Ninel Revenco: Avem nou-născuți dependenți de oxigen din cauza Covid-ului. Ei cu ce sunt vinovați că mama lor nu s-a vaccinat și nu i-a protejat de infecție?

Sursa Foto: europalibera.org

Elena Cioina

04 noiembrie, 2021, 16:28

Vizualizări: 5454

Autoritățile din Sănătate au anunțat de curând că urmează să înceapă și vaccinarea împotriva Covid-19 a copiilor de la vârsta de 12 ani. Deocamdată, precizează aceleași autoritățile, lucrătorii medicali sunt instruiți cum să administreze vaccinul.

Apropo, copiii urmează să fie imunizați cu Comirnaty, produs de Pfizer, pentru că doar acest vaccin este autorizat de cele mai importante instituții de reglementare a medicamentelor, să fie administrat adolescenților. E adevărat că rezistența la imunizarea împotriva Covid-19, în Moldova, e destul de pronunțată. Până în acest moment împotriva infecției s-au vaccinat sub 26% din populația eligibilă, cu ambele doze. Asta, chiar dacă zilnic rata deceselor e aproape constantă – între 38 și 44 de morți. Subiectul imunizării copiilor e unul și mai sensibil, dar specialiștii în pediatrie au argumentele lor. Copiii sunt transmițători activi de infecție și ei trebuie să se vaccineze pentru a se proteja pe ei, dar și pe adulții, care fac de multe ori forme grave de Covid-19. Ce complicații are Covid-19 asupra sănătății copiilor? Cine poate fi vaccinat, cine în niciun caz? Sunt bolile cronice o contraindicație pentru imunizare? Sunt doar câteva dintre întreăbrile care le-am adresat coordonatoarei campaniei de imunizare împotriva Covid-19, Ninel Revenco.

Doamna Revenco, e complicat pe adulți să-i convingem să se imunizeze împotriva Covid-19, deși zilnic înregistrăm în jur de sau chiar peste 40 de decese provocate de infecție. Cum îi convingeți pe părinți să-și imunizeze copiii împotriva Covid-19?

În primul rând, ei, ca părinți, trebuie să meargă să se vaccine, dacă nu au făcut-o până acum. Din păcate, numărul celor vaccinați împotriva Covid-19 este foarte mic anume în această categorie de vârstă 18 - 30 de ani. În Moldova, doar 23 la sută dintre acești tineri sunt complet imunizați. Este un număr foarte mic. De aceea, părinții trebuie să fie exemplu. Cunosc deja situații când copiii de 12-13 ani au mers cu părinții în România și s-au vaccinat. Cunosc situații când în Moldova cu acordul părințiilor, fiind mai insistenți, au mers la vaccinare. Părinții trebuie să fie exemplu pentru copii lor. Ei înțeleg că dacă vor fi vaccinați, vor merge la lecții în siguranță.

În cazul adulților noi ne-am propus să ajungem la acel nivel de 70%, care ne-a oferi acea imunitate colectivă. Nu am atins încă acest obiectiv. În cazul copiilor ce obiective v-ați propus? Ce rezultate așteptați?

Aici nu sunt obiective directe că avem un anume număr de copii, care trebuie vaccinați. Numărul copiilor vaccinați intră în numărul total al populației, când facem raportare la numărul vaccinaților, noi facem raportate la numărul total al populației. Aici vreau să dau exemplul Irlandei, unde, 95 la sută dintre copiii eligibili sunt vaccinați împotriva Covid-19 cu o singură doză și 85 la sută cu ambele doze. E vorba de copiii de la 12 ani.

Canada a început vaccinarea copiilor la sfârșitul lunii august și deja și-a vaccinat 50 la sută dintre copii de această vârstă.

vârstă. Aceste familii ar trebui să fie exemplu și pentru noi, fiindcă sunt țări înalt dezvoltate. Noi tindem spre rezultatul lor, vrem să avem aceleași condiții de viață. Mi-aș dori să preluăm aceste practici din aceste țări.

Din experiența altor țări, copii vin acasă și le spun părinților că nu îi primesc la cercul de dans, la școala sportivă, pentru că nu prezintă acel certificat de vaccinare. Indirect părinții sunt obligați să meargă să-și imunizeze copiii. Credeți că ar fi o soluție și pentru Republica Moldova?

Noi doar inițiem procesul. Am dat startul și susținem vaccinarea copiilor. Vom da exemplul adulților, când nu îi vom admite pe cei nevaccinați în centrele comerciale, în sălile de sport. Aceasta va fi o lege pentru populația adultă, care indirect se va extinde la copii și adolescenți.

Foarte mulți părinți consideră că autoritățile în sănătate au găsit copiii drept vinovați pentru răspândirea infecției, de asta vreți să-i vaccinați. Ce le-ați răspunde Dumneavoastră?

Nu trebuie să dăm vina pe copii. Noi vrem să protejăm de persoanele adulte care nu sunt vaccinate. Uitați-vă că rata de îmbolnăvire și decese a crescut în rândul adulților, deoarece ei se îmbolnăvesc mai des și fac forme grave. Asta înseamnă că au încărcătură foarte mare de virus și poate fi vice-versa. Dar aici nu putem da vina pe cineva. Odată ce virusul există în societate, el deja este peste tot. Și cum am zis și la începutul pandemiei, de Covid se pot îmbolnăvi copiii de orice vârstă.

Vă pot da exemplul unor copii nou-născuți. Ei cu ce sunt vinovați că mama, care este însărcinată, nu s-a vaccinat, nu l-a protejat, și copilul s-a îmbolnăvit de Covid-19? Avem cazuri când copiii nou-născuți au Covid, infectându-se de la mama. Unul este dependent de oxigen, altul este la respirație asistată. Când mama putea să se vaccineze. Noi pledăm pentru imunizarea și a femeilor gravide, și a celor care alăptează.

Suntem adulți și ar trebui să protejăm copiii. Eu sunt solidară cu acele afirmații ale Societății Europene de Pediatrie, Academiei Canadiene de Pediatrie, Asociației Obstetricienilor, Ginecologilor care recomandă vaccinarea acestor persoane vulnerabile, în special, vaccinarea copiilor. În SUA, de la începutul lunii noiembrie, deja se va da start vaccinării împotriva Covid-19 a copiilor de la 5 ani.

Ce consecințe are Covid-ul pe termen lung pentru copiii care s-au îmbolnăvit de Covid-19?

Covid-ul este o boală cu care omenirea se ciocnește pentru prima dată. Dacă ne amintim anul trecut nici nu știam cu ce să tratăm. Au fost niște medicamente, de încercare, pentru a salva oamenii. Pe parcursul anului trecut, anul acesta, protocoalele clinice internaționale au fost foarte flexibile, ele au fost modificate în funcție de analize, de rezultatele tratamentelor, care preparat este mai eficient, care nu este eficient. Trebuie să fie clar însă pentru toată populația că tratament specific pentru Covid-19 nu există. De aceea, este doar o singură metodă de a preveni boala – profilaxia specifică, și anume, vaccinarea persoanelor eligibile.

Efectele pe termen lung încă vor fi studiate. Din experiențele noastre însă pot să vă spun că, anul trecut, copiii ne-au făcut, deși în proporție mică, un sindrom inflamator multi-sistemic, cu implicarea mai multor organe.

Ce ar însemna acest lucru, explicat mai simplu?

Asta înseamnă copil cu febră, cu complicații ale plămânilor, inimii, în organismul căruia se produc așa modificări, că pe parcurs poate face și infarct, cu dilatarea unor vase, la fel ca la adulți. Studiile noastre arată că bebelușii, sugarii, care au făcut Covid-19, fac afecțiuni neurologice, convulsii, fac accidente vasculare cerebrale. Mulți dintre ei rămân cu modificări cognitive, psihologice. Mamele ne spun că nu își recunosc copiii. Copilul este mai iritat, mai nervos, nu doarme noaptea, are frici. Aceasta este vârsta cea mai vulnerabilă pentru copil. El este la vârsta de dezvoltare și orice moment lipsă își lasă amprente pentru viitor. Noi încă urmează să studiem efectele pe termen lung ale acestei maladii și vom descoperi multe momente.

Când spuneți despre copiii care fac forme mai grave de Covid-19, vă referiți la copiii sănătoși sau la copiii cu anumite probleme de sănătate?

În studiile care au fost publicate, majoritatea copiilor care au ajuns cu formă gravă la terapie intensivă, la respirație dirijată, au avut boli concomitente. Printre aceștia sunt copiii cu diabet zaharat tip 1, boală hipertensivă, obezitate, exces ponderal, astm bronșic, probleme de dezvoltare, cu boli autoimune, imunodeficiențe. Ei pot face o variantă foarte gravă de Covid-19 și nu se știe care vor fi consecințele pe termen lung. Majoritatea dintre cei care s-au îmbolnăvit de Covid-19 și au făcut forme grave, au avut boli concomitente.

Ce categorie de vârstă, printre copii, se îmbolnăvesc cel mai frecvent de Covid-19?

În structura îmbolnăvirilor în rândul copiilor, mai mult de jumătate au vârsta după 12 ani. Acesta și este un argument de ce această grupă de vârstă ar trebui să se vaccineze.

Apropo de grupurile de risc printre copiii care primordial ar trebui să se vaccineze. Când vorbim despre comorbidități, mereu vom auzi argumentul că nu se poate, pentru că are o anumită maladie. Cum spuneați și Dvs, uneori, mesajele ajung distorsionat. Care ar fi categoriile de copii, cu ce maladii, care ar trebui neapărat să se vaccineze?

Primii care merg la vaccinare sunt copiii severi imuno-compromiși, care nu vor putea răspunde eficient la infecție și care trebuie ajutați să lupte cu SARS-COV-2. De asemenea, sunt pacienții cu boli oncologice, chiar dacă merg și la chimio sau radioterapie, sunt pacienții cu boli ale sângelui – leucemiile. Sunt copiii cu insuficiența unui organ - renală sau cu probleme cronice ale plămânilor, astm bronșic. Ei trebuie să meargă la vaccinare, pentru că organismul lor nu va rezista infecției și aceasta se poate manifesta în forme agresive.

Sunt copii cu probleme de dezvoltare, care se află la evidența neurologului. Ei, la fel, trebuie vaccinați, pentru că s-a demonstrat că fac forme severe de Covid-19. Sunt pacienții cu boli autoimune, care primesc citostatice sau imunosupresoare, corticosteroizi. Aceste vaccinuri îi vor proteja și le va ajuta organismul să formeze anticorpi și să aibă o rezistență față de această infecție.

Pacienții cu alergie, alimentare sau medicamentoase, ei tot trebuie să se vaccineze. Alergiile nu sunt contraindicații pentru vaccinare.

Și cine nu ar trebui să se vaccineze?

Este contraindicație pentru copilul care a avut o reacție anafilactică severă, în trecut la vaccinare sau la unul dintre componentele vaccinului. În celelalte situații vaccinarea poate fi amânată. Dacă un copilul este bolnav sau prezintă semne de insuficiență respiratorie acută, atunci el va merge din start la testare pentru a identifica, dacă nu este bolnav de Covid-19. După însănătoșire, după ce i se face un test la Covid-19 și e negativ, poate merge la vaccinare.

Dacă copilul a fost bolnav, la fel, nu este o contraindicație de vaccinare. Vaccinarea poate fi doar amânată pentru o perioadă.

Peste cât timp, după îmbolnăvire ar putea să se vaccineze?

Poate să se vaccineze la un interval de cel puțin 90 de zile de la infecție.

Boala Kawasaki declanșată de Covid-19, cât de des a fost întâlnită printre copiii din Republica Moldova care au făcut infecția?

Anul trecut boala Kawasaki a fost ca un semn de complicație la Covid-19, raportată în mai multe studii. Primul studiu a fost raportat în Marea Britanie, în SUA, la New York, în Italia și Franța. am raportat și noi 6 cazuri. Anul acesta nu am avut niciun caz. Vedeți cum boala își schimbă fațetele și prezentările? Anul acesta avem mai multe complicații pulmonare. Cei care au făcut Kawasaki sunt la noi la evidență și acum sunt bine.

Nu v-am întrebat din start, ce reprezintă boala Kawasaki, dar aș vrea să explicăm ca să fie clar pentru toți. Cum se manifestă?

Imaginați-vă un copil cu vârsta de până la 6 ani, care după ce face Covid-19, la un interval de 14 zile, îi reapare temperatura înaltă până la 39, apar erupții pe corp, apare edemul și roșeață pe palme și tălpi, pe limbă și parcă simulează simptomatica bolii gură, mână, picior. Doar că aici sunt niște analize care ne spun că este un proces inflamator. Sunt o serie de indicatori care arată mult peste normă și care ne spun nouă, specialiștilor, că pacientul nostru a făcut anume boala Kawasaki.

Ați spus că copiii fac acum mai multe complicații pulmonare. E legat acest lucru de faptul că virusul a suferit mutații și are alte tulpini?

Așteptăm rezultatele privind Delta Plus. Deocamdată nu sunt studii care ar demonstra că ea este mai contagioasă sau mai gravă decât celelalte tulpini sau cu complicații mai severe. Varianta Delta, care a ajuns în Republica Moldova, s-a manifestat altfel clinic. Perioada de incubație este mai scurtă. În varianta clasică avem 10-12 zile, acum - 5-6 zile. Manifestările se deosebesc de celelalte mutații. Dacă anul trecut nu aveam rinoree – eliminări nazale sau durerile de gât, acum a apărut conjunctivita, diareea, voma, febra înaltă sau oboseala, acestea sunt semnele clinice și complicațiile apar mai repede.

De ce plămânii sunt cei mai afectați în această variantă?

Deoarece receptorii antioncenzin AC2 (n.r. o proteină specifică, ce permite virusului să infecteze celulele uman, denumită enzima de conversie a angiotensinei 2 sau „receptor” ACE2. Proteina oferă punctul de intrare pentru ca coronavirusul să se cupleze și să infecteze o gamă largă de celule umane) se află în organele țintă și ei se dezvoltă mai mult la persoanele adulte. Acești receptori se află în plămâni, dar și în tractul digestiv, în intestin, în colon, în mucoasa ochilor, în unele nuclee celulare ale sistemului nervos central. Aici depinde de reacția individului la această mutație.

Furtuna citokinică, specialiștii spun că adulții, chiar și cei sănătoși, o fac. La copii e asemănător?

Această furtună citokinică este asemănătoare. Furtuna citokinică înseamnă că răspunsul imun al organismului este exagerat. Ea afectează toate organele și, cel mai important, endoteliul vascular, care asigură protecția vaselor sanguiene împotriva aterosclerozei. Are loc o microtrombozare și o cascadă de reacții inflamatorii, acele reacții produse exagerat. Parcă este o perioadă de acalmie, dar în a 8, a 10-a zi de boală starea se înrăutățește. Primul semn este febra înaltă, erupții, dureri musculare, dureri articulare, ficatul suferă schimbări, apar modificări neurologice. Starea se agravează văzând cu ochii.

În acest caz trebuie să intervenim foarte rapid, cu niște preparate care pot salva copilul sau pacientul adult. Putem interveni cu Tocilizumab și cu corticosteroizi. Dacă nu intervenim la timp, pacientul intră în comă și poate deceda sau poate avea indicație pentru oxigenare extracorporală – o metodă foarte complicată.

Au fost înregistrate astfel de cazuri printre copii?

La adulți da. Și în studii au fost demonstrate, în Rusia și țările UE. În cazul copiilor nu au fost înregistrate.

Doamna Revenco, în altă ordine de idei OMS spunea zilele trecute că imunizarea împotriva Covid-19 este foarte importantă, dar nu este singura soluție care ar putea să diminueze din impactul acestei pandemii. Din observațiile Dvs, care sunt punctele vulnerabile ale pandemiei în țara noastră și ar trebui înlăturate? Ce nu ar trebui să facem ca să nu permitem infecției să se răspândească cum vrea ea?

Eu cred că doar vaccinarea ne poate scăpa de această pandemie. Este inadmisibil ca în fiecare zi să avem 38, 39, 40, 41 de decese. Este o cifră enormă. Nu aș intra în multe detalii, dar, da, imunizarea e o măsură de profilaxie eficientă împotriva infecției și mai sunt măsurile nespecifice.

Deja s-a demonstrat, prin studii, că riscul de a face boala, printre cei nevaccinați, este de 11 ori mai mare decât printre cei vaccinați. Riscul de a face Covid în formă gravă este de 15 ori mai mare printre cei nevaccinați decât printre cei vaccinați. Din păcate, nedorința sau frica de vaccin au făcut ca acest proces de imunizare să se stopeze practic în multe țări ale lumii, și astfel să împiedice stoparea pandemiei.

Trebuie să ținem cont de distanța socială oricât de mult putem și să purtăm masca, indiferent dacă suntem sau nu vaccinați. Pentru că dacă nu respectăm distanța și nu purtăm nici masca, atunci riscul se dublează. Mersul la restaurante, la întruniri de familie, nunți, botezuri, zile de naștere, la fel, prezintă risc de infecție. Mai ales la nunți riscul de infectare e mare, pentru că nu poți respecta acele recomandări epidemiologice, indiferent că ești vaccinat ori nu. E o situație în care trebuie să avem răbdare și să fim solidari unii cu alții. Cu cât mai mulți ne vom vaccina și cu cât mai mulți vom respecta aceste măsuri, cu atât mai repede vom ieși din această pandemie.

Doamna Revenco, vă mulțumesc pentru discuție.

Elena Madan, director Terre des Hommes Moldova: „Orice criză umanitară crește riscul de trafic, abuz sexual, violență sau discriminare a celor refugiați. E important să știm cum le garantăm siguranța”

Marcel ABRAȘ: După Covid-19, avem tot mai frecvent pacienți tineri care vin cu infarct de miocard

Noul coronavirus a întinerit vârsta și agravat formele unor maladii. La ce să ne așteptăm în perioada imediat următoare?

Tag: Covid-19, imunizare copii, vaccin, Republica Moldova

Categoria: PodCast

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.