E război la vecini, iar Ministerul Sănătății vrea solicitare cu antet. Cât de pregătit este sistemul medical să facă față unui conflict la graniță, pe fondul pandemiei COVID

Sursa Foto: Nicu Gușan//Facebook

Irina Papuc

24 februarie, 2022, 20:37

Vizualizări: 4252

La granița Republicii Moldova e război. De la aproximativ ora 5.00 dimineață. Consiliul Suprem de Securitate s-a întrunit în această dimineață, fiind propusă instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării.

Până la ora 16.00 autoritățile din domeniul Sănătății nu au făcut niciun comentariu public referitor la acțiunile care urmează să fie întreprinse în sistemul medical, în contextul conflictului din Ucraina, având în vedere că suntem sugrumați deja de mai bine de doi ani de pandemia COVID. Sănătate INFO a întrebat Ministerul Sănătății dacă s-a analizat stocurile de medicamente esențiale disponibile în rezerva de stat, dacă s-a luat o decizie în privința gestionării migranților care vin din Ucraina, pentru a evita escaladarea pandemiei COVID, dacă sunt disponibile paturi în spitale pentru cazuri grave, dacă situația o va cere. Ni s-a răspuns însă că întrebările noastre nu sunt clare, nu seamănă cu o solicitare de presă, respectiv, ar trebui să expediem întrebările noastre printr-o solicitare cu antet. Între timp, puținii experți în medicina calamităților spun că riscurile nu pot fi minimizate. Cel mai grav la această etapă este că ar trebui să gestionăm corect fluxul de migranți, pentru a nu admite izbucnirea unor infecții. În plus, majoritatea spitalelor sunt încălzite doar cu gaz natural, fără surse alternative. Gazul, însă, ne vine din Rusia, prin Ucraina. În același timp, nu este clar ce conține rezerva de stat în privința medicamentelor și dispozitivelor medicale și, dacă avem rezerve, pentru cât timp.

Sănătate INFO a încercat să afle astăzi de la Ministerul Sănătății ce acțiuni se întreprind în contextul războiului din Ucraina care a șocat întreaga lume. Sistemul sănătății are un rol foarte important, în contextul potențialilor refugiați, a căror situație trebuie gestionată, în special având în vedere pe fondul pandemiei. De asemenea, ar putea exista riscuri de întrerupere a lanțului de aprovizionare cu medicamente, fără a menționa că autoritățile s-ar putea confrunta cu un număr mai mare de pacienți, cu diverse nevoi de îngrijire.

Expert în medicina calamităților, Mihail Pîslă, spune că Republica Moldova cel mai probabil nu va fi atacată militar, ceea ce este o veste bună. Problema este că suntem dependenți de gaze naturale din Rusia, iar acestea vin din Ucraina. Este un aspect care trebuie cu atenție gândit:

„Se vorbește despre un risc de invazie prin regiunea transnistreană. Poate că subiectul mă depășește, dar sunt fost militar și cred că acesta nu este cel mai mare risc. Un risc poate fi agravarea situației sanitar-epidemiologice, poate fi legat cu fluxul de refugiați. Zilnic la noi 1.000 de persoane sunt pozitive la Covid. Dar pot apărea și alte maladii, maladii virale respiratorii acute.

Un risc despre care nu se vorbește este asigurarea cu gaz și energie electrică, despre care nu se vorbește. Ar putea fi perturbată activitatea unor instituții medicale în urma unor probleme legate de furnizarea gazului și energiei electrice. Este iarnă și dacă apar probleme cu furnizarea gazului sau a electricității, asta va avea un impact asupra funcționalității instituțiilor noastre și atunci vom avea și probleme și cu acordarea cotidiană a serviciilor medicale. Situația trebuie să fie monitorizată permanent. Sistemul sănătății nu este o insulă, este parte componentă a structurilor de stat care acum sunt implicate în măsurile de pregătire și răspuns la toate tipurile de amenințări”, spune Mihail Pîsla.

Expertul spune că Moldova nu și-a învățat lecția în ceea ce privește formarea unei rezerve de medicamente pentru diverse situații imprevizibile.

„În ceea ce privește rezervele, Covid-ul încă nu ne-a învățat lecția. Din câte eu cunosc, Ministerul Sănătății ca autoritate așa și nu are niște rezerve. Există un ordin cu privire la crearea rezervelor în spitale. În plus, sunt niște rezerve care mai mult țin de Covid. Eventual, stocurile existente ar putea ajunge pentru prima etapă, ținând cont de un risc major, adică în timpul apropiat să apară un flux major de pacienți și aici nu vorbesc de refugiați”, a mai adăugat Mihail Pîslă.

Aceleași subiecte am vrut să le abordăm și cu Ministerul Sănătății, la fel și cu ANSP, instituția care este responsabilă de domeniul sănătății publice. La solicitarea noastră, responsabila de comunicare de la Ministerul Sănătății, Elena Mudrîi, a solicitat reporterului nostru să trimită solicitare cu antet. În urma unei discuții telefonice, Elena Mudrîi a spus că întrebările noastre trebuiau incluse într-un document și trimise pe mail, astfel încât ministra să vadă solicitarea și să decidă cine va răspunde. Ulterior, Elena Mudrîi a spus că nu înțelege întrebările noastre, întrucât n-ar fi suficient de clar ce vrem, de fapt, de la Ministerul Sănătății.

În același timp, nici șeful ANSP, Nicole Jelamschi, nu a răspuns la apelurile noastre. Menționăm că în această dimineață, s-a întrunit Consiliul Suprem de Securitate, în urma căruia s-a stabilit că va fi solicitată, în Parlament, instituirea situației de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La ora 15.00 a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, iar la ora 16:00 a avut loc și o ședință de Guvern, dar care nu a fost făcută publică. După această ședință, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat presei că va merge în Parlament să ceară aprobarea stării de urgență pentru 60 de zile.

În esență, declararea stării de urgență presupune că autoritățile publice centrale trebuie să ia o serie de măsuri. Printre acestea se numără:

Instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară

Instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării

Introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitare antiepidemice obligatorii

Stabilirea unui regim special de lucru pentru toate entitățile

Interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiune de masă Potrivit legii nr. 212 din 24.06. 2004, „starea de urgență” presupune un ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul ţării în caz de:

-iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora;

-existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;

În cadrul unui briefing presă, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că numai pe parcursul zilei de astăzi, 3.000 de cetățeni ai Ucrainei au intrat în Republica Moldova. Aceasta nu înseamnă că aceștia au și rămas, o mare parte din ei au plecat mai departe în alte țări. Tot în cadrul briefingului, viceprim-ministrul Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene a anunțat că au fost instituite centre de triere pentru refugiați, unde li se acordă asistență umanitară, juridică și alimentară. Aceștia pot solicita cazare pentru 72 de ore maxim.

La sfârșitul zilei, Ministerul Sănătății a răspuns că „stocurile de medicamente au fost evaluate și că, la moment, sunt suficiente”. Deși, nu este clar ce înseamnă „la moment”.

„Există mecanisme de asigurare cu medicamente, la necesitate. La fel, echipe mobile, compuse din specialiști în sănătate publică și lucrători din asistența medicală primară sunt implicate în asigurarea suportului (trierea) la punctele de trecere a frontierei. Cu referire la paturi, numărul cazurilor noi de COVID-19 înregistrate a scăzut esențial, respectiv instituțiile medico-sanitare dispun de locuri libere pentru spitalizare”.

La această oră, Parlamentul de la Chișinău s-a întrunit în ședință plenară în cadrul căreia urmează să fie instituită starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova.

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Cum a fost posibil ca un complet de judecată să permită fumatul narghilelei în spațiile interzise. Modificarea legislației este urgentă

Tag: situatie de urgenta, alerga, migranti, stocuri de medicamente, sistem medical, conflict la granita

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.