Când regulile rămân pe hârtie. De la Bruxelles la Chișinău, lupta pentru limitarea influenței industriei tutunului se joacă diferit, dar cu efecte similare

Sursa Foto: Parlamentul Republicii Moldova/Facebook

Irina Papuc

10 iulie, 2026, 16:17

Vizualizări: 73

La Bruxelles și la Chișinău, încercările de protecție a politicilor publice de influența industriei tutunului par să fie diferite, dar rezultatul este unul surprinzător de apropiat.

Potrivit unei analize publicate de POLITICO, un grup de eurodeputați a încercat să înăsprească regulile privind relația dintre membrii Parlamentului European (MEP) și reprezentanții industriei tutunului. Inițiativa urmărea apropierea Parlamentului European de standardele prevăzute de articolul 5.3 al Convenției-cadru pentru controlul tutunului (WHO FCTC), care obligă statele și organizațiile regionale să protejeze politicile de sănătate publică de interesele comerciale ale industriei tutunului.

Însă propunerea a fost respinsă.

Susținătorii reformei au argumentat că actualele reguli de transparență nu sunt suficiente pentru a limita influența industriei asupra procesului legislativ. Datele existente arată că în ultimii ani interacțiunile reprezentanților industriei tutunului cu membrii Parlamentului European s-au întețit. În doar doi ani, între 2023 și 2025 au fost înregistrate oficial 257 de întâlniri între lobbyiști ai industriei tutunului și membri ai Parlamentului European. Deși aceste interacțiuni sunt raportate într-un registru public, măsura actuală este insuficientă pentru a evita influențele necorespunzătoare ale industriei tutunului.

Acest demers are loc într-un context legislativ important. Uniunea Europeană se află în proces de revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun (TPD) și a Directivei privind Taxarea Produselor din Tutun (TTD), revizuiri care vor reglementa pentru prima dată noi produse cu nicotină și vor include taxe mai mari pentru toate produsele care conțin tutun sau nicotină.

Miza este majoră, așadar.

Organizațiile care monitorizează politicile publice în controlul tutunului au atenționat că deja există semnale că prevederile TTD au fost slăbite în procesul negocierilor.

De ce este nevoie de limitarea interacțiunilor dintre industria tutunului și MEP

Industria tutunului este tratată diferit de alte industrii dint-un motiv argumentat: produsele sale provoacă peste 7 milioane de decese anual la nivel global. Organizația Mondială a Sănătății estimează că până la jumătate dintre consumatorii de tutun mor din cauza bolilor asociate consumului, iar în Uniunea Europeană aproximativ 700.000 de persoane își pierd viața în fiecare an din această cauză. Tocmai din acest motiv, Convenția-Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului pornește de la premisa că interesele comerciale ale industriei tutunului sunt fundamental incompatibile cu obiectivele de sănătate publică.

Articolul 5.3 al Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului cere statelor să protejeze elaborarea politicilor publice de influența acestor interese. Ghidul de implementare a articolului 5.3, elaborat pentru a sprijini aplicarea Convenției-Cadru, recomandă ca interacțiunile dintre autoritățile publice și industria tutunului să fie limitate la situațiile strict necesare pentru reglementarea acesteia și să se desfășoare în condiții de transparență.

Comisia Europeană aplică politici interne mai restrictive în relația cu industria tutunului, spre deosebire de Parlamentul European, care nu impune eurodeputaților aceleași limitări. Aceștia pot avea întâlniri cu reprezentanții industriei într-un cadru mai permisiv.

Cifrele care indică decesele asociate consumului de tutun nu au fost argumente suficient de puternice pentru a schimba poziția majorității eurodeputaților privind legitimitatea interacțiunilor cu industria. Deși la mijloc este o problemă de sănătate publică care atrage după sine și o responsabilitate etică, Parlamentul European a preferat să privească dezbaterea prin lentila transparenței și a dreptului eurodeputaților de a decide cu cine și când stabilesc întâlniri pentru „exercitarea atribuțiilor”.

În Republica Moldova, traseul a fost diferit. În iulie 2025, după multiple tergiversări la nivelul Executivului, apoi a Legislativului, Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului a fost completată cu mai multe prevederi, printre care și cele ce urmăresc limitarea influenței industriei asupra elaborării politicilor publice. Printre acestea se numără interzicerea parteneriatelor dintre autoritățile publice și industria tutunului, inclusiv a proiectelor prezentate drept inițiative de responsabilitate socială, interzicerea acceptării contribuțiilor din partea industriei pentru activități ce țin de sănătatea publică și introducerea unor reguli privind prevenirea conflictelor de interese pentru persoanele implicate în elaborarea politicilor de control al tutunului.

Articolul 28 al Legii privind controlul tutunului prevede că Guvernul trebuie să aprobe mecanismul de supraveghere a respectării interdicțiilor privind parteneriatele cu industria tutunului, iar articolul 30 stabilește că Executivul trebuie să aprobe și modul de prevenire și soluționare a conflictelor de interese. Tot legea stabilește că, în termen de 12 luni de la publicare, Guvernul urma să-și armonizeze actele normative cu noile prevederi.

Acest termen a expirat acum 2 săptămâni.

Până în prezent, Guvernul nu a aprobat actele normative necesare și nici nu a inițiat consultări publice asupra acestora. În lipsa unor mecanisme de implementare, prevederile legii rămân neaplicabile, ceea ce înseamnă că la această etapă politicile publice nu sunt suficient protejate de interferența industriei tutunului.

În acest punct, Republica Moldova și Uniunea Europeană ajung la o situație similară, deși pe căi diferite. La Bruxelles, propunerea de înăsprire a regulilor privind relația dintre eurodeputați și industria tutunului a fost respinsă într-o perioadă critică pentru transparența și imparțialitatea factorilor de decizie. La Chișinău, regulile au fost adoptate, însă nu pot fi aplicate, pentru că mecanismele necesare lipsesc.

Atât UE, cât și Republica Moldova traversează o perioadă decisivă pentru reglementarea noilor produse cu nicotină, în special a celor care au câștigat popularitate în rândul adolescenților și tinerilor. În Republica Moldova, autoritățile au reușit să interzică unele categorii de produse, precum pliculețele cu nicotină. Dar industria a obținut amânarea cu trei ani a aplicării interdicției aromelor pentru țigările electronice și un regim fiscal mai favorabil pentru produsele din tutun încălzit. Aceste decizii vin în detrimentul sănătății publice. În paralel, Uniunea Europeană traversează o etapă decisivă de revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun și a Directivei privind Taxarea Produselor din Tutun, pe un fond de intensificare a eforturilor industriei de a interfera în acest proces.

(P) Remote, hibrid sau oficiu: ce format de muncă preferă candidații? Experiment Rabota.md

Cum vinde industria tutunului identități: marketingul care normalizează consumul de nicotină

Sub pretextul reciclării dispozitivelor pentru consumul tutunului și nicotinei, industria își promovează produsele noi și reciclate

Tag: tutun transparenta conflict de interese tutun

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.