Alexia Caisîn:„Sistemul de sănătate rezistă acum pe faptul că nu-și achită datoriile către companiile farmaceutice. Noi credităm statul”

Sursa Foto: Alexia Caisîn, arhivă personală

Irina Papuc

11 decembrie, 2020, 17:42

Vizualizări: 7523

Pandemia Covid-19 scoate la suprafață cele mai acute probleme ale sistemului de Sănătate, probleme perpetuate de-un an pe altul, tăcute, ascunse sub preș, probleme pentru care nu s-a ajuns niciodată suficientă forță sau capacități din partea politicului. Sectorul farmaceutic este unul dintre acele domenii a cărui instabilitate se clatină șubred sub presiunea pandemiei.

Am discutat cu Alesia Caisîn, CEO al Medeferent Grup, cum este văzută gestionarea pandemiei în sectorul farmaceutic din partea unui agent economic care asigură într-o anumită măsură instituțiile medicale cu medicamente. Cu Alexia Caisîn am vorbit despre cum are loc dialogul cu autoritățile publice, despre accesibilitatea medicamentelor de pe piața moldovenească, despre importul medicamentelor neînregistrate, concurența neloială, corupția și sistemul de achiziții și despre decizii controversate cu sau fără intenție.

Doamna Caisîn, Dumneavoastră conduceți o companie importatoare de medicamente. Recent însă ați fost și pacient. Cum ați trecut de infecția Covid19? Ce medicamente ați constatat că lipsesc pe piața din Republica Moldova?

Eu am fost printre cei norocoși care fac o forma de gravitate medie și se tratează acasă fără a fi nevoie de asistență medicală specializată. Nu am luat antibiotice. Complicații vizibile care să necesite intervenții medicamentoase nu au fost. Tratamentul meu a fost bazat în special pe anticoagulante, administrate per os și terapia simptomatică. Tema Covid, fiind foarte importantă, am urmărit foarte îndeaproape mai mult publicații de specialitate, dar si foarte atent tratamentul administrat ex-președintelui SUA, Donald Trump, atunci când s-a îmbolnăvit de Covid. El s-a tratat nespus de repede, având în vedere că este o persoană din grupul de risc, ținând cont de vârstă și stresul pe care îl implică funcția de președinte.

Probabil că la această vârstă putem să vorbim și despre maladii cronice. S-a scris mult despre tratamentul care i-a fost administrat. Trei preparate de bază s-au folosit: Remdesivirul, care s-a dovedit în timp a fi nu atât de eficient pe cât se credea la început, mai ales că tratamentul a fost conceput pentru o altă maladie.

Al doilea preparat, oricât de straniu ar părea, a fost Zincul, administrat în doze mari, probabil și parenteral, deoarce nu se menționa forma medicamentoasă. Din informațiile pe care le-am găsit până acum doar în Canada și SUA este disponibil zinc în formă injectabilă. Iar al treilea tratament a fost pe bază de anticorpi monoclonali.

Eu am ezitat să iau Remdesivir, pentru că este nevoie de foarte mare grijă la probele hepatice, dar nici nu era cazul, pentru că este administrat, conform protocoalelor, pacienților intubați, în stare foarte gravă.

Eu am administrat doze mari de Zinc. Trump ar fi luat cam 600 de miligrame pe parcursul a 24 de ore. În ceea ce privește anticorpii monoclonali, compania Regeneron, care le produce, a depus dosarul pentru autorizare urgentă la FDA. Vedem ce va fi.

Și deja terapia simptomatică. Și aici voi fi de acord cu domnul profesor Adrian Belîi care spune că pentru cei cu forme ușoare, care se tratează acasă este nevoie doar terapia simptomatică și urmărirea atent a ce se întâmplă. Dacă apar simptome, precum tusea, temperatură mai mare de 38,5, disconfort, intoxicație, scade oxigenarea atunci e clar că trebuie să contactați un medic.

Oamenii care se tratează spun că nu găsesc antivirale, nici vitamine în farmacii. Avem o problemă cu asigurarea lor pe piață?

Nu există probleme în piață, cu excepția medicamentelor care sunt suprasolicitate acum. Dacă vorbim de anticoagulante, nimeni nu știa în 2019 că acestea vor fi medicamente de elecție.

Dar, compania pe care o conduc nu este activ prezenta pe piața farma privată, e greu sa estimez care sunt solicitările. Dar să știți că tendințele se formează în timp. Tot ce a fost valabil până în 2019, nu mai este valabil acum. Dacă vorbim de Instituții Medico-Sanitare Publice (IMSP), ele au obligația să-și asigure stocuri suficiente. Când vorbim de piața privată totul devine mult mai complicat.

Moldova a făcut tot posibilul ca unii producători inclusiv mari să plece de pe piață.

Ca exemplu, Enoxoparina este unul din preparatele de elecție în Covid. Pe piața este înregistrat doar originalul, sau preparatul inovativ - adică primul preparat lansat pe piață cândva. Dacă nu ma înșel, acesta a fost lansat aproximativ la începutul anilor 90. Și chiar dacă este pe piață mai mult de 10 ani, în Moldova și acum acesta este considerat preparat original care este protejat prin preț față de preparatele generice. Adică un generic cu conținut de Enoxoparină va fi mai ieftin cu 25% din prețul înregistrat al originalului. Același lucru este cu alt preparat pe bază de Nadroparină. În perioada 2010 pana în 2015 au fost două generice pe piață cu conținut de Enoxoparină – în această perioadă erau înregistrate concomitent 3 produse. Pentru piață era o situație bună.

Acești producători de generice până la expirarea certificatului de înregistrare așa și nu au importat preparatele, cauza fiind acțiunile AMDM. Una din acțiuni este prețul înregistrat, instrument ușor de utilizat în favoarea originalului.

Asta înseamnă că dacă noi venim cu un generic, trebuie să stabilim prețul medicamentului automat cu 25% mai ieftin decât originalul. Acest lucru nu permanent afectează genericul, dar când originalul modifică prețul, automat scade și cel al genericului, astfel piața poate fi ghidată de un singur producător, ceea ce și s-a întâmplat de fapt. În 2014 a fost o situație prin care la licitație genericul avea cel mai bun preț ofertat, dar AMDM, la acel moment responsabilă de achiziții, a descalificat produsul pe motiv că avea prețul „anormal de mic”, deși era cu 25% mai mic decât cel al preparatului original. Așa cum prevedea legea. Asfel de situații repetate în timp au determinat producătorul să nu mai fie interesat de piața din Moldova, rămânând doar originalul. Prin acest mod, AMDM, intenționat sau nu, a creat monopol pe piață pentru aceste preparate.

Actualul director al AMDM cunoaște foarte bine situația, decizia la acea etapă i-a aparținut, fiind responsabilă de achiziții, dar nu pot să spun foarte multe, pentru că noi suntem companie interesată. Noi am ofertat acel produs. Deoarece concurența pe piața farmaceutică nu este reglementată de către AMDM și nici de Consiliul Concurenței, noi am ajuns în situația în care am ajuns. Sunt multe poziții, pentru care avem un singur produs pe piață și din cauza asta nu există concurență.

Dacă ar fi existat mai multe, sau cel puțin două preparate cu conținut de Enoxoparină, ar fi existat și o altă politică de prețuri, pentru că ar fi existat concurență. Și ar fi existat ori un produs, ori altul. Dar acum, producătorul originalului desigur că nu face față solicitărilor și desigur că Moldova nu este o piață de elecție pentru această companie. Dar AMDM nu este interesată să facă ordine pe piața medicamentelor.

Să discutăm despre licitațiile publice. Ce medicamente a procurat compania pe care o conduceți pentru sistemul spitalicesc?

În sistemul public s-au făcut mai multe licitații repetate, de completare a stocurilor, inclusiv de Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS), în special pe anumite tipuri de medicamente. Noi suntem axați în special pe antibiotice și perfuzabile. Cantitățile care au fost solicitate pentru 2019 evident că nu au fost suficiente pentru unele medicamente și invers - sunt medicamente pe care spitalele le solicită în cantități foarte mici. Unul dintre antibioticele, despre care credeam că avem cantități suficiente pentru 7 luni, s-a epuizat în martie-aprilie. Și era importat din India, și nici nu mai puteam aduce de acolo, căci India era afectată puternic de Covid, dar și producătorul ridicase prețul considerabil. A fost nevoie de o altă licitație, în cadrul căreia am schimbat producătorul pentru ofertă și a trebuit în cele din urmă să lucrăm cu alt partener, din Coreea care putea livra mai ușor. Pe anumite poziții, suprasolicitările au fost destul de mari. S-au făcut licitații una după alta, în speranța că se vor acoperi aceste neajunsuri. Oricum, problema a constat în faptul că nu s-a putut estima necesarul de medicamente, respectiv, companiile farmaceutice nu au reușit să-și facă stocuri suficiente pentru anumite preparate. Și este și imposibil, mai ales când toți au început să solicite aceleași medicamente. Moldova a fost tot timpul defavorizată în acest aspect, fiind o piață de desfacere mică.

Cum a fost afectat lanțul de distribuție? Din câte am văzut din contracte, ați important din India și China, ambele foarte afectate de Covid. China a fost afectată în primele luni, India nici acum nu a reușit să treacă de probleme.

Da, India și acum are probleme cu livrarea. Noi am reziliat toate contractele care au fost planificate pentru achiziții cu companiile din India. Pentru ei a devenit foarte complicat să-și asigure și stocurile pe intern. Mai simplu a fost cu China, pentru că acolo s-a întârziat, dar nu s-a blocat exportul, ei reușind să stopeze pandemia. Medicamentele au ajuns mai târziu decât de obicei. Oricum întârzierile au loc an de an, pentru că licitațiile au loc târziu.

Datoriile IMPS-urilor la sfârșit de an sunt mari și îngreunează comenzile, pentru că este nevoie de plată în avans etc. Noi am avut în aprilie deja tot spectrul de medicamente care era solicitat în licitații. Pentru că au fost transportat maritim. Aerian au fost aduse medicamente cu volume mai mici, iar unele costuri de transport au fost destul de mari. Trebuie să menționez că am beneficiat și de suport, căci am insistat, astfel că în avionul organizat de ex-președintele Igor Dodon s-a găsit loc și pentru câteva preparate ale nostre, în special de primă necesitate.

Către ce țări v-ați reorientat acum? De unde importați medicamente?

Pentru anul viitor vom avea contracte în continuare cu China, acolo este unul din partenerii noștri de bază. Coreea a fost de foarte mare ajutor pentru anumite antibiotice. În Oncologie, unele preparate vor fi procurate în continuare din India, pentru că alte tari nu le produc sau sunt mai scumpe.Menționez că este vorba despre preparate generice. Unele întârzieri au fost și din partea producătorilor europeni. Ei au avut probleme din cauza materiei prime, care tot din China vine.

Am avut întârzieri și cu mănușile, dar ne-am isprăvit și am onorat contractele pe cât posibil, cu toate că instituțiile erau nemulțumite, solicitând cantități mai mari sau să fie livrate într-o singură tranșă. Dar cantitățile solicitate au fost livrate 100 %, în special pentru spitalele mari și cele destinate exclusiv pacienților COVID. Vorbesc de mănuși din vinil, care nu erau cele mai solicitate.

Trebuie să recunosc că în acest an, CAPCS a fost mai eficient și a încercat să organizeze licitațiile mai repede. Și noi avem mai mult timp. Oricum impactul financiar și datoriile cumulate și-au făcut efectul. Datoriile IMSP-urilor sunt destul de mari. Sistemul de sănătate rezistă acum pe faptul că nu-și achită datoriile către companiile farmaceutice. Noi „credităm” statul. Livrăm în fiecare zi, dar primim frânturi din bugetele spitalelor.

Ce datorii au acum instituțiile publice către compania Dvs?

Este foarte greu de estimat. Dar, din câte știu, față de compania pe care o conduc sunt peste 7 milioane de lei. Din ce am văzut, ei planifică să facă o achitare de doar 600 mii de lei, deci nici 10 %.

Și cum lucrați în aceste condiții?

Probabil unele companii au credite. Noi încercăm să negociem cu producătorii să mai aștepte. Recent, am achitat o datorie către chinezi care ne-au așteptat jumătate de an cu banii, față de termenii de plată negociați în 2019. Foarte rar se întâmplă așa ceva. Mai este și piața privată, de acolo banii vin mai repede. Au mai fost și contracte de achiziții de mică valoare, organizate de IMSP-uri separat de CAPCS. În acest caz, unele instituțiile sunt mai exemplare și își achită toate datoriile.

A afectat pandemia prețul medicamentelor?

Da, dar mai mult pe componenta de transport care, evident, a fost mult mai scumpă decât a fost planificat atunci când noi am plasat comenzile către producător. Noi am participat la licitații în 2019 pentru 2020. Atunci estimam anumite costuri de transport, dar odată cu apariția Covid ele n-au mai fost valabile. Acesta este un detaliu important.

Unele preparate s-au scumpit de le producători, pe motiv că ori a crescut prețul la materia primă, ori că mai puține companii produc aceste preparate. Un alt component al scumpirii ține de cursul valutar care este în detrimentul nostru. Pentru că noi achităm producătorilor în special în USD sau EUR. Recalculul în Lei are loc la import, unde se plătesc taxele în baza cărora se formează prețul (la momentul efectuării procedurilor vamale la cursul BNM).

Și daca importăm din Europa, achitarea a avut loc la momentul plasării comenzii la sfârșitul 2019, astăzi importam la cursul BNM de 20.96, către IMSP se livrează cu prețurile de la licitația câștigată în 2019 astfel vânzările au loc în minus odată cu creșterea cursului. Adaosul comercial în farmaceutică se adaugă la prețul din invoice calculat la momentul vămuirii. Fiecare creștere a ratei valutare impune distribuitorul de medicamente sa vândă în minus sau la cota 0 către IMSP.

Sunt mai multe probleme. Și politicienii vorbesc despre medicamente ieftine. Acesta e doar populism. Nu se vor ieftini medicamentele prin măsurile propuse de ei, deoarece nu înțeleg mecanismul și specificitatea pieții. Sistemele de control a pieții prin plafonare nu sunt eficiente. Există lucruri mai simple care pot fi făcute. Vă dau un exemplu. Noi aducem soluție perfuzabilă în flacoane din plastic până la un litru. Și plătim, conform procedurilor vamale, 80 de bani pentru fiecare flacon, taxă pentru ecologie.

Iar acești 80 de bani se regăsesc în prețul produsului. Și statul nu a mers în întâmpinare pentru a deduce această taxă măcar pentru medicamentele procurate prin licitații pentru IMSP-le lor. Căci statul își cumpără lui. Anual, sunt importate peste 2 milioane de flacoane de soluție fiziologică, nu e chiar așa de mult, dar oricum contează. Toată lumea vede adaosul la etapa de farmacie și depozit farmaceutic, deși ele sunt plafonate prin lege, dar se uită mai puțin la alte cheltuieli, care influențează mai mult sau mai puțin costul lor.

Despre ce scumpiri vorbim? Există o estimare în procente?

Îmi este greu să vă răspund acum. De exemplu, noi trebuie să aducem acum Pantoprazol, Vancomicină și Hydrocortison și trebuie să plătim 10.000 de dolari pentru transportul aerian. Înainte de pandemie, ar fi costat între 6.000 și 7.000 mii. Și încă am avut noroc de faptul că transportatorul aerian nu a refuzat să ia comanda. Și asta se întâmplă foarte des, pentru că unele medicamente se consideră „dangerous goods” și pentru transportarea lor sunt necesare certificări speciale. Producătorii dispun de aceste acte de fiecare dată sau le obțin înainte de livrare, asta însă face transportatorii să evite această marfă sau nu o consideră prioritară. Am avut cazuri când am adus loturi de medicamente pe bucăți, pentru că transportatorul aerian avea altceva mai important de adus.

În această perioadă atât de complicată, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale își ia foarte mult timp pentru certificarea calității. Aș spune nejustificat de mult. Noi am așteptat certificarea pentru un produs necesar în Covid foarte mult timp, deși medicamentul este importat deja a patra oară în Republica Moldova, este înregistrat, producătorul a fost inspectat, are GMP european pentru unele unități de producere. Deși sunam în fiecare zi, Agenția nu a fost interesată să ne audă și să ne asculte. Nu este vorba despre noi, ci despre acordarea unei șanse oamenilor care au nevoie de acest medicament. Și mai sunt niște parametri de laborator care nu se mai fac nicăieri în lume, dar Moldova îi face. Și asta ia timp. A trebuit să treacă mai mult de 20 de zile pentru o analiză deplină, pentru că așa a decis cineva de la AMDM.

Ce termen este prevăzut de legislație în așa caz?

Până la 40 de zile pentru certificarea calității unui produs. Dacă s-ar face doar parametrii de bază, ar fi suficient o săptămână. Se poate lucra mai eficient și mai profesionist dacă este dorință.

Ați discutat cu reprezentanții AMDM de ce se întâmplă astfel de întârzieri?

Din păcate nu poți discuta cu nimeni, pentru că nu poți intra la ei, din cauza măsurilor pe care noi toți le știm. Dar se întâmplă să nu ni se răspundă la emailuri sau să ni se spună simplu că așa prevede legea și că trebuie să așteptăm. În cazul în care am fi avut o situație firească, nu aveam pretenții, dar suntem într-un curs anormal al lucrurilor. Mai este și simțul nostru civic, când tu faci ceva pentru țara ta ca lucrurile să meargă mai bine. Probabil nu au capacitatea sau dorința de a-și asuma niște responsabilități.

Ați spus că AMDM nu este interesată să facă ordine în piața medicamentelor și vreau să vă întreb până acum care sunt problemele cu care vă confruntați ca și agent economic și la ce etape?

Este o problemă de comunicare în primul rând. AMDM din anumite motive necunoscute nu comunică cu noi. Este foarte greu să obții o informație, să întrebi ceva, să ți se explice ceva. Procedura de înregistrare este foarte anevoioasă și grea, chiar uneori și pentru medicamentele din UE.

Ei au modificat legea și este noțiunea de „fast track registration”, adică înregistrare simplificată, până la 60 de zile. Dar și acolo uneori sunt nuanțe. Se creează impresia că în Moldova nu se mai dorește să se înregistreze mai multe medicamente. Nu se vrea lucrul acesta. De ce? Cred că este aceeași chestiune ca și peste tot: nepăsarea sau corupția.

Prin ce este diferită această procedură de înregistrare a unui medicament în RM și într-o țară europeană. Prin ce e mai complicat?

Când vorbim de medicamentele din zona europeană, termenul de înregistrare e de până la 60 de zile, din simplu motiv că standardele noastre ce țin de dosar, farmacopee, dosarul de calitate sunt practic similare cu cele din Europa. Când vorbim de preparate generice care sunt din alte țări decât din UE, SUA, Japonia, Australia sau Elveția, atunci procedura de înregistrare durează până la 210 de zile. Dar AMDM poate să țină dosarul și un an, doi. Și uneori sunt probleme acolo, unde noi nici nu ne așteptăm.

Chiar lucruri, uneori, banale din cauza cărora stăm pe loc. Spre exemplu, noi am depus cu întârziere spre reautorizare niște preparate: nu am putut să le depunem în termen, până la expirarea certificatului de înregistrare din cauză că din toate părțile lucrurile au decurs lent, pentru că e COVID. Mă refer la legalizarea actelor, traduceri, depunerea dosarelor, nici AMDM nu a lucrat, nici partenerii noștri din China nu au putut legaliza documentele la timp, au fost niște tergiversări. AMDM ne impune pe noi să schimbăm cererea de depunere a dosarului din autorizare repetată în autorizare primară, ceea ce e o încălcare. Pentru că în alte condiții și pentru alți producători – și suntem în proces de judecată deja – AMDM a acceptat și acceptă și acum depunerea dosarelor spre autorizare repetată după expirarea certificatului de înregistrare acum un an sau chiar doi și merg pe procedura de reautorizare.

Deci, procedura nu este anevoioasă, procedura se face a fi anevoioasă. Și atunci operatorii economici nu mai au dorință, nervi și răbdare. Pentru că producătorul tot are niște estimări și vede că nu iese – și nu înțelege ce se întâmplă. Păi, ne-au cerut să punem virgulă acolo și punct dincolo. Bine, punem virgulă. Apoi iarăși mai cer o virgulă, când se pot cere toate „virgulele” într-o singură notificare, spre exemplu. Sunt lucruri, care sunt tergiversate – în mod intenționat sau nu - deja ei trebuie să răspundă, dar cred că mai mult intenționat.

Nu mai vorbesc de faptul că se cere inspectarea locurilor de producere uneori și asta este o chestie absolut normală, dar se întâmplă de multe ori foarte greoi, sau cu scop, la fel, de tergiversare.

Și atunci unii operatori economici au găsit o cale mai simplă, decât să cheltuie bani pentru depunerea unui dosar a cărui înregistrare costă 24.000 de lei pentru fiecare poziție. Deci, au găsit mai convenabil să aducă un preparat neînregistrat în Republica Moldova. Dar aici sunt probleme cu farmacovigilență, care la noi în țară nu lucrează. Nu știu câți medici raportează reacțiile adverse la medicamente așa cum trebuie.

Pare a fi o încălcare de concurență și atunci mă întreb de ce companiile importatoare, care trec toate aceste etape de înregistrare și le respectă, cheltuie bani și timp, nu anunță autoritățile că există importatori care le evită și, de fapt, se formează o încălcare.

Dacă vă referiți la medicamentele neautorizate, păi atunci aceasta este o chestie legală.

Da, dar concurența nu este denaturată?

Da, dar trebuie să înțelegeți că dacă se importă un produs neînregistrat, care face concurență cu un produs de-al nostru pe piața privată, noi nu putem face nimic, pentru că este decizia AMDM – se invocă acolo unde este cazul „mărirea concurenței”.

Practica arată că procesele de judecată cu AMDM sau cu Consiliul Concurenței sunt de fiecare dată în Moldova eșuate și nu în interesul operatorilor economici sau nu în interesul tuturor operatorilor economici.

Atunci această practică de a nu respecta toate aceste proceduri unde poate să ducă?

Dacă noi mergem mai departe pe filiera respectivă o să ajungem la faza că noi nu o să mai avem medicamente înregistrate în Republica Moldova și toată piața farmaceutică, din una controlată, se va transforma în una necontrolată. Orice medicament neînregistrat, chiar și din UE, este un presupus pericol, pentru că noi nu știm în ce condiții este produs, nu știm dosarul acelui medicament,nu se supune sistemului de monitorizare a farmacovigilenței pentru că sistemul nostru de farmacovigilență nu prevede monitorizarea preparatelor importate ca neînregistrate. Ca să explic: noi, când importăm un medicament în Republica Moldova, avem specialist în farmacovigilență, care stă la dispoziție să monitorizeze, dacă apare un eveniment advers: adică medicul sau pacientul raportează Agenției, care ne raportează nouă, iar noi - producătorilor. Se investighează situația. Când ai un preparat neînregistrat, acest sistem nu lucrează. În plus, e greu de identificat originea și calitatea produsului, poate fi de exemplu unul contrafăcut etc.

Și concurența neloială constă în faptul că majoritatea o să vrea să nu mai înregistreze, pentru că au cheltuieli în plus și nu implică responsabilități. Oricine poate importa, mă refer la companii farmaceutice, pentru că nu mai există nici protecția prin exclusivitate pe piață.

La asta voiam să ajung. Și vreau să vorbim și de prețul final care nu mai poate fi controlat de autorități...

Când aduci un medicament înregistrat ești supus Catalogului Național de Prețuri. Deci, tu aduci medicamentul fie cu prețul din Catalog, fie mai ieftin. Adaosul comercial nu poate depăși de exemplu 5%, adaugat la prețul din invoice, reieșind din prețul de catalog. Când aduci un medicament neînregistrat, acesta nu se supune catalogului și prețul se formează în alt mod – adică adaosurile comerciale ale distribuitorului, depozitului și farmaciei se stabilesc reieșind din prețul declarat în invoice. Și atunci da, aveți dreptate, prețurile o să crească. Puțini operatori vor ține cont de prețul înregistrat în acest caz, ca referință.

Și atunci de ce agenții economici care respectă legile, toate procedurile nu iau nicio măsură sau cel puțin nu vorbesc mai deschis despre asta, pentru că din punctul meu de vedere, cel puțin, se creează o concurență neloială?

Vă explic. Unul din motive este că dacă până acum AMDM înregistra un preparat într-un an jumătate, atunci ulterior o s-o facă timp de 3 ani sau deloc sau poate întrerupe procedura de înregistrare – orice se poate întâmpla, pentru că la noi autoritățile nu se conformează și nu fac un dialog, ci se răzbună, uneori în interesele cuiva. Și acesta e cel mai important motiv.

Dar aveți argumentul legal și îi puteți da în judecată pentru faptul că depășesc termenul lega.

Nu, pentru că acolo există o prevedere prin care timpul se oprește în momentul în care experții găsesc o neconcordanță. Deci, ei consideră că este nevoie de acte adăugătoare, sau de niște explicații, sau că trebuie de modificat un oarecare parametru. Și tu ai 90 de zile ca să te conformezi și până nu răspunzi, timpul cronometrat este oprit. Uneori, unii producători sunt atât de mari, încât ajung după mult timp să se ocupe de solicitarea ta. Și dacă ai răspuns în a 50-a zi, AMDM ți-a găsit încă o neconcordanță. Și tot așa. Poate dura enorm de mult timp, în loc să fie transmise toate neconcordanțele odată.

Acest sistem de înregistrare în Republica Moldova poate fi numit netransparent?

Cu siguranță. Noi am avut o situație când s-au acceptat la licitație pentru hepatita C medicamente neînregistrate și înregistrate în Republica Moldova (încă un caz de concurență neloială). A fost o companie care a ofertat un produs neînregistrat și CAPCS a desemnat această companie câștigătoare, pe când preparatul nu era înregistrat nici măcar în țara de origine, dar asta era o condiție a licitației. Noi am contestat, am câștigat contestația până la urmă. Eu am fost foarte mirată că Pakistanul, țară cu care nouă nu ne place să ne comparăm, are o transparență mai mare la înregistrarea medicamentelor decât noi. Noi am putut să probăm în baza informațiilor plasate pe site-ul autorității de înregistrare a medicamentelor că preparatul companiei respective nu se înregistrează în Pakistan, pentru că nu s-au făcut testele de stabilitate pentru produs conform protocolului. La noi nu găsești așa ceva. Acolo erau toate ședințele pe fiecare preparat. Și e doar un exemplu. La noi nu s-a putut face nici măcar asta.

La noi se invocă secretul comercial.

Secretul comercial ține de formula preparatului. Ține de know-how-ul, de producerea preparatului, formula chimică sau biologică, anumite teste de stabilitate sau anumiți parametri etc. Deci, acolo nu sunt publicate informații confidențiale, ci denumirea producătorului și motivul de ce s-a acceptat sau de ce nu s-a acceptat înregistrarea acelui medicament. La noi aceste informații nu sunt publice.

Înțeleg că la AMDM este o lipsă de transparență, dar vreau să vă întreb și altceva: participați la licitații de mult timp, ați avut și contracte destul de consistente în anii precedenți. Puteți spune dacă ați văzut în procesul de licitații publice lipsă de transparență și interese?

Eu am să spun în felul următor: acolo unde drepturile noastre au fost încălcate noi am contestat de fiecare dată. Anul trecut a fost unul productiv pentru noi în ceea ce ține de contestări și în marea majoritate noi am câștigat. Ce ține de achiziții, noi suntem cei mai vocali prin aceleași contestări.

Din păcate, rămâne o anumită lipsă de transparență: ați văzut vreun raport publicat de CAPCS în care să arate nivelul de îndeplinire a contractelor, cine și ce contract a câștigat, ce sumă, cât de mult a livrat pentru fiecare poziție, etc? Dar, e important să menționez că sunt unele schimbări, de exemplu acum CAPCS publică toate contraofertele pe site. Deja e spre bine. De fiecare data suntem penalizați pentru întârzieri, dar spitalele – nu. De exemplu, anul acesta ne-am întâlnit cu o problemă în care toate spitalele au tratat pacienți cu COVID și unele medicamente ei pur și simplu nu și le iau – ca nu au nevoie în COVID. Noi suntem penalizați în plină pandemie pentru întârzieri de livrări de medicamente, oricât de straniu ar părea, spitalele în schimb parcă nu sunt parte a contractului și nu au obligațiuni. Conducerea țării afirmă că susține businessul în COVID, neachitând la timp și aplicând penalități. Cam așa.

De ce spitalele nu-și iau medicamentele pe care le-au comandat?

Spitalele aveau practica asta an de an, dar era o cantitate mult mai mică. Pe cei din spitale nu i-a disciplinat și nu i-a învățat nimeni că un contract implică responsabilitate din ambele părți: operatorul economic trebuie să respecte obligațiile sale, spitalul – ale sale. Și dacă până acum erau unele interese și nimeni nu a vrut să facă nimic în domeniul respectiv, spitalele s-au învățat așa. Și acum lor nu le trebuie NaCl și Ringer, pentru că nu au atâtea operații câte aveau până acum, pentru că se tratează doar pacienții cu Covid și nu se mai operează apendicite, colectomiile etc. Și e de înțeles, dar noi am importat aceste medicamente. Și nimeni nu vrea să rezolve această problemă. Ei spun că nu pot lua și că nu-i putem impune, cu toate că prin lege putem. CAPCS nu intervine, pentru că nu e în interesul său, că sunt banii statului și tot așa. E un cerc vicios în care de suferit până la urmă au agenții economici, și nu spitalele. Dar dacă nu aduci un medicament la timp sau nu ajunge pentru tot anul, să vedeți ce scandal ar fi. Am discutat deja de anticoagulante.

Și atunci ce faceți? Aveți pur și simplu medicamente în stoc?

Da. Noi în acest moment avem anumite perfuzabile în stoc pentru 2 ani. Este și un avantaj, pentru că la anul, când vom merge la licitații, vom avea stoc. Mai sunt cantități de medicamente care stau în stoc la producător.

Recent a fost un raport al Curții de Conturi pe achiziții în sănătate. Și s-au identificat foarte multe probleme la toate etapele. Poate un agent economic corect, care nu face influență, care nu dă mită, să câștige licitații în acest sistem acum?

Da, dar foarte greu. Vă explic o situație: spre exemplu, s-a anunțat o licitație pentru testele multiplex pentru COVID ( SARS-CoV-2 , FLU A/B si RSV A/B) Și evident că sunt mai multe companii interesate, dar așa tip de teste au în special europenii. Au fost contestări și licitația a fost amânată, indiferent de faptul că Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor a solicitat grupului de lucru, citez, „Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, scrisoarea din 25.11.2020, spune: În același context, în vederea asigurării continuității procedurii de achiziție publică, autoritatea contractantă urmează să analizeze oportunitatea prelungirii termenului limită de depunere a ofertelor cu informarea tuturor participanților”... Deci, urmează să analizeze oportunitatea – dacă este oportun să amâne sau nu. Eu n-aș fi amânat, din simplu motiv că statul are nevoie de acele teste și mai ales că suntem în sezonul rece și dintr-un singur test poți depista gripa și COVID-ul.

Autoritatea contractantă a amânat licitația, ca să vă dați seama. Până la urmă părțile s-au împăcat, contestatarul și-a retras contestația, pentru că Centrul de Achiziții a fost de acord să modifice caietul de sarcini conform solicitărilor contestatarului. Și licitația va avea loc pe data de 10 decembrie, când putea să aibă loc pe 30 noiembrie, iar pe data de 10 să fie deja primele livrări de teste. Este vorba despre 100.000 de teste multiplex panel SARS-CoV-2, Flu și Virusul RSV.

Este posibil, dar este foarte greu să stai pe filiera sau pe poziția ta, este foarte greu să faci un lucru de care nu-ți este rușine. Și celor de la RISE care au făcut o publicație referitor la achiziția de teste, nu le-a venit să creadă că o companie ca noi a putut să câștige acea licitație, pentru că a fost absolut cinstită, fără nicio implicare. Dar se întâmpla și așa. După cred că nu vom mai câștiga, căci deja vor fi interese și mai multe companii implicate și, cu siguranță, la alte niveluri de influență.

Vă mulțumesc pentru acest interviu!

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Țigaretele electronice agravează bolile alergice și declanșează crize de astm.Tatiana Gorelco: „40% dintre copiii care suferă de astm provin din familii de fumători”

Dumitru Laticevschi: Succesul Moldovei în răspunsul la tuberculoză ține de fortificarea sistemului de sănătate pentru a evita încetinirea progresului

Tag: Alexia Caisin CEO al Medeferent Grup

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.