Depresia și tulburările de stres posttraumatic în COVID-19
Irina Papuc
22 iunie, 2021, 18:10
Vizualizări: 3775
Pacienții spitalizați cu COVID-19 au probleme cognitive și comportamentale și după externare, arată noi cercetări. Datele arată că modificările cognitive, depresia și tulburările de stres posttraumatic (PTSD) persistă la pacienții infectați, atât în faza subacută, cât și la 10 luni de la externare.
„Modificările cognitive și comportamentale sunt asociate cu infecția COVID-19 în decurs de 2 luni de la externarea în spital și persistă parțial în faza post-COVID”, a explicat într-un briefing de presă investigatorul principal Elisa Canu, dr., Unitatea de Cercetare Neuroimagistică, Divizia de Neuroștiințe, IRCCS Institutul Științific San Raffaele, Milano, Italia.
Descoperirile au fost prezentate la Congresul virtual al Academiei Europene de Neurologie (EAN) 2021, transmite Medscape.
Disfuncția executivă
Cercetările anterioare sugerau că aproximativ 30% dintre supraviețuitorii COVID-19 au tulburări cognitive și 30% -40% au tulburări psihopatologice, inclusiv anxietate și depresie, a spus Canu. Aceste tulburări au fost asociate cu severitatea simptomelor respiratorii în fază acută, neuroinflamarea declanșată de infecție, modificări cerebrovasculare și/sau neurodegenerare. Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste tulburări persistă în faza post-COVID.
Cercetătorii au explorat caracteristicile cognitive și psihopatologice la 49 de pacienți cu COVID-19 confirmat, internați la un departament de urgență al spitalului. Acești factori au fost examinați la 2 luni (faza subacută) și la 10 luni (faza post-COVID).
Participanții au avut o vârstă medie de 61 de ani (intervalul de vârstă 40-75) și 73% au fost bărbați. Majoritatea au avut cel puțin un factor de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea (55%), fumatul (22%) și dislipidemia (18%).
La internarea în spital, 71% aveau un examen neurologic anormal, 59% aveau hipogeuzie (simțul gustului redus), 45% hiposmie (simțul mirosului redus), 39% cefalee și 20% confuzie sau somnolență. În timpul spitalizării, 27% au suportat ventilație neinvazivă.
În plus față de evaluările cognitive și neurologice, participanții au fost supuși RMN la 2 luni după externare. Cercetătorii au obținut date despre substanța cenușie, substanța albă și volumul total al creierului.
La 2 luni după externare, 53% dintre pacienți prezentau cel puțin un deficit cognitiv. Multe deficite erau legate de funcția executivă, inclusiv dificultăți de planificare, atenție și rezolvare de probleme (16%). Cu toate acestea, unii participanți au avut probleme cu memoria (6%) sau tulburări vizuo-spațiale (6%). Aproape un sfert (23%) a prezentat o combinație de simptome legate de disfuncția executivă.
Oxigenul scăzut legat de mai multe deficite cognitive
Mai mult de o treime dintre pacienți au prezentat simptome de depresie (16%) sau simptome de stres posttraumatic (18%).
Pacienții cu vârsta sub 50 de ani au prezentat o disfuncție executivă mai mare, aceste simptome afectând 75% dintre pacienții mai tineri. „Explicația noastră este că persoanele mai tinere au un profil clinic mai blând în ceea ce privește COVID, așa că au fost îngrijite acasă”, a spus Canu. În timp ce se află în spital, pacienții sunt monitorizați continuu și pot primi intervenții structurate pentru probleme cognitive și comportamentale, a spus ea.
Simptomele respiratorii mai severe la internarea în spital au fost semnificativ asociate cu deficite în timpul fazei subacute (P = .002 pentru prelucrarea informațiilor).
„Nivelurile scăzute de oxigen din creier ar putea duce la confuzie, dureri de cap și ceață cerebrală și pot provoca tulburările cognitive pe care le vedem”, a spus Canu.
Hiperintensitățile substanței albe au fost legate de deficitele cognitive în această fază (P <.001 pentru memoria verbală și memoria întârziată).
„Aceste leziuni ale substanței albe sunt probabil preexistente din cauza factorilor de risc cardiovascular care au fost prezenți în populația noastră și ar fi putut amplifica tulburările de memorie pe care le-am văzut”, a comentat Canu.
Anchetatorii nu au găsit o relație semnificativă între performanța cognitivă și volumul creierului. Canu a remarcat faptul că tulburările cognitive și psihopatologice sunt legate. De exemplu, a spus ea, un pacient cu PTSD sau depresie poate avea, de asemenea, probleme cu atenția sau memoria.
În faza post-COVID, simptomele cognitive au fost reduse de la 53% la 36%; din nou, cel mai frecvent deficit a fost reprezentat de simptomele combinate ale disfuncției executive. Depresia a persistat la 15% dintre pacienți, iar tulburările de stres posttraumatic la 18%.
„Încă nu știm dacă aceste modificări sunt o consecință a infecției", a spus Canu. Și nu știm dacă deficitele sunt reversibile sau fac parte dintr-un proces neurodegenerativ”, spun cercetătorii. Ei intenționează să urmărească în continuare acești pacienți. „Cu siguranță este nevoie de urmăriri mai lungi și de populații mai mari, dacă este posibil, pentru a vedea dacă aceste tulburări cognitive și psihopatologice se pot îmbunătăți într-un fel”, a spus Canu.
Rezultatele studiului subliniază necesitatea monitorizării neuropsihologice și neurologice la pacienții cu COVID. Antrenamentul de stimulare cognitivă și activitatea fizică, de preferință în aer liber, ar putea fi benefice, a adăugat Canu.
Tag: covid19 probleme cognitive și comportamentale depresie tulburari stres posttraumatic
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
26 aprilie, 2018, 13:53
26 aprilie, 2016, 10:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Tânăr medic la țară: „Trebuie să fac focul, să tai lemne, tr ...
22 noiembrie, 2023, 15:49
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %