aveți
careva întrebări dacă a semnat cineva sau nu vreun acord de păstrare a
confidențialității, vă îndemn să vă adresați Poștei Moldovei.
Neapărat îi voi întreba și pe ei. Mai am o întrebare. Au fost făcute
listele pacienților. Cineva i-a întrebat pe ei, dacă vor ca aceste date să
ajungă la Poșta Moldovei?
Noi am
colectat aceste liste nu direct de la pacienți. Dacă cei care au colectat
aceste liste au întrebat sau nu de pacienți, dacă au dreptul să ofere aceste
date sau nu, eu nu cunosc și nu pot să vă răspund la această întrebare.
Bine. Cum ați făcut această solicitare către medici să vă dea listele cu
numele pacienților?
A fost o
circulară, care a fost distribuită prin intermediul agențiilor teritoriale,
către toți prestatorii de servicii medicale.
Deci, mai simplu, ați trimis o scrisoare prin care le-ați cerut
listele...
Da. Și v-am
explicat de ce am procedat anume așa. Pentru că nu există un sistem
informațional cu o bază de date cu privire la pacienții diagnosticați cu
diabet, CNAM a fost pus în situația să colecteze aceste liste, or, în caz
contrar ar fi urmat întrebarea – cui urmau să fie distribuite aceste glucometre?
Dar medicii de familie dispun de un soft (SIAAMP)...
Dar în SIAAMP
nu există un modul separat, care să ne ofere informația cu privire la numele,
prenumele pacientului, tipul de diabet, locul de domiciliu, medicul de familie,
etc și asta este o problemă care urmează să fie soluționată pe viitor.
Să sperăm că viitorul va fi unul mai apropiat. Spuneți-mi, vă rog, dacă
medicii de familie au colectat aceste liste, de ce nu ați avut încredere în ei,
că vor repartiza corect aceste dispozitive? Chiar a fost acel raport un
indicator atât de important ca să luați decizia să transmiteți coletele prin
Poșta Moldovei?
Stimată
doamnă, eu vă ofer răspunsuri, vă rog să nu faceți supoziții. Eu nu am spus că
CNAM nu are încredere în medicii de familie. Eu v-am spus care au fost
argumentele pro și contra pentru fiecare opțiune și v-am spus care a fost
scopul. Reieșind din faptul că acestea sunt resurse publice și noi an de an,
fiind auditați de către Curtea de Conturi, riscam să avem o constatare negativă
din partea CC sau altor structuri. Nu am spus și nici nu voi spune că nu avem
încredere în medicii de familie, însă au fost anumite argumente pro și contra
pentru fiecare opțiune.
Câte colete au fost repartizate până în acest moment?
Din câte
cunosc, distribuite au fost aproximativ 99 de mii 500 și ceva de colete.
Recepționăm de la Poșta Moldovei rapoartele care trebuie să ni le prezinte cu
privire la numele, prenumele persoanelor care au recepționat aceste colete.
Domnule Valac, Redacția Sănătate INFO a făcut o solicitare către CNAM ca
să ni se ofere contractul pe care l-a semnat CNAM cu Poșta Moldovei și ni s-a
refuzat, deși e vorba de bani publici. Vreau să vă întreb de ce?
Sincer, eu nu
știu despre faptul că Dumneavoastră ați prezentat solicitare privind prezentarea
contractului cu Poșta Moldovei și de ce vi s-a refuzat. Probabil în acel refuz
au fost anumite argumente.
Noi am obținut contractul prin alte căi și în el este o clauză prin care
CNAM și Poșta Moldovei se obligă să păstreze confidențialitatea pe un termen de
3 ani de la încetarea acestuia. De ce a fost nevoie de această clauză?
Văd această
clauză, dar nu le pot ține minte pe toate. Nu vă pot spune. Trebuie să
întrebați subdiviziunile care l-au elaborat și acceptat. Eu nu exclud că e un
contract-tip, dar dacă veți face o solicitare în acest sens vor fi consultate
toate subdiviziunile responsabile, inclusiv Direcția Juridică. Vom ridica toată
corespondența să vedem de ce a fost nevoie de o asemenea clauză.
Domnule Valac, mai am câteva întrebări care nu sunt legate de pacienții
cu diabet. Am înțeles că aveți cel mai luxos birou din această clădire. E
adevărat?
Eu vă invit
la mine în birou să-l vedeți și puteți face și poze. Pot să vă povestesc
istoric cum s-a întâmplat să ajung în acest birou. Când m-am alăturat echipei
CNAM pe 14 ianuarie 2019, am muncit pe locul unde stați Dumneavoastră acum
(n.r. interviul a avut loc în sala de ședințe), pentru că în acel moment nu
exista un birou în care să stau. Am discutat cu persoana responsabilă de
spațiile CNAM care ar fi acele birouri unde aș putea să activez și eu în
calitate de vice-director. Mi s-au propus două birouri, care sunt vizavi unul de
celălalt, în care înainte persoanele luau acolo masa.
Acolo era un
frigider unde angajații își țineau produsele alimentare, ca să înțelegeți ce
birou luxos mi s-a oferit. În acel birou nu a fost făcută reparație. A fost cumpărată
doar o masă suplimentară, scaune pentru persoanele care vin în audiență,
dulapuri pentru mape și jaluzele, pentru că o parte din birou e din sticlă și
căldura este insuportabilă pe timp de vară. În rest nu a fost făcută nicio cheltuială.
Am cerut birou în care să activez, dar nu a fost decizia mea care anume să mi
se ofere.
Ați cerut să vi se cumpere mașină de serviciu?
Nu. Din câte
știu, cele două Skoda Rapid noi au fost achiziționate în 2018. Timp de o lună
am circulat fără mașină de serviciu. Nici această decizie nu am luat-o eu, ci
persoanele responsabile din Companie.
Cine v-a chemat că munciți în cadrul CNAM?
Evident, conducerea
Companiei. Funcția, din câte cunosc eu, a fost una liberă.
De ce domenii sunteți responsabil acum, după plecarea doamnei Adrușca?
Sunt
responsabil de trei agenții teritoriale.
Domnule Valac, vă mulțumim pentru interviu.
Tag: Poșta Moldovei, glucometre, teste, diabet
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %