Îngrijirile paliative. Ce poate învăța Moldova din experiența statelor, care au dezvoltate astfel de servicii
Silvia Rotaru
24 decembrie, 2020, 09:35
Vizualizări: 6178
La sfârșitul lunii noiembrie Parlamentul de la Chișinău a operat modificări la Legea Ocrotirii Sănătății prin care serviciile de îngrijire paliativă au devenit parte componentă a serviciilor de sănătate. Asta înseamnă că serviciile paliative au devenit distincte în lista serviciilor de sănătate și trebuie finanțate din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
Adoptarea
modificărilor, chiar și cu avizul negativ al Guvernului, se produce la mai bine
de 20 de ani de când serviciile au început să fie dezvoltate și puse în
aplicare.
În Moldova,
serviciile paliative sunt oferite, în cea mai mare parte de către organizații
neguvernamentale și parțial de cele medicale. Însă, din cauza includerii
acestor servicii în componența altora, adesea au rămas subfinanțate, prin
urmare accesul oamenilor care au nevoie de ele este limitat. Acum, odată ce
acestea vor trebui finanțate separat de alte servicii medicale, responsabilii
din sănătate vor trebui să elaboreze mecanisme de punere a lor în aplicare.
Pentru aceasta, potrivit legii, statul are la dispoziție jumătate de an sau mai
bine zis încă cinci luni, întrucât una deja s-a scurs.
Ce sunt serviciile
paliative, de fapt, și cine are nevoie de ele?
Potrivit definiției
Organizației Mondiale a Sănătății „îngrijirile paliative” sunt un tip de
îngrijire, care combină un şir de măsuri şi terapii, care au drept scop
îmbunătățirea calității vieții pacienților și a familiilor ce se confruntă cu
probleme asociate bolilor amenințătoare de viață, prin prevenirea și alinarea
suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea și tratamentul adecvat al
durerii și altor probleme de natură fizică, psihosocială și spirituală”.
Îngrijirea paliativă
este o abordare interdisciplinară și cuprinde în sfera sa atât pacientul,
familia, cât și comunitatea. Altfel spus, paliația înseamnă asigurarea
îngrijirilor de bază, adică satisfacerea nevoilor individuale ale pacientului,
oriunde ar fi acesta îngrijit: acasă ori la spital.
Cu alte cuvinte,
îngrijirea paliativă este o parte integrantă a sistemului de sănătate şi un
element al dreptului cetăţeanului la îngrijirea sănătăţii, care, asemeni
oricărei îngrijiri medicale, este orientată spre pacient, adaptată nevoilor
pacientului şi ia în considerare valorile şi preferinţele pacientului, iar demnitatea
şi autonomia sunt esenţiale pentru el.
Există diferite tipuri de îngrijiri paliative: la
domiciliu, prestate de către medicul de familie, asistentul medical și social,
precum și de către echipe interdisciplinare, în hospice-uri și în ambulatoriile
acestora, în unitățile cu paturi din spitalele publice.
Ce modele poate prelua Moldova și de la cine se poate
inspira
Potrivit Paliative
Care Australia, îngrijirea paliativă trebuie să fie preocuparea tuturor. Astfel,
toți profesioniștii din domeniul sănătății care oferă îngrijire persoanelor care
trăiesc cu o boală limitatoare de viață, familiile și îngrijitorii acestora
trebuie să dispună de competențe de bază minime în furnizarea de îngrijiri
paliative. Plliative Care Australia numește acest tip de îngrijire oferită de
profesioniști din domeniul sănătății, inclusiv medicii generaliști, ca „îngrijiri paliative generaliste”.
Persoanele cu nevoi
mai complexe trebuie să dispună de posibilitatea de a accesa servicii de
îngrijire paliativă de specialitate, oferite de echipe multidisciplinare cu
abilități specializate, competențe, experiență și instruire în îngrijirea
paliativă. Plliative Care Australia numește acest tip de îngrijiri oferite de
serviciile specializate - „îngrijire
paliativă de specialitate”.
Modelul Australian de
îngrijiri paliative este clar delimitat. Astfel, fiecare furnizor de servicii are
drepturi și responsabilități.
1. Persoanele care trăiesc cu o boală limitatoare de
viață:
a) au acces continuu
și eficient la servicii de îngrijiri paliative;
b) sunt referiți în
timp util către serviciile de îngrijiri paliative și vor fi evaluați cuprinzător
privind nevoile lor de îngrijire;
c) primesc îngrijiri
paliative, după necesitate, paralel cu tratamentele bolii, ca răspuns la
nevoile schimbătoare ale persoanelor care trăiesc cu o boală limitatoare de
viață;
d) beneficiază de o
comunicare eficientă, între persoanele care trăiesc cu o boală limitatoare de
viață, membrii familiei, îngrijitori și profesioniștii din domeniul sănătății,
susținută de accesul la resurse educaționale și informaționale.
2. Spitale, servicii de sănătate și toți specialiștii în
sănătate:
a) implementează
sisteme care asigură continuitatea și coordonarea îngrijirii;
b) furnizează
informații și inițiază discuții cu persoanele care trăiesc cu o boală limitatoare
de viață, cu membrii familiei lor și cu îngrijitorii, cu privire la valoarea planificării
îngrijirii anticipate.
3. Furnizori de servicii de îngrijiri paliative de
specialitate:
a) dezvoltă modele
adecvate de îngrijire pentru a satisface nevoile multiple ale persoanelor cu
diferite traiectorii ale bolii și complexități distincte privind nevoile de
îngrijire paliativă;
b) organizează
accesul la servicii după un anumit program pentru a oferi consiliere și/sau asistență
clinică directă, inclusiv pentru a răspunde situațiilor de criză, cum ar fi durerea
necontrolată;
c) furnizează
informații familiilor și îngrijitorilor despre opțiunile de acces la serviciile
de îngrijire temporară;
d) furnizează
servicii prin echipe multidisciplinare;
e) funcționează ca
parte a unui continuum de servicii incluzând servicii de sprijin în perioada de
doliu potrivite nevoile beneficiarilor;
f) stabilesc
parteneriate cu diverși profesioniști din domenii relevante, inclusiv: psihologi,
asistenți sociali, kinetoterapeuți, terapeuți ocupaționali, logopezi, dieteticieni.
În plus, serviciile de îngrijire paliativă de specialitate trebuie să aibă acces
la serviciile altor lucrători cu profil social, cum ar fi terapeuții de muzică/artă,
consilieri pastorali și consilierii pentru doliu.
g) respectă
standardele naționale de îngrijire paliativă pentru a furniza servicii de înaltă
calitate.
h) contribuie la
cercetarea în domeniul îngrijirilor paliative, participarea la activitățile de
cercetare fiind o cerință cheie pentru serviciile de îngrijire paliativă de
specialitate de nivelul terțiar;
i) colaborează
privind rezultatele îngrijirii paliative;
j) oferă sprijin
altor profesioniști din domeniul sănătății implicat în îngrijirea persoanelor
care trăiesc cu o boală limitatoare de viață, atât în instituții medicale, cât
și în cadrul comunității.
4. Guvernele naționale și autoritățile locale:
a) adoptă o abordare
centrată pe populație în planificarea serviciilor de îngrijire paliativă;
b) îmbunătățesc accesul
pentru populațiile care în prezent nu pot contacta eficient serviciile de
îngrijire paliativă;
c) utilizează
capacitatea națională a forței de muncă de îngrijire paliativă pentru actualizarea
modelelor de delimitare a rolurilor și a capacităților în cadrul serviciilor
clinice;
d) asigură
continuitatea serviciilor de îngrijiri paliative a căror forță de muncă corespunde
nevoilor populației;
e) asigură accesul în
fiecare zonă geografică (de obicei echivalentă cu o rețea locală de spitale) la
servicii de îngrijire paliativă comunitare, instituționale și consultative;
f) asigură forță de
muncă care corespunde capacităților și resurselor serviciilor de îngrijire
paliativă de specialitate.
5. Guverne, finanțatori (inclusiv asigurătorii de
sănătate privați) și servicii de îngrijire paliativă de specialitate:
a) implementează
strategii de îmbunătățire a accesului la servicii de îngrijire paliativă bazate
pe comunitate, incluzând atât îngrijiri paliative de specialitate, cât și
îngrijiri paliative oferite de alți profesioniști din domeniul sănătății;
b) acționează pentru
a îmbunătăți accesul echitabil la echipamente (și servicii de modificare a
locuințelor), atât pe bază geografică, cât și pe bază de costuri, pentru a
sprijini familiile care oferă îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu boală
limitatoare de viață;
c) colaborează în
procesul de colectare a datelor referitoare la forța de muncă pentru a
îmbunătăți modelele de distribuire a forței de muncă și pentru a stabili valorile
de referință pentru planificare. În afara colectării de date, o prioritate importantă
în activitățile de cercetare trebuie să fie dezvoltarea unor repere de planificare
a forței de muncă, în special în cazul asistenților medicali și specialiștilor
relevanți din domeniul sănătății implicați în serviciile de îngrijire paliativă
de specialitate;
d) consolidează
eforturile existente pentru a se asigura că o pondere tot mai mare a forței de
muncă din domeniul sănătății obține educație și instruire pentru a-și
îmbunătăți
abilitățile în domeniul îngrijirii paliative. Un indicator de măsurare în acest
caz ar fi creșterea serviciilor de îngrijire paliativă furnizate de către alți profesioniști
din domeniul sănătății.
6. Guverne, sectorul academic și asociații profesionale:
a) asigură cursuri și
instruiri potrivite pentru dezvoltarea abilităților de îngrijire paliativă în
cadrul tuturor programelor de educație medicală, farmacie și sănătate publică.
Accesul forței de muncă la aceste oportunități educaționale trebuie să fie inclus
în planificarea resurselor pentru furnizarea serviciilor de îngrijire paliativă
de specialitate.
7. Guverne, agenții naționale de gestionare a datelor și
furnizori de servicii medicale:
a) acționează pentru
îmbunătățirea colectării datelor cu privire la îngrijirea paliativă. De
exemplu, în 2017, Institutul Australian pentru Sănătate și Bunăstare a început
să colaboreze cu părțile interesate pentru a dezvolta un cadru de optimizare a
colectării datelor pentru serviciile de îngrijire paliativă.
Vom preciza că
serviciile de îngrijiri paliative în Moldova au început să se dezvolte cu
suportul partenerilor externi, la finele anilor 90, la nivel de servicii
prestate de structuri neguvernamentale. În anul 2000 a fost creată Asociația
Națională de Tratament Paliativ (ANTP) care a contribuit la dezvoltarea
activismului social și spiritului de inițiativă al organizațiilor din domeniu
în scopul dezvoltării serviciilor de îngrijiri paliative pe întreg teritoriul
țării. Pe parcursul a 10 ani prestatorii neguvernamentali de servicii de îngrijiri
paliative specializate au fost susținuți financiar doar din surse externe.
Tag: ingrijiri paliative, moldova, australia, legea ocrotirii sanatatii
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %