Sofia Alexandru: „În Republica Moldova, tuberculoza se tratează și online”

Sursa Foto: Sănătate INFO

Elena Cioina

29 septembrie, 2022, 14:52

Vizualizări: 4374

Folosirea tehnologiilor informaționale – telefoane mobile, computere, tablete, etc, conectate la internet sau la anumiți senzori electronici devin componente indispensabile în tratamentul diferitor maladii, inclusiv în Republica Moldova.

De exemplu, bolnavii de tuberculoză din țară au posibilitate să-și ia medicația acasă, folosind telefonul mobil sau computerul. Este suficient ca gadgetul să fie conectat la internet și să aibă instalată o aplicație specială numită VST (tratament video asistat). Tot ce trebuie să facă e ca atunci când își administrează pastilele să conecteze camera telefonului, să facă o înregistrare și să o trimită asistentului medical care-l supraveghează pe toată durata tratamentului. Specialiștii spun că metoda e eficientă, iar această eficientă poate fi măsurată prin aderență. Adică, majoritatea bolnavilor reușesc să ia tratamentul până la capăt, însănătoșindu-se.

Zilele trecute, la Chișinău a avut loc un atelier regional pentru Europa de Est și Asia Centrală (EECA) dedicat utilizării tehnologiilor informaționale în tratamentul tuberculozei, organizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în cadrul Programului Național de Control al TB din Republica Moldova.

Deși procesul de digitalizare a tratamentului tuberculozei a început mai devreme, în 2015, Moldova a reușit să pună în aplicare modelul de tratament inovativ, în toată țara, în 2020, tocmai când ne confruntam cu o criză enormă de sănătate publică – pandemia Covid-19. Am stat de vorbă despre importanța digitalizării serviciilor medicale în tratamentul tuberculozei cu Sofia Alexandru, director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”.

Doamna Alexandru, cât de importantă este digitalizarea serviciilor medicale în tratamentul bolnavilor, în general, și al celor cu TB în mod special?

Tehnologiile informaționale sunt viitorul medicinei. Dacă luăm boala pe care o tratăm noi, tuberculoza, atunci ne străduim să lăsăm trecutul în urmă și să căutăm metode de tratament inovative, pentru că de acest lucru depinde aderența și succesul tratamentului.

Noi am reușit să implementăm masiv tehnologiile informaționale în tratamentul tuberculozei, în toată țara, în perioada pandemiei Covid-19, atunci când au fost impuse restricții de deplasare atât pentru pacienți, cât și pentru lucrătorii medicali, care trebuiau să-i asigure cu medicamente. Atunci a fost momentul potrivit să punem în aplicare tratamentul, care inițial s-a numit „tratament video observat (VOT) ”, iar apoi „tratament video supravegheat (VST)”.

La modul practic cum se tratează acești pacienți?

Noi nu vrem neapărat să controlăm pacientul dacă a înghițit sau nu pastilele, deși și acest aspect este important în tratamentul TB, dar să-l însoțim pe toată durata tratamentului și el să știe că în fiecare moment orice disconfort sau problemă care apare o poate discuta cu specialistul. Totodată, pacientul are posibilitatea să primească tratamentul acolo unde îi este confortabil și în timpul când nu-i este tocmai confortabil să ajungă la medic. De ce? Pentru că la medic trebuie să ajungă la anumite ore și dacă le ratează, trebuie să mai facă un drum. În tratamentul video supravegheat pacientul poate să-și administreze medicamentele și dimineața, și seara, deci când îi este comod.

Dar nu ne oprim doar la această metodă de tratament digitală. Acum suntem în proces de adaptare a sistemelor de inteligență artificială pentru instalațiile radiologice mobile, care ne vor da posibilitate ca examenul radiologic efectuat în teritoriu să-l avem în timp real pe ecran la medicul specialist.

Am mers chiar mai departe, softul pe care-l dezvoltăm separă automat analizele care confirmă o patologie pulmonară, de cele care nu arată nicio patologie. Ceea ce a fost depistat ca fiind patologie se investighează mai aprofundat, se stabilește dacă e o fibroză pulmonară, tuberculoză, pneumonie, etc.

Deci, noi avem așa ceva deja în Republica Moldova...

Da, noi avem așa ceva în Republica Moldova, dar suntem încă la etapa de adaptare a softurilor pentru instalațiile care le avem în țară, ca ulterior să putem să le folosim. Avem softurile necesare, specialiștii au trecut instruirile și sperăm că până la sfârșitul acestui an să avem totul pregătit.

Revenind la pacienții care se tratează la distanță, folosind tehnologiile informaționale, la modul practic ce trebuie să aibă ca să se încadreze într-un astfel de program de tratament?

Bineînțeles, trebuie să întrunească o serie de criterii, deoarece nu din prima zi intră în acest model de tratament. Noi vedem din start dacă pacientul este dispus să se trateze folosind această metodă. Totul se face printr-un consimțământ informat.

Adică trebuie să răspundă la niște întrebări, să semneze că își dă acordul pentru acest tratament. În momentul în care se ia decizia că va fi încadrat în tratamentul video asistat, pacientul primește un telefon mobil, cu număr, este conectat la internet, i se instalează aplicația pentru tratamentul video asistat și începem tratamentul. Condiția obligatorie este ca atunci când își administrează tratamentul, pacientul să facă o înregistrare mică și să o transmită asistentului medical.

Spuneați că e important nu doar să vedeți pacientul cum își ia medicația, dar și câți dintre ei sunt conștiincioși până la capăt. Ce alte posibilități vă oferă tehnologiile informaționale față de tratamentul clasic?

De fapt, înregistrarea datelor se face pe aceeași bază de date pe care o completăm zilnic în sistemul nostru informațional. Deci, avem acces la date în timp real, practic. Fiecare medic, utilizând o parolă, are acces la anumite informații despre pacient, în funcție de competențe. Se poate face analiza tratamentului și evoluția acestuia în timp, managementul cazului, etc.

Ce schimbări ați observat în tratamentul TB, utilizând tehnologiile informaționale?

A crescut aderența. Oamenii nu abandonează tratamentul. Pe lângă faptul că le dăm posibilitate să se trateze mai confortabil, am reușit să implementăm și scheme de tratament mai moderne, care au o durată mai scurtă și se folosesc mai puține medicamente. Am plecat de la medicamentele injectabile pentru care bolnavul trebuia să meargă obligatoriu la spital, altfel nu putea să urmeze tratamentul. Deci, am trecut practic doar la pastile, care pot fi administrate în condiții de casă.

Nu vreau să spun că bolnavul trebuie să se simtă fericit, că nimeni nu e fericit atunci când e bolnav și mai are de primit o mână plină cu medicamente, dar ne străduim să facem tratamentul cât mai confortabil atât pentru el și membrii familiei, cât și pentru angajații noștri din sistem.

Puteți monitoriza și reacțiile adverse la medicamente? Se întâmplă ca pacienții să vă spună ce medicamente le provoacă disconfort fizic?

În general, noi ne-am străduit să utilizăm la maxim perioada pandemică, instruind specialiștii. De aceea, nu așteptăm ca pacienții să ne spună despre reacțiile adverse, pentru că unii sunt mai deschiși, alții mai timizi, dar îi întrebăm noi, ca să putem monitoriza aceste reacții. Asta înseamnă că de fiecare dată după ce a administrat doza de tratament, asistenta medicală care îl supraveghează întreabă: „aveți vreun disconfort, senzații neplăcute?” Pentru că fiecare pacient este individual”.

Și dacă spune „da”, ce faceți?

Îl rugăm să monitorizeze aceste reacții, dar ne străduim cât se poate de mult ca bolnavul să nu întrerupă tratamentul. Dacă e nevoie de tratament de suport, care să corecteze un eveniment advers neplăcut, putem să facem acest lucru în ambulatoriu. Dacă nu ne reușește, atunci recomandăm spitalizarea. Nu știu dacă e o coincidență sau nu, dar schemele de tratament scurte și cele supravegheate video au un avantaj, față de cele clasice, când pacientul trebuie să se prezinte la medic.

Ca să înțelegem toți, ce înseamnă o schemă scurtă de tratament a tuberculozei?

E vorba de durata tratamentului. În schema clasică, bolnavul cu tuberculoză rezistentă la medicamente trebuia să se trateze timp de 18 și chiar 24 de luni. În schema de scurtă durată, tratamentul durează doar 9 luni de zile. Deci durata s-a înjumătățit. Totuși, dacă pacientul nu răspunde tratamentului, pentru că fiecare caz înseamnă un om cu toate particularitățile și afecțiunile lui, trecem la o abordare și mai individuală, așa încât tratamentul să-i priască.

Partea foarte bună în tot acest proces e că am reușit să extindem acest tip de serviciu medical „video asistat” în toată țara, ceea ce înseamnă toate raioanele de pe malul drept și chiar de pe malul stâng al Nistrului.

Ce vă propuneți la capitolul digitalizarea serviciilor medicale pentru pacienții TB pe termen scurt și mediu?

Ne propunem să facem din această metodă de tratament o rutină, inclusiv din scurtarea perioadei de tratament, iar de la anul viitor, dacă ne reușește, dar eu sper să ne reușească să achiziționăm Pretomanid, un medicament utilizat în tratamentul tuberculozei rezistentă la antibioticele obișnuite, să introducem schemele de tratament BPAL și BPAL-M. La sfârșitul acestui an ar trebui să primim ghidul cu recomandări al OMS. După aceasta va trebui foarte repede să ajustăm protocoalele noastre clinice naționale.

Notă: Tratamentul BPaMZ presupune administrarea a patru pastile odată pe zi. Testele realizate în cadrul unui studiu pe 240 de pacienți cu TB din 10 țări din Africa, relevă faptul că majoritatea cazurilor de tuberculoză sensibilă au fost vindecate în patru luni, cu două luni mai rapid decât în mod obișnuit. Pentru formele rezistente la tratament, perioada de vindecare a înregistrat o scădere drastică de la 24 la 6 luni. Prin administrarea acestor scheme de tratament, în majoritatea cazurilor s-a observat că bacilul Koch a dispărut din spută la două luni de la aplicarea tratamentului.

Tratamentul BpaL, administrat pacienţilor cu forme de tuberculoza multi drog rezistenta, presupune administrarea a trei pastile odată pe zi. Rezultatul testelor a demonstrat eficienta acestui tratament prin vindecarea pacienților în decurs de doar șase luni.

În tratamentul TB obișnuite noi utilizăm tratamentul de 6 luni pentru cazurile noi de TB, dar și pentru tratamente repetate.

Covid-19 a încetinit inclusiv depistarea cazurilor noi. Acum, că avem un pic de respiro, înregistrăm o depistare mai activă?

Nu aș vrea să fac pronosticuri, dar ceea ce observăm acum e că pacienții care ajung la spital sunt cazuri depistate tardiv. Ceea ce încercăm să facem acum e să reușim să depistăm bolnavii, pe care nu am reușit să-i depistăm în perioada 2020-2021. Am vrea să atingem măcar indicatorii de depistare din 2019.

Vă dorim mult succes, Doamna Alexandru.

Lucica DIȚIU: Indiferent de cât mâncăm sau facem exerciții, mereu va exista riscul să ne îmbolnăvim de tuberculoză pentru că respirăm

Oxana Rucșineanu: Pentru combaterea tuberculozei avem nevoie de reguli clare de joc și de o repartiție distinctă a rolurilor

Andrei Dadu, ofițer medical în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa: „Golul mare al Moldovei în digitalizarea tratamentului tuberculozei e lipsa de conexiune între sistemele informaționale”

Tag: digitalizare, tehnologii moderne, tratament, tuberculoză

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.