Rezultatele nu sunt deloc surprinzătoare pentru doctorul Carter Lebares, directorul Centrului de Mindfulitate în Chirurgie de la Universitatea din California, San Francisco, care a studiat arderea profesională în rândul rezidenților specializați în chirurgie, dar care nu au făcut parte din sondaj.

„Există un argument persistent care înconjoară datele și discursul despre cine este de vină pentru această situație”, a declarat Lebares pentru ReutersHealth.

„Citatele respondenților din sondajul Medscape arată acest lucru foarte ciudat: furia asupra unui sistem rupt, pierderea timpului cu pacienții, sacrificarea timpului personal pentru a avea grijă de altcineva, situația demoralizatoare care te determină să renunți la această profesie”, afirmă Lebares.

Studiul Medscape a constatat că medicii bărbați au mai multe șanse de a face față arderii profesionale (bărbați 51% vs. 43% femei), în timp ce medicii femei au mai multe șanse să vorbească cu prietenii și familia (52% dintre femei și 37% bărbați). Mai multe femei-doctori consumă alimente nesănătoase pe fonul arderii profesionale (38% față de 27% bărbați), iar 23% dintre bărbați și 21% dintre femei – consumă alcool.

„Abordarea pe care o promovăm în cercetarea noastră printre chirurgi cuprinde formarea cognitivă pentru reducerea stresului prin traininguri de meditație, abilități de învățare pentru advocacy și angajamentul pe care și-l poate asuma instituția de a schimba abordările, astfel încât să fie evitată arderea profesională”, a spus Lebares.

Sondajul Medscape indică prea multe sarcini administrative ca o cauză principală a burnout-ului medical (59%), precum și petrecerea a prea multe ore la locul de muncă(34%). Alți factori includ înregistrarea dosarelor medicale electronice (32%), compensarea/rambursarea insuficientă (29%).

„Datele vin să sugereze că o rețea de opțiuni de bunăstare instituționalizată va fi răspunsul - o combinație de lucruri cum ar fi creșterea raportului dintre timpul pacientului, alegerile mai bune la locul de muncă și acasă, spațiul pentru sănătatea personală, pauze, intervenții bazate pe atenție, servicii de planificare financiară sau locuri de muncă netradițional structurate”, a spus Lebares.

Cu toate că în sondaj nu se regăsea întrebarea cum arderea profesională ar putea afecta îngrijirea pacientului, reporterii Reuters Health au întrebat-o pe Leslie Kane, senior director al Medscape Business despre modul în care depresia ar putea afecta activitatea lor.

„40 la sută dintre medici au spus că au făcut erori pe care nu le-ar face, de obicei, 16 la sută sunt mai apți să-și exprime frustrarea în fața pacientului, și 26 la sută spun că sunt mai puțin motivați ​​să fie atenți pentru a lua notițe de la pacient”.

Depresia afectează, de asemenea, relațiile dintre medici și restul personalului, 47% afirmând că sunt mai ușor enervați în relațiile cu personalul colegii, iar 40% spun că își exprimă frustrarea în fața colegilor.

Cu toate acestea, 64% dintre respondenți au declarat că nu intenționează să caute ajutor pentru depresie sau pentru oboseala profesională și nu au căutat ajutor nici în trecut.

Comentariile din sondaj sugerează că unii medici se pensionează mai devreme din cauza oboselii profesionale sau depresiei.

Faptul că medicii se retrag mai devreme din activitatea lor poate intensifica lipsa cadrelor medicale care pare să existe, a spus Kane.

„În anii precedenți, medicii care s-au pensionat au lucrat, adesea, pe jumătate de normă sau și-au păstrat un număr mic de pacienți. Cu toate acestea, riscul de malpraxis, noile reguli și reglementări, precum și stresul fac ca medicii să-și dorească să plece din acest domeniu”, spune Kane.

Pentru acest raport, Medscape a intervievat mai mult de 15.000 de medici, de diverse specializări din SUA.