De ce Republica Moldova are nevoie urgentă de majorarea taxelor la produsele din tutun: O analiză în context de sănătate publică și de integrare europeană

Sursa Foto: Imagine simbol

Irina Papuc

29 ianuarie, 2026, 14:51

Vizualizări: 10

Consumul de tutun rămâne una dintre principalele cauze prevenibile de boală și mortalitate în Republica Moldova, generând pierderi anuale de aproximativ 10 miliarde de lei, cheltuieli care se reflectă în reducerea productivității, o prevalență crescută a bolilor non-transmisibile, și o presiune financiară tot mai puternică asupra sistemului public de sănătate.

În același timp, Republica Moldova se află într-un amplu proces de transpunere a legislației naționale la acquis-ul comunitar care presupune, dincolo de reformele juridice, și o aliniere politicilor fiscale și de sănătate publică la standardele europene. Astfel, Republica Moldova are o fereastră de oportunitate a de utiliza taxarea produselor din tutun ca un instrument-cheie, aflat la intersecția dintre sănătatea publică, politica fiscală și angajamentele de integrare europeană.

Dovezile științifice și recomandările de bune practici în controlul tutunului reconfirmă că majorarea taxelor pe tutun este cea mai eficientă politică publică pentru reducerea consumului de tutun și nicotină. În timp ce Uniunea Europeană își consolidează această abordare prin modernizarea Directivei privind accizele la tutun, autoritățile din Republica Moldova au oportunitatea, într-un context european favorabil, de a folosi instrumentele fiscale disponibile pentru a consolida sănătatea publică și a contribui la o societate mai sănătoasă.

Prevalența consumului de tutun și nivelul actual al accizelor în Republica Moldova

Consumul de tutun rămâne o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova. Potrivit celor mai recente date disponibile, aproximativ 25,5% dintre adulții de 15 ani și peste sunt fumători activi, cu o diferență semnificativă între bărbați (50%) și femei (5,8%), o prevalență în creștere comparativ cu 2020. În termeni absoluți, această proporție corespunde unui număr estimat de aproximativ 620.000 de persoane care fumează în Republica Moldova.

Datele acumulate la nivel național arată că aproximativ 3 din 10 adulți (29,9%) consumă în mod curent produse din tutun în grupul de vârstă 18–69 de ani, cu rate de consum mult mai mari în rândul bărbaților (52%) comparativ cu femeile (7,7%).

Impactul asupra sănătății este unul semnificativ. Anual, se înregistrează aproximativ 6.000 de decese care sunt atribuite consumului de tutun sau expunerii la fumul de tutun, iar bolile asociate (cancer pulmonar, afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii) reprezintă o povară majoră pentru sistemul de sănătate.

CITEȘTE ȘI: Guvernele alimentează profiturile industriei tutunului prin accize mici pentru produsele din tutun încălzit

Conform legislației fiscale și conform datelor publicate pentru 2026, accizele la tutun în Republica Moldova au fost majorate în medie cu 10%. Prețul minim de vânzare al unui pachet de țigări ajunge astfel la aproximativ 46,59 lei. Taxa specifică pentru țigaretele care conțin tutun, cu sau fără filtru, precum și pentru țigaretele de foi a fost stabilită la un nivel minim de 1.595,53 lei. Începând cu anul 2025, Republica Moldova a redus nivelul accizelor la produsele din tutun încălzit, în comparație cu țigaretele convenționale. Astfel în 2026, accizele aplicate produselor din tutun încălzit rămân semnificativ mai mici decât cele aplicate țigaretelor clasice, 1.453,78 lei pentru 1.000 de bucăți. Astfel, autoritățile mențin o taxare diferențiată între cele două categorii de produse, în pofida avertismentelor formulate de experți în sănătate publică, care subliniază că asemenea practici pot crea percepția eronată că produsele mai puțin taxate ar fi și mai puțin nocive pentru sănătate.

CITEȘTE ȘI: Pe cine minte Guvernul? Comisia Europeană: UE nu obligă Republica Moldova sau statele sale membre să reducă accizele la produsele din tutun încălzit

Nivelul total al accizelor aplicate produselor din tutun în Republica Moldova rămâne sub pragurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, care indică necesitatea ca taxele să reprezinte cel puțin 70–75% din prețul final de vânzare pentru a avea efect asupra reducerii consumului. De asemenea, evaluările OMS arată că Republica Moldova a implementat măsurile din cadrul pachetului MPOWER în proporție de aproximativ 69%, cele mai mari lacune sunt înregistrate în domeniul politicilor de preț și taxare. Astfel, în ultimii 10 ani Republica Moldova nu a înregistrat niciun progres în reducerea accesibilității produselor din tutun.

CITEȘTE ȘI: Ion Șalaru, director adjunct ANSP: Ceea ce s-a întâmplat la Guvern este o distorsionare a politicilor publice ale statului și este o consecință a interferenței industriei tutunului

Taxarea tutunului: una dintre cele mai eficiente politici publice disponibile

Conform Manualului Tehnic al OMS privind politicile de taxare a produselor din tutun, publicat și actualizat în anul 2021, majorarea accizelor este cea mai eficientă, dar și cea mai rentabilă măsură pentru reducerea consumului dintre toate intervențiile de control al tutunului. Deși și alte intervenții reprezintă componente importante ale unei strategii de control al tutunului, impactul creșterilor semnificative de taxe asupra consumului este, de departe, cel mai puternic.

Creșterea prețului, determinată în principal de accize, conduce la:

• reducerea consumului total,

• scăderea prevalenței fumatului,

• întârzierea sau prevenirea inițierii fumatului în rândul tinerilor,

• creșterea ratelor de renunțare în rândul fumătorilor existenți.

Conform OMS, o creștere de 10% a prețului real al produselor din tutun duce, în medie, la o scădere a consumului cu 4–6% în țările cu venituri medii. Efectul este mai puternic în rândul tinerilor și al persoanelor cu venituri reduse. Cu toate acestea, raportul OMS din 2019 privind epidemia globală de tutun (RGTE) arată că taxele pe tutun rămân cea mai sub-utilizată politică de control al tutunului dintre măsurile incluse în pachetul MPOWER, doar aproximativ 14% din populația globală fiind acoperită de niveluri suficient de ridicate ale taxelor pe tutun.

Pentru Republica Moldova, unde produsele din tutun rămân în continuare accesibile comparativ cu nivelul veniturilor și cu prețurile din UE, aplicarea consistentă a instrumentelor de taxare rămâne o intervenție necesară.

CITEȘTE ȘI: Ce „fumează” Guvernul Recean? Executivul execută ordine ale unui gigant mondial în industria tutunului, fără să țină cont de lege

OMS mai subliniază că accizele sunt instrumentul fiscal central în controlul tutunului, deoarece acționează direct asupra prețului produselor și au cel mai puternic impact asupra reducerii consumului, comparativ cu alte forme de taxare indirectă precum TVA sau taxele vamale.

Accizele pot fi structurate ca taxe specifice, ad valorem sau într-un sistem mixt, fiecare având implicații diferite asupra prețului și asupra comportamentului consumatorilor. Nu doar aplicarea, dar și majorarea constantă a accizelor sunt esențiale în politicile de control al tutunului, iar sub-utilizarea acestui instrument reflectă mai degrabă o lipsă de voință politică decât absența dovezilor științifice, mai constată OMS.

CITEȘTE ȘI: Raport OMS: Progres semnificativ în lupta globală împotriva tutunului, însă industria tutunului rămâne o piedica majoră

Articolul 6 din Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru Controlul Tutunului (CCCT) prevede că statele care au ratificat Convenția au libertatea de a stabili nivelul și structura politicilor fiscale necesare pentru a proteja populația de efectele nocive ale consumului de tutun.

În același timp, Ghidul pentru implementarea Articolului 6 subliniază că taxarea reprezintă pilonul central al politicilor de control al tutunului, fiind o măsură cost-eficientă, cu efecte rapide și directe asupra consumului, prin influențarea comportamentelor și reducerea incidenței bolilor netransmisibile asociate fumatului. Totodată, aceasta permite acumularea de venituri care să fie utilizate pentru finanțarea programelor de sănătate publică și a intervențiilor de control al tutunului.

CITEȘTE ȘI: Cornel Radu-Loghin, secretar general al ENSP: „Este dubios faptul că un guvern decide să taxeze mai puțin produsele din tutun. E ca și cum n-ar avea nevoie de bani la buget”

Organizația Mondială a Sănătății explică faptul că nivelul taxării trebuie să crească într-un ritm mai rapid decât veniturile populației, pentru a preveni creșterea accesibilității produselor din tutun. Acest principiu se bazează pe relația dintre preț, venit și consum, cunoscută în economie drept elasticitatea cererii în funcție de preț și de venit.

Elasticitatea prețului arată cât de mult se modifică consumul atunci când prețul crește. În cazul tutunului, cererea este inelastică, adică o creștere a prețului duce la o scădere a consumului De exemplu, dacă elasticitatea prețului este -0,5, o creștere a prețului cu 10% va duce la o scădere a consumului cu 5%.

În același timp, elasticitatea cererii în funcție de venit măsoară cum se modifică consumul când cresc veniturile. Dacă elasticitatea venitului este 0,5, o creștere a venitului cu 10% va duce la o creștere a consumului de tutun cu 5%. Respectiv, dacă taxele nu cresc mai repede decât veniturile populației, produsele din tutun devin mai accesibile, iar consumul tinde să crească.

De aceea, OMS recomandă majorări regulate ale taxelor, peste inflație și creșterea veniturilor.

Conform, raportului Tobacconomics, Clasamentul Taxelor pe Țigarete, Ediția a III-a, Articolul 6 din CCCT încă nu este văzut de statele lumii ca un instrument de sănătate publică esențial.

Conform raportului, se observă o stagnare și chiar regres în politica fiscală privind tutunul în multe țări, cu o scădere a scorurilor medii globale. Scorul mediu global, care crescuse modest de la 1,89 (din 5,00) în 2014 la 2,25 în 2020, a scăzut din nou la 1,99 în 2022. Între 2020 și 2022, scorurile au crescut în doar 31 de țări, s-au înrăutățit în 76 de țări și au rămas neschimbate în 55 de țări. În același timp, chiar dacă raportul a vizat perioada pandemiei COVID-19, industria tutunului a înregistrat profituri mari, în special în țările cu venituri mici și medii, acolo unde încearcă să-și consolideze poziția.

Raportul concluzionează că progresul global în domeniul taxelor pe tutun este inegal și dezamăgitor, guvernele eșuând să utilizeze taxarea așa cum este recomandată în articolul 6 din CCCT ca pe instrument esențial de sănătate publică.

CITEȘTE ȘI: Alex Kremer: „Există o singură explicație când cineva se opune majorării accizelor la tutun. Acea persoană este dependentă de lobbiștii industriei”

Taxarea produselor din tutun în Uniunea Europeană. Directiva UE privind accizele la produsele din tutun

Uniunea Europeană a dezvoltat în ultimii 30 de ani un cadru legislativ cuprinzător pentru controlul tutunului, concentrat pe mai multe direcții, printre care reglementarea produselor și publicității, cât și taxarea acestora, având protecția sănătății publice ca obiectiv general. Acest angajament este reflectat și în Planul European de Combatere a Cancerului, care stabilește un obiectiv ambițios: reducerea consumului de tutun la sub 5% din populația Uniunii până în anul 2040. Pentru atingerea acestui scop, UE și-a propus revizuirea cadrului legislativ, inclusiv extinderea mediilor fără fum, interzicerea publicității și introducerea unor măsuri fiscale mai ferme.

În acest context, Directiva privind impozitarea tutunului (TTD), adoptată de Consiliul Uniunii Europene în 2011, nu mai corespundea obiectivelor pentru care a fost creată. Lacunele de reglementare, în special în ceea ce privește produsele noi și emergente cu nicotină, au permis industriei tutunului să exploateze diferențele de taxare și de reglementare din spațiul comunitar, securizând pentru acestea o popularitate crescută, în special printre tineri.

Astfel, UE a fost nevoită să intervină. Consumul de tutun este responsabil pentru aproximativ 700.000 de decese anual în Uniunea Europeană. Deși prevalența fumatului a scăzut în ultimul deceniu, de la 28% în 2012 la 24% în 2023, ritmul rămâne în continuare prea lent, ceea ce face ca obiectivul stabilit în Planul European de Combatere a Cancerului să nu fie atins.

În plus, Uniunea Europeană se confruntă cu o schimbare a comportamentelor de consum, în special în rândul tinerilor. Piața produselor din tutun și nicotină s-a diversificat într-un ritm alert, cu mult înaintea reglementărilor, ceea ce a simplificat accesul acestora pentru segmentul de adolescenți, crescând astfel și riscul de instalare rapidă a dependenței. Datele ESPAD din 2024 (Studiul european în școli privind alcoolul și alte droguri) arată că 22,5% dintre adolescenții cu vârste între 15 și 16 ani din Europa folosesc țigări electronice, iar în unele țări din Europa Centrală și de Est acest procent ajunge până la 36%, cum este cazul Poloniei sau Serbiei.

CITEȘTE ȘI: Profesori din RM, victime ale unei scheme prin care industria tutunului a încercat să manipuleze consultările publice la nivel european

Astfel, în 2025, după o întârziere de aproape trei ani, Comisia Europeană a publicat propunerea de reformulare a Directivei privind impozitarea tutunului care urmărește să corecteze mai multe deficiențe actuale. Dacă va fi adoptată, noua directivă ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, când statele membre vor fi obligate să aplice noile niveluri minime de taxare pentru țigarete, tutunul pentru rulat și pentru țigările electronice, în timp ce pentru celelalte produse din tutun și nicotină este prevăzută o perioadă de tranziție de patru ani.

Propunerea prevede creșterea tuturor nivelurilor minime de accizare, reducerea diferențelor de taxare dintre țigaretele clasice și tutunul pentru rulat, extinderea taxării către produsele noi și emergente cu nicotină, precum și ajustarea periodică a accizelor în funcție de inflație și puterea de cumpărare a statelor membre. Directiva introduce și categorii fiscale distincte pentru produse precum tutunul încălzit, tutunul pentru narghilea, țigările electronice, pliculețele cu nicotină și alte produse din tutun și nicotină, precum și o categorie separată pentru tutunul brut, destinată combaterii evaziunii și producției ilicite.

Astfel, nivelul minim al accizei pentru țigarete ar urma să crească de la 90 la 215 euro pentru 1.000 de țigarete, iar pentru tutunul pentru rulat de la 60 la 215 euro per kilogram, în timp ce accizele pentru trabucuri și țigări de foi ar crește semnificativ. Propunerea introduce, de asemenea, un principiu de echitate fiscală.

Evaluarea de impact a Comisiei Europene arată că, dacă va fi implementată, această reformă ar putea reduce vânzările de țigarete și tutun pentru rulat cu până la 14% și, respectiv, 9%. În termeni absoluți, aceasta ar însemna aproximativ 12 milioane de fumători mai puțini în Uniunea Europeană. În același timp, se estimează că noile măsuri ar putea genera venituri suplimentare de peste 20 de miliarde de euro anual.

Într-un policy brief, publicat de Smokefree Partnership, autorii atenționează Comisia Europeană că deși noua directivă urmărește o politică de taxare mai fermă, este nevoie în continuare de măsuri care să nu permită subminarea politicilor de sănătate publică la nivel comunitar. Taxarea inegală a produselor din tutun și cu variații de intrare în vioare ar fi prima fisură în această nouă arhitectură fiscală.

În primul rând, autorii atenționează că nivelurile minime de taxare pentru tutunul destinat rulării țigaretelor și pentru alte produse rămân sub cele aplicate țigaretelor fabricate industrial. Având în vedere că, din punct de vedere al consumului, 0,75 g de tutun pentru rulat echivalează cu o țigaretă, o taxare egală ar descuraja substituția între produse și ar contribui nu doar la reducerea consumului, dar și la creșterea veniturilor fiscale.

În cazul produselor din tutun încălzit, metodologia propusă de Comisie supraestimează greutatea unui stick, ceea ce conduce la o taxare mai favorabilă pentru producători, atenționează experții. Organizația Mondială a Sănătății recomandă utilizarea unității (stickului) ca bază de taxare, pentru a reflecta mai corect echivalența cu țigaretele clasice. Un decalaj mare de taxare între produsele încălzite și țigarete alimentează percepția eronată că aceste produse sunt mai puțin nocive, o narațiune care este deja frecvent exploatată de industrie.

O altă vulnerabilitate ține de utilizarea unor baze diferite de impozitare: prețul mediu ponderat pentru unele produse și prețul de vânzare pentru altele, ceea ce complică administrarea fiscală și încurajează orientarea consumatorilor către produse mai ieftine, în detrimentul renunțării la consum. Iar un astfel de rezultat este în detrimentul obiectivelor politicilor de sănătate publică.

CITEȘTE ȘI: Industria tutunului încearcă să blocheze creșterea taxelor în UE cu mii de mesaje anonime

În ceea ce privește țigaretele electronice, diferențierea taxelor în funcție de concentrația de nicotină riscă să complice inutil sistemul fiscal, fără beneficii clare pentru sănătate publică, se mai menționează în policy brief. Tot mai multe state europene optează pentru o rată unică, indiferent de conținutul de nicotină.

Nu în ultimul rând, experții intenționează că ajustarea accizelor doar o dată la trei ani, în funcție de inflație, este insuficientă. Acestea trebuie corelate cu creșterea veniturilor, așa cum prevede Ghidul OMS pentru implementarea Articolului 6 din CCCT privind elasticitatea în funcție de preț și de venit.

În același sens, perioadele de tranziție de până la patru ani pentru numeroase produse emergente sunt excesiv de lungi și riscă să amâne beneficiile atât pentru sănătatea publică, cât și pentru bugetele statelor, într-un context în care consumul acestora este în creștere, mai ales în rândul tinerilor.

Obligațiile Republicii Moldova în contextul aderării la UE

Procesul de aderare la Uniunea Europeană presupune preluarea acquis-ului comunitar, inclusiv în domeniul fiscal. Republica Moldova și-a asumat obligația de a armoniza legislația privind accizele și TVA cu acquis-ul Uniunii Europene prin HG. 306\2025 cu privire la aprobarea Programului național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029. Majorarea graduală, dar fermă, a accizelor reprezintă nu doar o măsură de sănătate publică, ci și un semnal de credibilitate în procesul de integrare europeană.

În contextul integrării europene, menținerea unor taxe scăzute la tutun devine din ce în ce mai greu de justificat. O politică fiscală coerentă și aliniată cu UE este nu doar posibilă, ci inevitabilă.

Lauda de sine nu miroase a bine: investiții în „producerea riscurilor”

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

COP11 la microscop: Explicăm deciziile adoptate la Geneva și cum schimbă acestea politicile pentru controlul tutunului

Tag: tutun taxe republica moldova UE accize

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.