Mihail Pîsla: Reforma sănătății publice eșuează. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, există riscul major al unei avalanșe de probleme. Ministerul trebuie să se sesizeze
Administrator
26 iulie, 2018, 14:24
Vizualizări: 7542
Opinie exprimată de Mihail Pîsla, consultant internațional în domeniul urgențelor în sănătate publică, în contextul împlinirii unui an de la inițierea reformei în domeniul sănătății publice.
Deși a trecut un an din momentul în care s-a dat start
oficial reformei în domeniul Sănătății Publice, schimbarea așa și nu s-a
produs. Dimpotrivă, reforma s-a împotmolit și bate pasul pe loc. Cel mai
elocvent indicator în acest sens, deși indirect, este tăcerea aproape absolută
la acest subiect. Fiți siguri, dacă ar fi fost obținute cel puțin câteva progrese,
mass-media controlată de guvernare și rețelele de socializare demult ar fi fost
împânzite cu rapoarte triumfaliste la acest capitol.
Totuși, probabil este prematur să afirmăm că reforma a
suferit, în general, eșec. Nici nu putem s-o acceptăm însă ca pe un succes, cum
periodic încearcă să ni se spună de către responsabilii de rang înalt.
Deci, în acest moment putem vorbi despre unele nereușite
ale reformei, care, cel puțin în viziunea mea, au fost oarecum predeterminate
din cauza atât a conceptului defectuos, cât și de managementul prost de
realizare al acestuia.
Să vorbim puțin
despre aspectul conceptual al reformei. Pornind de la faptul că ocrotirea sănătății este unul dintre
drepturile fundamentale consfințite în Constituție, obligația statului este de
a proteja sănătatea cetățenilor săi, iar dacă aceasta va fi, totuși, afectată –
să asigure tratamentul și reabilitarea respectivă. În acest context, sistemele
sănătății din orice țară își axează activitățile pe ocrotirea sănătății atât a
persoanelor bolnave, cât și a celor
sănătoase.
La capitolul ce ține de sănătatea bolnavilor totul este
clar. Pacientul trebuie tratat și în funcție de patologie și starea acestuia
tratamentul este efectuat de către instituțiile medico-sanitare care prestează
serviciile respective (spitalele, asistența medicală primară, asistența
medicală urgentă, etc.). Cu alte cuvinte, tratamentul bolnavilor este domeniul de
competență al medicinii propriu-zise.
În ceia ce privește sănătatea celor sănătoși, acesta este deja domeniul de competență al sănătății publice, una dintre definițiile cheie ale căreia este „știința și arta promovării sănătății, a prevenirii bolilor și a prelungirii vieții prin eforturile organizate ale societății”.
În majoritatea țărilor lumii, instituțiile care asigură
realizarea activităților respective se numesc Institute Naționale pentru
Sănătatea Publică. Există și o Asociație Internațională a Institutelor
Naționale de Sănătate Publică, care întrunește peste 100 de țări. Dacă luăm
exemplul țărilor Uniunii Europene, în 24 dintre ele activează Institute
Naționale de Sănătate Publică, în trei (Franța, Suedia și Austria) aceste
structuri se numesc Agenții, iar în Bulgaria – Centru Național pentru Sănătate
Publică.
Indiferent de denumire însă, absolut toate instituțiile
respective au drept scop realizarea a 10 operațiuni esențiale de sănătate
publică stabilite și recomandate de Organizația Mondială a Sănătății și anume:
protecția sănătății, prevenirea bolilor, promovarea sănătății, supravegherea
sănătății populației, managementul urgențelor în sănătatea publică, asigurarea
guvernării pentru sănătate, resursele umane competente, finanțarea durabilă a
sănătății publice, comunicarea pentru sănătate și cercetările științifice în
domeniul sănătății publice.
Trebuie să precizez că realizarea celor 10 operațiuni de
sănătate publică este un lucru extrem de complex și complicat și cere eforturi
considerabile atât din partea guvernării, cât și a societății, precum și a
fiecărui cetățean în parte. Probabil din aceste considerente nu există țări, cel
puțin în Uniunea Europeană și spațiul post-sovietic cu siguranță, în care
instituțiile pentru sănătate publică să-și asume sarcini suplimentare, care
depășesc competențele celor recomandate de OMS.
Ce au făcut însă autorii conceptului reformei sănătății
publice din Moldova? Deocamdată este de neînțeles, având în vedere că pe seama
Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), suplimentar celor 10
operațiuni, au fost puse un șir întreg de sarcini care nu au nimic în comun cu
sănătatea publică.
Mă refer aici la acreditarea și evaluarea în sănătate,
controlul circulației medicamentelor (inclusiv a substanțelor stupefiante și
psihotrope), controlul circulației dispozitivelor medicale, controlul
serviciilor prestate de instituțiile medicale și farmaceutice, controlul în
domeniul transplantului etc.
Cum vă imaginați: va putea oare funcționa o asemenea structură având atâtea sarcini de realizat și dacă, totuși, da, care va fi eficiența acestora?
Când prima dată am luat cunoștință cu structura și
sarcinile ANSP am numit-o „struțo-cămilă cu sarcini care se bat cap în cap”.
Reiterez și astăzi acest lucru.
Sau un alt exemplu care reflectă deficiențele
conceptului. Este bine știut faptul că demontarea unui sistem sau mecanism în
cadrul unei reforme trebuie efectuată concomitent cu stabilirea și pregătirea unei
alternative, care să asigure continuitatea activității organizației. Ce avem
noi în cazul reformei Sănătății Publice? Au fost abrogate două mecanisme foarte
importante, unul ce ține de controlul de stat efectuat de către o categorie
nouă de angajați (inspectorii sanitari de stat care urmează să înlocuiască
medicii șefi sanitari de stat) și al doilea - ce ține de modul de acreditare și evaluare
în sănătate. Ce alternativă a fost propusă în schimb? Deocamdată nu se știe.
Lipsește până în prezent. În rezultat, activitățile respective fie sunt
stopate, fie sunt efectuate cu încălcarea legislației. Același lucru se referă
și la salarizarea personalului, majorarea căruia până astăzi rămâne declarativă
din simplu motiv că nu a fost stabilită concret sursa și mecanismul de
finanțare.
Chiar dacă lăsăm la o parte lacunele ce țin de concept,
trebuie să menționăm că și din
punct de vedere managerial reforma a fost pregătită și desfășurată prost.
Managementul clasic prevede două moduri de atingere a scopului asumat: modul consecutiv,
când activitățile sunt pregătite din timp și sunt realizate treptat, una după
alta, și managementul paralel folosit de regulă în condițiile crizei de timp, când
activitățile de diferit nivel se realizează aproape concomitent. De exemplu,
proiectul legii este elaborat în paralel cu proiectul hotărârii de guvern,
precum și cu ordinul ministerului care urmează să reglementeze realizarea legii
respective.
Precum se vede, responsabilii pentru realizarea reformei au
considerat că au timp mai mult decât suficient și au ales modul consecutiv, însă
au uitat de un lucru principial și esențial – scopurile și țintele trebuie să
fie clare și bine determinate, iar acțiunile să se realizeze conform unui plan
concret și prestabilit.
În cazul reformei sănătății publice se creează impresia
că la pasul următor responsabilii se gândesc abia după ce l-au realizat pe
precedentul. Mai mult decât atât, multe activități au fost efectuate fără o pregătire prealabilă, fără
evaluarea riscurilor, fără calcule sau studii de fezabilitate, etc. Despre
lipsa de transparență și incapacitatea de a mobiliza colectivul nici nu se
poate vorbi. Aceste lacune au însoțit reforma la toate etapele.
Consecințele reformei în cazul unui eventual eșec
Acum consecințele nereușitelor în realizarea reformei se
resimt mai mult la nivel instituțional: ANSP nicidecum nu reușește să devină
funcțională, salariile angajaților din sistem nu doar că n-au crescut, acesta
fiind unul dintre scopurile reformei, dar se mai și plătesc cu întârziere,
deficitul de cadre a atins cifre critice, iar exodul personalului n-a fost nici
măcar încetinit, nemaivorbind de stoparea acestuia, etc.
Însă, dacă nu vor fi întreprinse măsuri urgente de ameliorare a situației, există
un risc major că problemele de ordin instituțional inevitabil să atragă după
sine o avalanșă întreagă de probleme de alt gen, care pot avea un impact
negativ atât asupra sănătății populației, cât și a activității agenților
economici.
Consecințele lacunelor în prevenirea bolilor,
supravegherea, protejarea și promovarea sănătății populației se pot manifesta
atât pe termen scurt, prin erupții de boli infecțioase, intoxicații în grup,
gestionarea ineficientă a urgențelor de sănătate publică etc., cât și pe termen
mediu și lung - prin creșterea morbidității generale și pe diferite clase de
maladii, creșterea poverii îmbolnăvirilor, mortalității, micșorării speranței
de viață, etc.
Referitor la activitățile economice, în primul rând
mediul de afaceri va continua să se confrunte cu dificultăți legate de lacunele
în baza normativă și managementul defectuos al activităților ANSP. În al doilea
rând, slăbirea controlului de stat asupra produselor și serviciilor cu impact
asupra sănătății poate favoriza pătrunderea pe piață a produselor și
serviciilor neconforme, fapt care la rândul său, iarăși, va avea un impact
asupra sănătății consumatorilor. Este, de fapt, un cerc vicios și totodată cel
mai nedorit scenariu, de aceea trebuie să fie evitat.
Este foarte greu să vii cu propuneri în condițiile unei
lipse de transparență de implementare și realizare a reformei. Concluziile le
pot face bazându-mă pe experiența și cunoștințele proprii, pe discuțiile pe
care, periodic, le port cu foștii colegi și pe analiza informațiilor care cu
greu se strecoară în spațiu public. Totuși ar fi câteva recomandări.
Prima. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
urmează să se „autosesizeze” și să convoace de urgență un colegiu sau ședință
specială în cadrul căreia să ceară de la responsabilii pentru reformă un raport
detaliat privind starea lucrurilor, rezultatele obținute și cauzele
nereușitelor (dacă ele vor fi recunoscute). Un prilej ar putea servi împlinirea
unui an din momentul în care s-a dat startul oficial al reformei. Reieșind din
raportul respectiv, care în mod obligatoriu trebuie să fie transparent și adus
la cunoștința societății, este necesar de elaborat și implementat căile și
acțiunile orientate spre ameliorarea situației.
Printre acestea:
- soluționarea problemei majorării salariilor
personalului, în caz contrar exodul poate deveni ireversibil;
- elaborarea și aprobarea regulamentului privind statutul
inspectorului sanitar de stat;
- elaborarea și aprobarea regulamentului privind modul de
acreditare și evaluare în sănătate;
- simplificarea metodologiei de angajare prin concurs în
ANSP;
- soluționarea problemei ce ține de subdiviziunile de
cercetări științifice ale ANSP, termenul de activitate al cărora expiră la sfârșitul
anului 2018;
- de identificat cine va reprezenta sectorul sănătății
publice în cele 24 de raioane în care CSP-le se reduc, cine va îndeplini în
aceste raioane funcțiile președintelui Consiliului de Sănătate Publică,
coordonatorul acțiunilor de răspuns la urgențele de sănătate publică, etc.;
Și nu în ultimul rând este necesar să fie asigurată
transparența maximă a acțiunilor ce țin de reformarea sănătății publice.
Responsabilii respectivi ar trebui demult să conștientizeze că politica
struțului nu te salvează de responsabilitate.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 martie, 2018, 15:25
19 martie, 2021, 11:21
19 martie, 2020, 17:27
19 martie, 2018, 10:50
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,65 %