REPORTAJ//Inimi defecte. Oprite, cusute și repornite
Violeta Colesnic//Foto: Elena Covalenco//Editor: Elena Cucu
31 mai, 2022, 15:06
Vizualizări: 5400
Când am intrat în sala de operații inima pacientului încă bătea. Am văzut-o pulsând agitată, prin crăpătura din pieptul deschis al pacientului. Acoperită cu un strat de grăsime galbenă, după 52 de ani de zbucium, inima aceasta va fi oprită pentru aproape trei ore.
Corpul în care se află va fi
menținut însă în viață, funcțiile inimii și plămânilor fiind preluate
de aparatul pentru circulație extracorporală, numit și inimă-plămân.
Pacientul are o
problemă cardiacă severă, trei din cele patru valve ale inimii funcționează
dezastruos, valva mitrală fiind atât de deformată, încât nici nu se închide,
nici nu se deschide bine. Este sclerotică. Pentru că sângele nu mai circula
într-o singură direcție și nu venea cu viteza care ar fi trebuit, inima nu mai
funcționa cum trebuie. Astăzi valva „defectă” va fi înlocuită cu una nouă. Cu o
proteză.
Mirosul de carne arsă din
încăpere trece prin straturile măștii chirurgicale și îmi inundă plămânii. Când
conștientizez de unde provine îmi opresc respirația pentru câteva secunde.
Atunci când pieptul
pacientului este deschis prin intermediul unei incizii longitudinale
numite sternotomie mediană, iar oasele toracelui îi sunt
îndepărtate permițându-le chirurgilor să aibă acces la inimă, se sparg și unele
vase de sânge. Prin arderea țesutului cu un aparat care are forma unui stilou
se produce acest efect hemostatic, adică sigilarea vaselor de sânge și oprirea
hemoragiei. Andrian Rotaru trece cu acest „stilou” peste
fiecare vas de sânge care sângerează și imediat se aude un sfârâit. De aici și
fumul care iese din pieptul pacientului și mirosul de carne arsă.
Andrian Rotaru,
chirurg cardiovascular
Detașat de orice se
întâmpla în sala de operații, Andrian Rotaru aspiră sângele adunat în săculețul
în care stă inima și cauterizează vasele sanguine. Prin ochelarii-lupă privește
doar în gaura din pieptul pacientului și nu vede când asistenta în circulație intră
sau iese din sala de operații și tot aduce materiale; nu-l vede nici pe
anesteziologul care vine la căpătâiul pacientului, privește ecranele
aparatelor, apoi pacientul, apoi iarăși spre mâinile chirurgului și face doi
pași în spate; nu-l vede nici pe perfuziologul care tot reglează niște butoane
la aparatul de circulație extracorporală; n-o vede nici măcar pe asistenta
instrumentistă care stă în dreapta lui, fix la 5 cm depărtare. La diferite
etape ale operației el întoarce mâna dreaptă spre ea, cu palma în sus și, fără
să spună nimic, în palma lui apare ba o clemă, ba un fir de sutură, ba o bucată
de tifon. Este un spectacol mut în care fiecare anticipează ce mișcare va face
cel de lângă el. Ochii lui sunt îndreptați spre inimă chiar și atunci când chirurgul
operator, Aureliu Bătrînac, intră în sala de operații pentru a prelua operația
și a trece la următoarea etapă – oprirea, „repararea” și
repornirea inimii.
Andrian
Rotaru deschide pieptul pacientului
prin intermediul unei incizii longitudinale numite sternotomie mediană
Aureliu Bătrînac,
chirurg operator cardiovascular
„Bună ziua”,
răsună vocea lui peste gălăgia aparatelor și a instrumentelor care se lovesc
metal de metal. Cum trece lângă pacient începe să aspire, să înnoade și să
lege, degetele învârtindu-i-se în jurul unor fire de sutură cu o viteză pe care
ochiul nu reușește să o urmărească.
Dacă excludem vuietul
aparatelor și muzica ce răsună în surdină, în sala de operații este liniște, pentru
că nu vorbește nimeni. Periodic, când una din etapele operației este preluată
de Andrian Rotaru, Aureliu Bătrînac ridică ochii spre noi și ne răspunde la
câte o întrebare, apoi iarăși liniște și, iarăși începe să taie, să înnoade, să
aspire, să coase, să răsucească etc.
Suntem în așa-zisa
etapă pregătitoare. Este o etapă la care chirurgul încă poate discuta, dar din
moment ce inima și plămânii pacientului vor fi opriți și porniți artificial, va
începe etapa intracardiacă, iar concentrarea lor se mută doar asupra
pacientului.
Aureliu Bătrînac: Deja
încep să vină pacienți cu forme de inflamație cronică a mușchiului inimii, așa
numitele miocardite postinflamatorii. Aceste forme sunt observate în special la
pacienții care au suportat forme severe de Covid, pacienți cu pneumonii
bilaterale, cu zone extinse. Ca să vezi, omenirea a atins un nivel extraordinar
de dezvoltare, am cucerit focul, am zburat în cosmos, ne-am descifrat genomul
nostru și…a venit COVID-ul și a început să ne ucidă în dreapta și în stânga.
Transplantul de
inimă
Unii dintre acești
pacienți fac inflamația mușchiului inimii. Pentru că inima este poziționată
intre plămâni, atunci când ei se inflamează este afectat atât săcușorul care
este în jurul inimii, cât și mușchiul ei. Astfel, inflamația cronică duce la
subțierea și la lărgirea mușchiului inimii cu scăderea funcției cardiace.
Acești pacienți au nevoie de un tratament. În plus, și medicamentele sunt
foarte scumpe. Iar într-o zi, unii dintre acești pacienți vor avea nevoie de o
inimă nouă sau de o inimă artificială.
În Moldova nu se
face transplant de inimă.
În 2022, pentru
efectuarea operațiilor de transplant au fost prevăzute 8,8 milioane de lei din
fondurile CNAM. Anul trecut, la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga”
şi Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” au fost realizate 108 operaţii de
transplant: trei transplanturi de ficat, 21 de cornee, 84 transplanturi de
membrană amniotică pe suprafața oculară.
Operații de
transplant de rinichi nu s-au făcut.
Acoperită cu un strat de
grăsime galbenă, după 52 de ani de zbucium, inima aceasta va fi oprită pentru
aproape trei ore.
Transplantarea
inimii este o procedură tehnică
Sănătateinfo.md: Ce
ar trebui să se facă sau, cine ar trebui să miște lucrurile, pentru ca și în
Moldova să se facă transplant de inimă?
Aureliu Bătrînac: Pentru ca lucrurile
să pornească din loc ar fi nevoie ca Ministerul Sănătății să-și asume
responsabilitatea și să impulsioneze acest proces. Anual consult câte 35-40 de
oameni care necesita transplant cardiac.
De fapt, nu operația
de transplantare a inimii este cea mai mare și complicată problemă, ci
organizarea, începând cu etapa de când apare un donator și investigațiile
pentru determinarea compatibilității. De asemenea, o etapă importantă este
transportarea cât mai rapidă a inimii, pentru că ea este foarte sensibilă și
timpul de când a fost prelevată și transferată în alt corp trebuie să fie cât
mai scurt. Mai este nevoie și de soluții speciale, de transport special și
recipiente în care să fie depozitată inima după prelevare. Toate aceste etape
organizatorice trebuie coordonate între spitale și între servicii. Este un
proces tehnologic extins și complicat, de aceea și este nevoie de implicarea
mai multor parți atât din medicină, cât și din afara ei.
Dacă în cazul unui transplant de rinichi organul poate fi prelevat de
la un donator viu; în cazul transplantului de ficat poate fi prelevată o bucată
de organ de la o rudă, atunci inima poate fi preluată doar de la o persoană
care este declarată în moarte cerebrală, care este considerată moartă, doar că
inima îi mai funcționează. De asemenea, în cazurile când inima s-a oprit din
cauza altor patologii, dar funcțiile ei pot fi restabilite – organul poate fi
folosit pentru a salva alte vieți.
Sănătateinfo.md: Ce
se întâmplă cu pacienții de la noi care au nevoie de transplant de inimă?
Aureliu
Bătrînac: Nu se întâmplă nimic. Problema
transplantologiei este una care nu e numaidecât medicală, ci socială. Toate
țările care realizează acest program de transplant își au propriii cetățeni
care au nevoie de un transplant de inimă, au liste de așteptare foarte mari și
nimeni nu-l va include pe un cetățean moldovean în aceste liste. Din câte
cunosc, la noi în țară sunt doi cetățeni care au trecut prin transplant
cardiac. O pacientă care a trăit mulți ani în Rusia și, având și cetățenie rusă
a primit o inimă chiar în perioada pandemiei. Cel de-al doilea cetățean de al
nostru, lucrând de mai mulți ani în Italia și având și cetățenie română, a avut
norocul de a fi singurul pacient compatibil cu inima donatorului. Aceste cazuri
sunt foarte rare și țin mai mult de noroc, pentru că cetățenii străini nu au
prioritate în aceste liste. În schimb, ceea ce pot să le ofere cetățenilor
străini, este implantarea unei inimi artificiale. Aceste sisteme am putea sa le
implantăm și noi în spitalele din țară. Costurile pentru dispozitiv și munca
echipei ar fi mult mai mici decât peste hotare.
Sănătateinfo.md: Ce
se întâmplă cu pacienții de la noi care au nevoie de transplant de inima, dar
nu au bani?
Aureliu Bătrînac: Nu
se întâmplă nimic. Problema transplantologiei este una care nu e numaidecât
medicală, ci socială. Toate țările care realizează acest program de transplant
își au propriii cetățeni care au nevoie de un transplant de inimă, au liste de
așteptare foarte mari și nimeni nu-l va include pe un cetățean moldovean în aceste
liste. Din câte cunosc, la noi în țară sunt doi cetățeni care au trecut prin transplant
cardiac. O pacientă care a trăit mulți ani în Rusia și, având și cetățenie rusă,
a primit o inimă chiar în perioada pandemiei. Cel de-al doilea cetățean de al
nostru, lucrând de mai mulți ani în Italia și având și cetățenie română, a avut
norocul de a fi singurul pacient compatibil cu inima donatorului. Aceste cazuri
sunt foarte rare și țin mai mult de noroc, pentru că cetățenii străini nu au
prioritate în aceste liste. În schimb, ceea ce pot să le ofere cetățenilor
străini, este implantarea unei inimi artificiale. Aceste sisteme am putea sa le
implantăm și noi în spitalele din țară. Costurile pentru dispozitiv și munca
echipei ar fi mult mai mici decât peste hotare.
Anesteziologul Ion
Eșanu
Pregătit să
intervină și să gestioneze orice situație de risc, Ion Eșanu îi urmărește pe cei
doi chirurgi cum lucrează. Privește apoi spre cele câteva ecrane care
indică funcțiile vitale ale pacientului - respiratie, ritm cardiac si
tensiune arterială.
Pacientul are 52 de
ani. Are fruntea lată și câteva fire de păr sur la tâmple. Pe umerii dezgoliți
are urme de soluție antiseptică ce s-a prelins în timp ce i-a fost prelucrat
pieptul pentru deschiderea sternului. Odată cu introducerea anesteziei în
corpul lui, semnalele nervoase care sunt transmise prin nervi către
creier sunt blocate și nu simte nicio durere. Tubul din gât este
conectat la un ventilator, la fel ca sonda care pornește din vena jugulară,
prin care se colectează sângele din creier și părțile superficiale ale
feței și gâtului. Corpul lui indică temperatura de 34.5 grade, iar în inimă îi
este injectat un ser care provoacă oprirea ei.
Ion Eșanu ne arată
pe unul din ecrane o linie verde, dreaptă, care indică lipsa activității
inimii. Odată intrată în bypass, inima pacientului este oprită.
Și din acest moment,
perfuziologul Ilie Bragarenco devine creierul, inima și plămânii pacientului.
Ilie Bragarenco gestionează aparatul de circulație extracorporală
Perfuziologul Ilie
Bragarenco
Odată injectată
soluția specială în inimă, mușchii ei sunt paralizați. Adică nu mai bate,
devine inertă, iar sângele care ar fi trebuit să o alimenteze este drenat spre
aparatul de circulație extracorporală.
Ilie Bragarenco
gestionează acest aparat care, efectiv, preia funcția inimii și a plămânilor în
timpul operației. Altfel spus, deși inima pacientului este oprită și golită de
sânge, acest aparat îl menține în viață. Lucrează pentru el. Pentru a proteja
celulele creierului, sângele pacientului este răcit cu ajutorul unor canule
prin care circulă apă rece și care sunt lipite de canulele prin care trece
sângele oxigenat.
Costul unei operații
pe inimă
Aureliu
Bătrînac: O asemenea operație pe care o
facem acum, în Romania ar costa de la 15000 de euro, în Rusia 15000-20000 de
euro, în Germania și Israel e 35000 - 45000 de euro, iar in America ajunge la
100.000 de dolari. La noi costurile consumabilelor sunt in jur de 7000-10000 de
euro. Cheltuielile nici pe departe nu sunt acoperite de Compania Națională de
Asigurări în Medicină, care plătește pentru această operație numai 64.000 de lei.
Zilnic apar metode noi de diagnostic și tratament, tipuri de consumabile noi,
detalii, proteze, substituenți, medicamente și, toate care apar sunt tot mai
scumpe și mai scumpe. Țările civilizate implementează imediat tot ce este nou,
pentru că aceste cheltuieli sunt acoperite de casele de asigurări. Respectiv,
oamenii beneficiază de aceste cunoștințe și de tehnologii noi. La noi situația
este alta. Suntem nevoiți să cumpărăm ceva ca să-i ajutăm cumva pe pacienți,
așa că se optează pentru tehnologii vechi, pentru că sunt mai ieftine, iar
explicația celor care fac procurările de stat este că țara noastră nu e cea mai
bogată. În Germania, un neamț primește ceea ce e mai bun, mai nou și mai
avansat. De ce el trebuie sa primească ce e mai bun tehnologic, iar la noi
trebuie întotdeauna să punem ce e mai ieftin, care nu este și cel mai bun?
Sănătateinfo.md:
Care boli cardiace sunt cel mai frecvent întâlnite după pandemie?
Aureliu Bătrînac: Cel mai des întâlnite sunt afectările
arterelor coronare și bolile valvulare în diferite forme, dar atestăm o
creștere a numărului de pacienți cu forme mai severe de insuficiență cardiacă
generată de inflamația cronică a mușchiului inimii. Odată ce virusul apare în
organism și ajunge în celulele miocardului, într-un organism mai slăbit va
produce o inflamație cronică, adică aceste celule ori se distrug, ori își pierd
din funcționalitate. Post-COVID observăm o creștere a numărului pacienților -
cei care au trecut prin aceste forme de boală se întorc cu miocardite. Eu cred
că, în câțiva ani, numărul pacienților cu boli cardiovasculare va fi mai mare.
Analizând rezultatele investigațiilor, în special prin rezonanța magnetică,
deja cunoaștem că virusul și-a lăsat amprenta destul de adânc în
funcționalitatea inimii oamenilor.
Operația durează
deja de câteva ore. Pentru că este menținută temperatura de 20 de grade și
pentru că lucrează ventilatoarele, facem puțină mișcare pentru a ne încălzi.
Când obosim și ne dor picioarele ne așezăm pe vreun scaun sau ne sprijinim de
perete. În tot acest timp chirurgii și asistenta instrumentistă stau în
picioare, în aceeași poziție, aproape nemișcați. Observ că sunt încălțați în
saboți crocs, folosiți în spitale, în special pentru că sunt comozi și ușor de
încălțat.
Sergiu Voitov,
chirurg cardiovascular
Sănătateinfo.md:
Câte ore puteți sta în picioare. După câte ore începeți să obosiți?
Aureliu
Bătrînac: Pot sta în picioare și 16 și 20
de ore, am învățat să-mi gestionez simțurile și oboseala. Stăm în picioare atât
cât durează operația. În plus, ochelarii speciali cântăresc 400 de grame, casca
de lumină are și ea în jur de 400 de grame. Lucrând cu această greutate pe cap,
aplecând capul când într-o parte, când în alta, făcând permanent mișcările
acestea în sus - în jos, la un moment dat îți pare că vezi stele verzi.
Chirurgia înseamnă stres cronic. Până nu văd inima pornită, până nu văd
pacientul transferat în Reanimare și apoi externat, nu sunt sigur că totul va
fi bine. Chiar dacă am făcut bine operația, chiar dacă nu curge sânge și inima
s-a pornit… oricând se poate întâmpla ceva imprevizibil.
Andrian Rotaru
(stânga) și Aureliu Bătrînac (dreapta), Ecaterina
Muzica
„Sala mea de operații
este ca o orchestră. Fiecare „instrumentist” trebuie să cânte în unison, iar
chirurgul principal este responsabil de toată echipa”,
susține Aureliu Bătrînac.
-
Sănduța, da de ce
ești tristă? Ai mâncat? o întreabă el pe
sora de anestezie, privind-o pe sub ochelarii care îi atârnă greu pe cap.
-
Cum să mănânc când
chirurgii lucrează? îi răspunde ea vesel.
-
Da ce-i cu muzica
asta italiană la noi? Ia puneți preferata mea”,
spune el la un moment dat. Și una dintre asistente se apropie de un computer
și, în sala de operații, începe să se audă Mariana Voicu și piesa „La
un colț de cafenea”.
Zgomotele
de fundal acoperă muzica, pensele folosite cad zgomotos în vasele din inox, ventilatoarele
aparatului de circulație extracorporală vuiesc, aspiratoarele absorb zgomotos
sângele din cavitatea toracală și…începe refrenul cântecului. În timp ce
operează buzele chirurgului se mișcă abia perceptibil și începe să murmure
deasupra pacientului: „Și afară plouă, plouă și-i trecut de ora nouă…”. Apoi
tace și iarăși se aude doar sunetul aspiratorului, monitoarelor și
ventilatoarelor.
Afară
nu plouă, iar operația durează deja de peste cinci ore.
Aureliu
Bătrînac: De-a lungul anilor am acumulat
experiență și cunoștințe și am încredere în puterile, deciziile și mâinile
mele, de aceea accept cazuri foarte complicate, pacienți despre care unii ar
spune că sunt fără șanse. Nu întotdeauna acești oameni reușesc să lupte și să
supraviețuiască, dar nici nu toți mor. Dacă aș analiza cazurile cele mai complicate,
din 100 de pacienți mor 10, iar pe 90 îi salvez. Eu știu sigur că dintre toți
doctorii din Moldova eu salvez cei mai mulți pacienți cu cazuri complicate.
Clar că pierd o parte dintre pacienți, dar știu că dacă ei nu sunt operați de
urgență, sută la sută că se duc…ei decedează. Așa că îmi asum, accept cazuri
grave și pe mulți îi salvez. Peste trei-patru zile pacienții care au fost
operați pe inimă sunt externați și merg acasă. Unii revin, 2-3% din ei făcând
complicații. De exemplu, un pacient căruia i-am făcut o operație minim-invazivă
a revenit peste două săptămâni după externare, pentru că i-a sărit copilul în
brațe, fix peste incizie și a pornit hemoragia.
Temperatura corpului
pacientului a fost crescută până la 36.7 °C și imediat lângă el este adus
un ultrasonograf. Anestezistul butonează tastele aparatelor și setează
monitoarele din jurul lui. Perfuziologul a început procesul restabilirii
circulației sângelui în inimă, prin spălarea soluției care a fost
injectată pentru a o opri. În scurt timp inima își va putea relua funcția, dar
pentru aceasta mai întâi trebuie pornită cu cardio-stimulatorul.
Rezervorul în care este acumulată o anumită cantitate de sânge, golind sistemul circulator al pacientului
Și abia din a treia
încercare, pe monitorul ecranului apare primul semn că activitatea inimii a
fost restabilită.
Aureliu Bătrînac: Din
a treia încercare, dar a pornit. Câteodată, însă… nu vrea să pornească. În
astfel de momente devii credincios, pentru că nu înțelegi de ce… nu știi de
ce... Iți vine sa ieși și să urli. Eu sunt foarte sensibil la lucrurile
acestea… când pierd vreun pacient. Orice specialitate este plină de riscuri și
oricine poate greși. Și în medicină greșim, dar prețul greșelilor noastre e
mult prea mare, de aceea toate aceste greșeli trebuie sa le recunoaștem, sa le
înțelegem și numai așa putem preveni altele. Este foarte important ca oamenii
să se adreseze la timp la medic. Cu cât vin mai repede, cu atât rezultatele
sunt mai bune. De atâtea ori am avut pacienți care vin într-o stare avansată de
insuficiență cardiacă, când funcția inimii le este afectată și nu mai poate
deservi organismul cu sânge... Când se ajunge la o insuficiență cardiacă
avansată au de suferit plămânii, creierul, rinichii și celelalte organe și,
chiar dacă operăm inima, nu suntem siguri că funcția rinichilor va fi
restabilită.
În sala de operații
iarăși se simte miros de carne arsă. Etapa cea mai complicată a operației s-a
încheiat, iar inima și-a reluat funcția. Începe să cânte Freddie Mercury, „We
are the champions”. Un fel de ritual de încheiere a unei operații
reușite, urmată de strângerea mâinilor lângă masa de operații.
-
Mulțumesc tuturor.
We are the champions, li se
adresează Bătrînac tuturor și se așază într-un colt al sălii de operații unde
începe să scrie, și să scrie, și să scrie… Mai monitorizează pe ecrane
parametrii vitali ai pacientului, apoi se ridică și părăsește sala.
Rămân asistenții
lui, cei doi chirurgi cardiovasculari care au de îndeplinit ultima etapă
- „închiderea” pacientului - coaserea cutiei toracice.
Andrian
Rotaru și Sergiu Voitov încep
etapa „închiderii” pacientului
Chirurgia brutală
Andrian Rotaru îmi
spune că în cardiochirurgie este așa o noțiune de „chirurgie fină și gentilă”,
adică operarea și manevrarea fiecărui instrument cu o finețe de bijutier.
Ceea ce urmează însă,
următoarea etapă de „închidere” a pacientului este denumită „chirurgie
brutală”.
Pentru a facilita
vindecarea după operație, sternul este legat... cu sârmă.
Asistăm la această
procedură agresivă, în care oasele cutiei toracice sunt apropiate, iar prin
stern sunt trecute fire de oțel. Efectiv, sternul este „cusut” cu
fire de oțel care sunt strânse cu ajutorul unui clește. Așa-zisa cusătură se
face la fel ca în cazul altor operații chirurgicale, doar că în loc de fire de
sutură resorbabile, care în timp sunt descompuse de organism, aceste fire din
oțel așa și rămân în organismul pacientului. Într-un fel, este implantat un
obiect străin în corpul uman. Foarte puțini pacienți simt disconfort din
cauza acestor fire care, la nevoie, sunt scoase. Osul cutiei toracice se va
prinde totalmente după trei luni de la operație.
După ce pacientul
este „închis” și cusut, i se montează cateterele, este spălat
și transferat de pe masa de operații pe patul cu care este dus în Terapie
Intensivă.
Urmează trezirea,
reabilitarea și... o nouă șansă la viață.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %