Este tuberculoza o luptă ce poate fi câștigată în Republica Moldova?

Sursa Foto: Captură privesc.eu

Irina Papuc

26 martie, 2023, 19:13

Vizualizări: 1915

Republica Moldova are mai puțin șanse să pună capăt tuberculozei până în 2030, așa cum prevăd Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Strategia End TB a Organizației Mondiale a Sănătății.

Pandemia COVID-19 a inversat eforturile de a pune capăt deceselor de tuberculoză, astfel că la nivel global decesele provocate de această boală infecțioasă au crescut și au atins cifra de 1,6 milioane. Și în Republica Moldova trendul pozitiv a fost stopat, dar mai grav este că în cei doi ani de pandemie, din cauza restricțiilor și a concentrării resurselor pe pandemie, nu toate cazurile active de infecții au intrat în statistica oficială. Aceasta înseamnă că avem focare de infecții neidentificare, iar acestea se vor vedea mai devreme sau mai târziu în focare de infecții mai greu de controlat, cu un impact deocamdată imprevizibil. Dacă cu finanțare externă am reușit să aducem tehnică performantă de diagnostic și medicamente performante, autoritățile recunosc că o veche problemă poate încetini eforturile de a opri tuberculoza - lipsa cadrelor medicale. Nicio tehnologie nu-i poate înlocui și deocamdată o soluție simplă de scurtă durată nu există.

Datele oficiale arată că în anii pandemiei numărul de infecții noi și recurente cu tuberculoză a scăzut. Dacă în 2019, erau oficial 2.877 de cazuri noi depistate, atunci în primul an de pandemie numărul celor nou depistați a scăzut la 1.759, cu o ușoară revenire în 2021 și 2022, la puțin peste 2.100. Specialiștii atenționează că în realitate numărul celor care au infecția activă și recurentă nu a scăzut, doar că ei au rămas nedepistați, undeva în comunitate, transmițând infecția mai departe. Grav este că pandemia a restricționat accesul oamenilor la servicii medicale, iar acest lucru înseamnă că numărul real de persoane infectate se va revedea în statisticile din anii următori.

„Noi acum nu avem o creștere a cazurilor de tuberculoză, avem o creștere a depistării tuberculozei. Această tendință va continua și în acest an și în 2024. Cel mai important obiectiv al nostru este ca să nu avem rezervoare ascunse sau nedetectate de tuberculoză în societate”, a menționat Valentina Vilc, coordonator al Programului național de răspuns la TB în cadrul unei audieri publice la Parlament, găzduită de Comisia protecție socială, sănătate și familie.

În context regional, cifrele deja arată îngrijorător. În lume au fost înregistrate 1,6 milioane de decese provocate de tuberculoză anul trecut, cifră în creștere față de anii precedenți, iar tendințele pozitive de diagnostic, tratament și profilaxie au fost inversate. Din cauza pandemiei COVID-19, țările care și-au asumat să pună capăt tuberculozei până în 2030 sunt departe de a îndeplini obiectivele setate încă în 2015. Astfel, ținta de 40 de milioane de persoane vindecate a fost atinsă doar în proporție de 66%, adică 26,3 de milioane de persoane vindecate. Dacă vorbim asigurarea tratamentului pentru formele multidrog-rezistente, atunci ținta de 1,5 milioane de persoane tratate a fost realizată în proporție de 43%. Ținta globală pentru asigurarea tratamentului preventiv a 30 de milioane de persoane a fost realizată în proporție de doar 42%.

În Republica Moldova, decesele de TB nu au fost în creștere în cei trei ani de pandemie. În 2019 se înregistrau 248 de cazuri, iar în 2022 – 207 cazuri de deces. La copii, au fost înregistrate 131 de decese în 2019 și 103 decese în 2022. În schimb, Republica Moldova se află în lista celor 30 de state cu cea mai mare povară a tuberculozei multidrog-rezistente. Este o „moștenire” grea din anii în care TB nu era diagnosticată la timp, iar tratamentul greu de suportat, cu reacții adverse dura un an și jumătate. Oamenii nu mai făceau față presiunii și abandonau spitalele, iar când se întorceau aveau forme de boală care nu mai răspundeau la medicamente, spune Valentina Vilc.

„În anii 90 părea că totul este în regulă și situația ar fi putut fi comparată cu cea de astăzi, dar de fapt situația era gravă, cazurile nu erau depistate și nu exista tratament. Din patru-cinci preparate necesare, aveam disponibile doar două-trei. Erau modificate schemele de tratament și astfel s-a format un rezervor de cazuri de TB rezistentă la medicamente. Acesta este cel de-al 6 Program național al Republicii Moldova de combatere a TB. Primul, pentru anii 1996-2000 a eșuat complet”, a precizat coordonatoarea Programului național. Următoarele programe, susținute financiar de Fondul Global, au început să fie mai consistente, iar activitățile de depistare a oamenilor cu TB, includerea lor în tratament, tratarea formelor rezistente la medicamente au început să dea roade. „Am început să scădem cu câte 12% rata formelor rezistente la medicamente, dar a venit pandemia și știm cu toții ce s-a întâmplat”...

Acum, țara noastră este implicată într-un studiu de cercetare implementat concomitent în 14 state care a implicat testarea schemelor de tratament cu perioadă redusă.

„Din septembrie 2020 implementăm schemele scurte în tratamentul tuberculozei multidrog-rezistente, care ne permit reducerea perioadei tratamentului de la 18 luni la 9 luni. Avem înregistrată o rată de 89% de succes a tratamentului, comparativ cu 67% de până acum. Din mai 2020 am trecut la schemele perorale de tratament, nu mai folosim acele preparate injectabile care erau foarte toxice și foarte greu suportate de pacienți. Ele ne-au permis să tratăm pacienții din prima zi în condiții de ambulatoriu. Este ceea ce noi spunem tot timpul despre modelul de îngrijire centrat pe necesitățile pacientului. Acum suntem la etapa elaborării protocoalelor care ne vor permite și mai mult să scurtăm perioada de tratament, pentru tuberculoza sensibilă – de la 6-8 luni la 4-6 luni, iar din 1 iulie introducem programe pentru tuberculoza multidrog-rezistentă, unde durata tratamentului va scădea chiar și la 6 luni. Este foarte important pentru pacienți, căci asta determină aderența la tratament”, a mai adăugat Valentina Vilc.

Aplicarea tratamentului corect depinde de cât de exact și rapid poate fi stabilit diagnosticul. Responsabilii menționează că la această etapă există acoperire geografică de 100% cu laboratoare dotate cu tehnologiile necesare care permit citirea rezultatelor în 90 de minute. De asemenea, de la sfârșitul anului trecut toate instalațiile radiologice mobile din țară sunt dotate cu sisteme de inteligență artificială, ceea ce permite citirea în timp real a imaginilor radiologice.

„Practic în fiecare centru raional serviciul ftiziologic este dotat cu tehnică de permite aplicarea metodei GenExper/RIF, care ne permite nu doar să depistăm boala, dar și să apreciem sensibilitatea la rifampicină. Durata investigației este de 90 de minute. Există și trei laboratoare regionale de referință care sunt dotate cu tehnologie de ultimă generație. De anul trecut dispunem și de metoda GenExpert MTB-XDR pentru depistarea sensibilității la preparatele de linia a doua, ceea ce este foarte important în inițierea tratamentului”, a precizat coordonatoarea Programului, Valentina Vilc. Potrivit ei, Republica Moldova este una din puținele țări în care serviciile de screening organizate de ONG-uri sunt acoperite și din surse publice. De asemenea, o bună practică ține de tratamentul video asistat, un proiect implementat cu succes în Republica Moldova care permite pacienților să administreze de acasă tratamentul antituberculos, sub observația medicului. Aplicația „I Like VST” a fost dezvoltată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate împreună cu Programul Național de Răspuns la Tuberculoză (PNRT).

Bugetul Programului național de combatere a TB

Pentru anul trecut, au fost alocate cheltuieli în volum de 204 milioane de lei, dintre care cei mai mulți bani - peste 150 de milioane de lei – sunt resurse din bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. La restul bugetului au contribuit Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Fondul Global și ONG-urile din domeniu. Din acești bani, sunt procurate medicamente, în special din linia întâi, pentru care statul asigură o acoperire de 100%, în timp ce pentru preparatele de linia a doua, statul asigură 50% din finanțare, iar cealaltă jumătate este asigurată de Fondul Global. De asemenea, din resurse publice sunt asigurate investigațiile de diagnostic, mai programe de screening și prevenire, dar și pachete motivaționale pentru pacienții cu TB care au rolul de stimula aderența la tratament. Acum, un pacient cu tuberculoză primește din fondurile CNAM câte 53 de lei de lei pe zi, bani pe care îi poate cheltui pentru procurarea de alimente. Totodată, câte 140 de lei se asigură pentru transport, la etapa când tratamentul este administrat în ambulatoriu.

Pentru anii 2023-2025 bugetul alocat combaterii TB urmează să crească constant, de la 232 de milioane de lei în 2023 până la 257 de milioane de lei în 2025.

Lupta cu TB se face cu oameni și apoi cu tehnologii

Dacă Republica Moldova a reușit să integreze inteligența artificială în diagnosticarea tuberculozei, să doteze săli de telemedicină și laboratoare performante care să permită un diagnostic în mai puțin de 2 ore, atunci resursele umane în Sănătate rămân o problemă fără soluții deocamdată. Diagnosticarea tuberculozei, menținerea pacienților în tratament, evitarea extinderii focarelor de infecție sunt imposibile fără medicii de familie. Republica Moldova se confruntă însă cu un deficit de cadre medicale, în special în zonele rurale, acolo unde este cea mai mare nevoie de ei. Precizăm că în anul 2020, numărul de medici de familie raportat la 10.000 de locuitori era de 4,8, comparativ cu media din Uniunea Europeană de 7,96 medici la 10.000 de locuitori. În unele raioane ale țării asigurarea cu medici de familie este mult sub media națională, chiar și de 2,4 medici raportat la 10.000 locuitori. În aceste condiții, unii medici de familie au în evidență și câte 6.000 de persoane, pe când recomandarea UE este între 1.500 și 2.500 de persoane. Acum, diagnosticarea precoce a TB și rata de succes a tratamentului nu se numără printre indicatorii de performanță pentru medicina primară, ceea ce experții cred că ar trebui schimbat. Însă în timp ce pe umerii medicilor de familie se pun numeroase responsabilități, finanțarea rămâne insuficientă. Prezent la audierilor publice de la Parlament, șeful Catedrei Medicina de Familie din cadrul USMF „N. Testemițanu”, Ghenadie Curocichin a opinat că medicii de familie ar trebui motivați financiar înainte de a li se atribui responsabilități în plus.

„Toți medicii de familie cunosc că TB este o problemă de sănătate la nivel mondial și local. Noi toți cunoaștem, dar nu suntem pretutindeni. Pentru mine ar fi o surpriză chiar să văd o rată înaltă de diagnosticare precoce a TB la un medic de familie care are 8.000 de populație în vizor. Problema resurselor umane este una globală, dar rezolvarea ei ar permite soluționarea mai multor probleme decât TB. (...) Literatura academică ne spune că dacă vrei să obții anumite performanțe, stimulează. Cu alte cuvinte, dacă TB este o problemă, atunci medicii trebuie să vadă că efortul lor este văzut de autoritatea centrală, apreciat de autoritatea centrală, stimulat de autoritatea centrală”, a menționat Ghenadie Curocichin.

Prezentă la eveniment, secretara de stat a Ministerului Sănătății, Svetlana Nicolaescu, a menționat că autoritatea este în căutare de soluții pentru problemele discutate, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și implicarea asistenților comunitari în efortul de combatere a TB.

„Majoritatea provocărilor despre care s-a menționat astăzi aici se află deja pe agenda autorităților. Noi avem anumite modele despre cum să alocăm resurse dedicate pentru prevenire, ca ele să nu fie rupte din acel coș comun alocat AMP per capita. Noi deja discutăm despre rolul asistenților comunitari și cum să-i integrăm în echipa pacientului cu TB. Noi deja avem societatea civilă consolidată și capacitată. Urmează să vedem cum extindem rolul lor, urmează să vedem ce servicii pot fi preluate de către ONG-uri. Da, noi recunoaștem și apreciem efortul realizat anterior, dar este important să menținem angajamentele financiare și politice pentru atingerea obiectivelor stabilite”, a menționat Svetlana Nicolaescu. Secretara de stat a mai menționat că tuberculoza este prioritate în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), dar și la nivel național, pe componenta de sănătate a Strategiei Moldova Europeană 2030.

„Pe termen lung pe propunem să avem o Moldovă fără tuberculoză. Noi avem asigurat acces universal la screening și aici apreciem inovațiile implementate. Screening-ul în grupurile-cheie este asigurat datorită ONG-urilor, este asigurat accesul la toate modalitățile de testare recomandate de OMS. În anul 2022, doar 15% din bugetul total al Programului național a fost resursele Fondului Global. Dar tuberculoza este o boală cu determinanțe sociale, nu putem opri această boală, doar axându-ne pe sistemul de sănătate”, a completat Svetlana Nicolaescu.

Ziua Mondială a Tuberculozei este marcată pe 24 martie în fiecare an în întreaga lume. Scopul general este de a crește gradul de conștientizare cu privire la povara tuberculozei la nivel mondial și de a consolida eforturile de prevenire și control al tuberculozei. Eliminarea TB este definită ca mai puțin de 1 caz de boală la 1 milion de populație pe an.

Risc crescut de boli diareice acute și hepatită A după inundații

Dotate cu tehnică performantă, dar fără specialiști: Spitalele raionale vor fi ajutate să interpreteze investigațiile imagistice de la distanță. Guvernul a aprobat tarife noi

Medicii cu studii în străinătate care vor să se angajeze în Republica Moldova vor trece o nouă procedură de recunoaștere și echivalare a studiilor. Nou regulament, aprobat de Ministerul Sănătății

Tag: tuberculoza, tuberculoza in moldova, combaterea tuberculozei

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.