Soldul format din banii din asigurările medicale: ce soluții legale există pentru a face alocarea banilor mai clară și mai transparentă

Sursa Foto: Adevărul Moldova

Irina Papuc

24 iunie, 2021, 19:25

Vizualizări: 3562

În ultimii șase ani CNAM s-a ales cu un sold cumulativ de aproape 700.000.000 de lei. Acești bani au rămas neutilizați din diferite fonduri, programe și subprograme de-a lungul anilor. În anii 2019 și 2020 implementarea programelor a fost dificitară, dar din motive diferite. 2020 a fost an pandemic care a dat peste cap funcționarea normală a sistemului medical.

Aproape că niciun fond nu a fost valorificat în întregime, ceea ce înseamnă că oamenii au avut de suferit, întrucât pandemia le-a îngrădit, în diverse moduri, dreptul la servicii medicale, la diagnostic și prevenire. Dar ce facem cu banii rămași de an pe an? O analiză realizată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate conține câteva soluții care să aducă mai multă claritate, dar și mai multă transparență la acest capitol.

Așa cum am menționat într-un articol anterior, în 2019 nu s-au folosit banii din aproape toate subprogramele, inclusiv asistența medicală primară, asistența medicală specializată de ambulator, îngrijiri medicale comunitare și la domiciliu, asistența medicală urgentă prespitalicească, asistența medicală spitalicească, serviciile medicale de înaltă performanță, programele naționale și speciale în domeniul ocrotirii sănătății etc. Mai bine de jumătate din banii fondului de profilaxie au rămas intacți – din cei 40.000.000 alocați, au fost folosiți numai puțin peste 25.000.000. Spre deosebire de tendința din ultimul deceniu, în anul pandemic au fost folosiți toți banii din fondul de rezervă, deși în 2020 în acest fond a fost alocată o sumă infimă de 10.000.000 de lei.

De altfel, anume modul de utilizare a fondului de rezervă a fost obiectul analizei Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, o încercare în premieră de a arăta utilitatea acestui fond din ultimul deceniu și de a arăta rolul Fondului de rezervă în contextul pandemiei de COVID-19. Analiza însă se referă și la soldul format și oferă soluții legale de a aduce cât mai multă transparență în repartizarea și utilizarea acestuia.

„Cu regret, în unele cazuri, atât mass-media, cât și organele de control, interpretează existența soldului, precum și utilizarea acestuia nu tocmai pozitiv, ceea ce demonstrează unele deficiențe atât în reglementare, transparență, cât și în percepere. În acest context, conform experienței similare a Estoniei, se propune de stabilit un plafon minim al soldului, care joacă rolul unei rezerve vualate, și o obligație legală de a menține acest plafon minim pentru a asigura stabilitatea financiară și a diminua riscurile financiare. Aceasta ar contribui la perceperea corectă din partea societății a tendinței de acumulare a resurselor în acest sold tranzitoriu, pentru a asigura stabilitatea financiară. O altă soluție în acest sens este de a face o legătură între soldul tranzitoriu al FAOAM și repartizarea lui prioritară în fondul de rezervă. Astfel, soldul ar trebui să fie menținut în mărime nu mai mică decât un plafon minim (dar nu mai mic decât plafonul minim al fondului de rezervă) și să se distribuie ințial în fondul de rezervă”, menționează autorii analizei.

Soluții legale ar fi următoarele:

Prima opțiune este una mai dificilă și necesită modifcarea și completarea actelor legislative, însă prin aceasta s-ar aduce o transparență mai mare. Pentru aceasta e necesar de a modifica articolul 70 alineatul (4) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale sau articolul 16 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, prin includerea suplimentară a normei care ar statua că în scopul dimiuării riscurilor financiare, soldul tranzitoriu pentru FAOAM va fi menținut nu mai mic decât plafonul minim stabilit prin Regulamentul cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicale, și se repartizează inițial în fondul de rezervă.

A doua opțiune mai simplă ține de introducerea acestor completari și modificări la Hotărârea Guvernului nr. 594/2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Analiza aferentă tabelului 13 al raportului a relevat că soldul tranzitoriu (soldul la începul perioadei de gestiune) comparativ cu sumele veniturilor executate a înregistrat cota minimă de 3 procente doar în doi ani. Aceasta ar putea servi drept un reper pentru a stabili plafonul minim al soldului, care se propune a fi repartizat prioritar în fondul de rezervă.

Menționăm că deja de mai mulți ani consecutiv, CNAM rămâne la final de ani cu bani nefolosiți. Și în plină pandemie, când a fost nevoie de finanțare la greu, nu toți banii alocați au și fost cheltuiți, astfel că soldul CNAM nu doar că nu a scăzut, ci invers - a crescut. Peste 600.000.000 de lei au rămas în conturile companiei. Conform raportului prezentat Guvernului pentru aprobare, CNAM avea la începutul acestui an un sold cumulativ de peste 686.000.000 de lei. La modul practic, aceștia sunt bani nefolosiți la finalul anului de gestiune, adică ce a rămas din sumele planificate și cele executate. Aceste solduri s-au adunat de la un an la altul, astfel că au format la începutul acestui an suma de 686.000.000 de lei. Cele mai multe fonduri nefolosite au început să se acumuleze din anul 2016, iar în 2019 au rămas peste 139.000.000 de lei, cea mai mare sumă din ultimii șase ani.

Spitalele vor primi aproape 200.000.000 de lei suplimentar pentru ca să poată să-și achite facturile pentru lumină, căldură, medicamente și alimentație

Salariile cresc, bugetele se „cârpesc”. CNAM anunță că va acoperi din sold deficitul de 400.000.000 de lei, format din cauza creșterii salariilor și cheltuielilor legate de COVID

Tărăgănări, bani pierduți și taxe plătite fără performanță. De ce proiectul Modernizarea sectorului sănătății se transformă într-un eșec pentru care plătim cu toții

Tag: sold cnam rezerva analiza centrul pas

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.