DOVEZI// Legile anti-tutun aduc beneficii economice țărilor, inclusiv industriei turismului

Sursa Foto: ehs.uci.edu

Irina Papuc

20 august, 2024, 16:41

Vizualizări: 1373

Într-un context global marcat de nevoia de a reglementa produsele din tutun, legile referitoare la utilizarea acestora au devenit un subiect de interes major. O analiză a modului în care diferite țări abordează problema și impactul acestor reglementări asupra sănătății publice și economiei arată că în țările unde fumatul este interzis în spațiile publice, economia și industria turismului nu au de suferit. Din contra, reglementările în controlul tutunului aduc beneficii economice țărilor.

O serie de studii internaționale citate de organizația americană The Campaign for Tobacco-Free Kids demonstrează acest lucru.

De exemplu, în China rurală, costurile directe ale tratamentelor pentru bolile cauzate de fumul pasiv se ridicau la 1,2 miliarde de dolari în 2015, o povară financiară semnificativă pentru gospodării. În Germania, costurile pentru asistența medicală a copiilor cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani, care au fost expuși la fum de țigară de orice nivel (acasă sau în locuri publice), au fost mai mari decât costurile pentru copiii care nu au fost expuși la fum de țigară. Costurile suplimentare pentru asistența medicală a copiilor care sunt expuși regulat acasă la fum de țigară sunt, în medie, de 114 euro pe an.

În 2010, în Taiwan, suma totală a cheltuielilor directe și indirecte legate de expunerea la fum de țigară a fost de 126 de milioane de dolari americani, ceea ce reprezenta 0,3% din PIB-ul țării pentru acel an. Iar conform estimărilor Societății Actuarilor din Statele Unite ale Americii (organizație profesională a specialiștilor în gestionarea riscurilor financiare și incertitudinilor), în fiecare an, țara cheltuie aproape 5 miliarde de dolari americani pentru tratamentul bolilor cauzate la nefumători de expunerea la fumul de țigară.

Beneficiile economice generate de legislațiile de control al tutunului

Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătatea publică, legislațiile care interzic fumatul au și un impact economic pozitiv. În studiul efectuat de Tobacco-Free Kids sunt citate rezultatele mai multor cercetări în care se evidențiază că aceste reglementări reduc costurile asociate cu îngrijirea sănătății și pierderile de productivitate la locul de muncă. De exemplu, în Statele Unite, un angajat fumător costă angajatorii cu aproximativ 5.816 dolari mai mult anual decât un angajat nefumător, din cauza absenteismului și a costurilor suplimentare cu asigurările de sănătate.

Irlanda

În 2004, Irlanda a devenit prima țară care a adoptat o lege națională cuprinzătoare de interzicere a fumatului în toate locurile publice și la locul de muncă. La trei ani de la implementarea acestei legi, impactul economic general asupra barurilor a fost nesemnificativ.

Mexic

În Mexic, la un an după adoptarea legii anti-tutun, nu au fost observate efecte negative semnificative asupra veniturilor, salariilor și ocupării forței de muncă în restaurante, cluburi de noapte, baruri și taverne. De fapt, salariile și ocuparea forței de muncă în aceste locații s-au îmbunătățit ușor, iar veniturile restaurantelor au crescut.

Argentina

În Argentina, studiile privind efectele legii anti-tutun în Buenos Aires și în patru provincii au arătat că interzicerea fumatului în spațiile publice nu a avut un impact negativ asupra vânzărilor din baruri și restaurante. De exemplu, în Buenos Aires, legea anti-tutun a dus la o creștere a vânzărilor în baruri și restaurante cu 7-10%. În plus, la doi ani după implementarea legii, nu au fost înregistrate efecte negative pe termen lung asupra vânzărilor din restaurantele și barurile din provincia Santa Fe.

Norvegia

Chiar și în regiunile cu un climat mai rece, legile anti-tutun au avut un impact economic redus asupra industriei ospitalității. Un studiu efectuat în Norvegia, care a analizat veniturile și vânzările din restaurante și baruri, nu a identificat efecte economice semnificative pe termen scurt sau lung după introducerea legii naționale de interzicere a fumatului în locurile publice și la locul de muncă.

Noua Zeelandă

La un an după implementarea legii anti-tutun în Noua Zeelandă, numărul turiștilor străini a crescut cu 1,5%, iar cheltuielile acestora au crescut cu 3,3%.

Cipru

În Cipru, legea anti-tutun a fost adoptată în 2010, iar la un an după aceasta, nu s-a observat niciun impact negativ asupra veniturilor industriei turismului.

Concluzii

Concluziile principale ale organizației Tobacco-Free Kids sunt scurte și fără echivoc:

• Expunerea la fumul de țigară secundar crește cheltuielile pentru sănătate și îngrijire medicală;

• Fumatul la locul de muncă reduce productivitatea și crește costurile;

• Interzicerea completă a fumatului în locurile publice și la locul de muncă nu dăunează industriei ospitalității. Invers, impactul este chiar unul pozitiv.

Prin urmare, adoptarea și implementarea acestor legi ar trebui să fie o prioritate pentru toate țările care doresc să protejeze sănătatea publică și să susțină o economie durabilă, atrag atenția specialiștii.

Oamenii își doresc legi mai stricte pentru controlul tutunului, atât în UE, cât și în afara ei. Industria promovează un mit electoral în fața politicienilor

AUDIO// Percheziții la Colegiul de Medicină din Chișinău. Directorul instituției și trei angajați sunt suspectați de diverse fraude, inclusiv luare de mită și delapidări din fondurile instituției

Acquis-ul UE în domeniul sănătății publice care urmează a fi transpus în legislația națională

Tag: legi anti-tutun beneficii economice

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.