Sute de oameni, cu risc de infectare cu HIV, rămân în afara programelor de prevenire a maladiei. CNAM blochează finanțarea. „Noi acum avem atâta sifilis. De la o persoană am găsit alte 7-8 cazuri”

Sursa Foto: http://m.cugetliber.ro Foto simbol

Elena Cioina

22 februarie, 2019, 16:24

Vizualizări: 4459

Organizațiile neguvernamentale din domeniul prevenirii HIV/SIDA, care aplică programe de prevenire cu HIV, cer autorităților din Sănătate să asigure finanțarea acestora pentru a evita creșterea numărului de persoane infectate cu HIV, sifilis, alte maladii transmise pe cale sexuală.

Reprezentanții ONG-urilor, 12 la număr, au trimis o scrisoare către conducerea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), în care își manifestă îngrijorarea față de sistarea finanțării programelor din partea statului, începând cu luna noiembrie, 2018. Astfel, spun semnatarii scrisorii, este pusă în pericol sănătatea oamenilor din grupurile de risc de infectare cu HIV și sănătatea publică, în general. Mai mult, în cadrului Planul Național de sustenabilitate a Programului Național de prevenire și control HIV/SIDA și ITS, Moldova și-a asumat angajamentul să crească finanțarea din bugetul intern pentru a putea beneficia de resursele Fondului Global de luptă cu HIV/SIDA, TB și Malarie. În caz contrar, organizația internațională își rezervă dreptul să diminueze finanțarea.

ONG-urile din domeniul prevenirii HIV/SIDA spun că în primele 9 luni ale anului trecut au reușit să acopere cu servicii de prevenire a riscului de infectare (distribuire de seringi, prezervative, lubrifianți, teste pentru depistarea HIV, consiliere, etc) 33 de mii 688 de beneficiari. Alte aproape 3 mii de persoane au beneficiat de asemenea servicii din banii alocați de CNAM. În timp ce în perioada 2017-2018, instituția publică a oferit 2 milioane de lei pentru 2 proiecte de prevenire a infecției HIV/SIDA, în 2018 aceasta a desemnat câștigător un singur proiect în valoare de 1 milion de lei, iar în luna noiembrie a sistat finanțarea, deși proiectul este încă în desfășurare.

„Ce observăm noi la nivel operațional este că CNAM nu debursează acum fonduri. Este un anumit blocaj și noi nu înțelegem de ce. Noi avem acum în derulare un proiect cu suportul CNAM, care a început anul trecut și trebuie să mai continue jumătate de an și noi nu înțelegem care este situația – vor fi debursați acești bani sau nu. Este vorba de 1 milion de lei, care se împarte la 3 organizații. Urma să acoperim 1 mie de beneficiari din acești bani și ne-am oprit la jumătate de termen de implementare. Din cauza aceasta am adresat scrisorile către minister și CNAM pentru a înțelege care e soarta acestui proiect și de asemenea noi suntem îngrijorați de faptul că statul și-a luat angajamentul de a finanța în continuare astfel de programe, pentru că toți înțelegem că Fondul Global își reduce fondurile pentru Moldova, dar cele care sunt acum disponibile sunt alocate țării cu condiția că țara suplinește prin contribuția sa deficitele. Nouă nu este clar cum o să-și îndeplinească statul, Republica Moldova, angajamentul față de Fondul Global pentru anul 2019”, a declarat pentru Sănătate INFO Lilian Severin, directorul AFI (Act For Involvement), organizație care reprezintă interesele populațiilor cheie afectate de TB și HIV/SIDA la nivel național.

L-am întrebat pe Lilian Severin care sunt riscurile cauzate de lipsa finanțării din partea statului?

„Dacă noi nu avem bani, nu putem remunera angajații, de exemplu pe cei care merg în teren și interacționează direct cu persoanele din grupurile de risc și le oferă serviciile de care ei au nevoie. Respectiv riscăm să avem neacoperiți cu servicii de prevenire un anumit număr de oameni. Ăsta e cel mai mare risc, iar consecințele le înțelegeți și dumneavoastră care vor fi. Acum noi acoperim beneficiari atâția câți putem. Ne paște pericolul României. Din păcate, odată cu retragerea Fondului Global, acolo au avut o serie de probleme cu tratamentul TB rezistentă la medicamente”, a mai spus Lilian Severin.

Organizația GenderDOC-M, care implementează proiecte de prevenire a infecțiilor printre lucrătoarele sexului comercial și bărbații care fac sex cu alți bărbați se arată îngrijorată de faptul că deși prevenirea riscurilor de infectare face parte din Programul Național de prevenire a HIV/SIDA și infecțiilor sexual-transmisibile, nu se observă un interes sporit din partea responsabililor pentru asigurarea continuității financiare interne.

„Când Fondul Global a anunțat că își retrage treptat finanțarea pentru programele de reducere a riscurilor, țara s-a angajat să le co-finanțeze. Observația mea este că puțin ce se face din partea recipientului principal și programului național, fiindcă ei sunt cei care ar trebui să facă advocacy pentru ca serviciile Programului Național să fie co-finanțat de către stat. Mai mult se implică societatea civilă. Am înțeles că au început să poarte tratative cu Ministerul Sănătății, au promis că va fi finanțare. Ar trebui să fie mai activi ca să putem obține resurse financiare și din partea statului, fiindcă Programul Național are foarte mari goluri financiare în interior. Anul trecut a început al treilea proiect și au finanțat până în noiembrie. Decembrie și ianuarie au blocat. Acum pentru proiectul pe care l-am câștigat de la CNAM cu AFI am primit bani și pentru decembrie, și pentru ianuarie. Februarie este din nou în aer. Și am primit bani doar pentru salarii. Oamenii trebuie să iasă în teren să distribuie lubrifinate, să facă teste la HIV, acompanierea beneficiarilor și nu putem face doar voluntariat. Noi vom lucra inclusiv în martie, dar nu știm dacă vom avea continuitate”, și-a manifestat îngrijorarea coordonatorul Programului sănătate LGBT din cadrul GenderDOC-M, Veaceslav Mulear.

În Nordul Moldovei situația nu este mai bună. Organizațiile mici care lucrează, de exemplu, cu consumatorii de droguri, sunt la limită. Bani nu sunt nici măcar pentru combustibil ca să se deplaseze prin raioane, spune Victoria Cojocaru, președintele organizației „Tinerele Femei din Cernoleuca”.

„Noi avem finanțare, dar ea este mult mai mică și este strict din proiectul Fondului Global. Dacă spre exemplu în trecut acopeream 1.300 de beneficiari, acum avem acoperiți doar 935 de consumatori de droguri. Nu putem să oferim servicii beneficiarilor din trei raioane – Briceni, Ocnița și Edineț. În alți ani noi puteam deservi 8 raioane și din echipa multidisciplinară făcea parte un lucrător social în fiecare raion, bani pentru combustibil, informare, consiliere, ajutor social. Acum, de când am trecut să lucrăm cu UCIMP (Unitatea de Coordonare și Implementare și Monitorizare a Proiectelor în Sănătate) și SDMC (Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile) finanțarea are loc per beneficiar și pentru că ni s-a tăiat un anumit număr de beneficiari, bineînțeles că s-a redus și suma de bani cu care lucrăm. Respectiv noi nu am putut să angajăm acești oameni, pentru că nu avem posibilități financiare”, a explicat Victoria Cojocaru.

Aceasta a adăugat că toate eforturile de până acum de a preveni și a menține controlul HIV/SIDA, dar și altor maladii sexual-transmisibile în cele 8 raioane se reduce acum la zero.

„A fost foarte greu să ajungem la acești beneficiari să-i convingem să beneficieze de serviciile noastre. Și este foarte important să continuăm, deoarece cu aceste grupuri de risc nu lucrează nimeni – nici medicii, nici alți specialiști. Altă dată, de exemplu, primeam materiale informaționale de la Centrul PAS și noi făceam ore de informare cu ei, le explicam cum se manifestă tuberculoza, ce simptome are, ce trebuie să facă atunci când observă aceste simptome, unde să meargă. Noi mergeam acasă la ei, unde se adunau 10-15 persoane și făceam informare. Acum ei au rămas ai nimănui și riscul nu e de epidemie, dar de pandemie de TB și HIV. Dacă atât timp cât erau programele de reducere a riscurilor a scăzut numărul celor infectați cu HIV printre consumatorii de droguri, acum este risc să crească numărul celor infectați cu HIV sau hepatite virale”, a mai spus Victoria Cojocaru.

Și Uniunea pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor a trebuit să renunțe la câteva sute de beneficiari.

„Noi am avut cu Inițiativa Pozitivă, anul trecut, câte un proiect fiecare, a câte un milion de lei, dar ele s-au terminat la sfârșitul lunii decembrie 2018. Alt concurs nu a mai fost anunțat. Respectiv o parte dintre beneficiarii serviciilor au rămas neacoperiți cu servicii, pentru că nu sunt resurse. Astfel, noi am renunțat la 2 raioane – Fălești și Ungheni, cu un număr destul de mare de consumatori de droguri. În Fălești noi avem în jur de 800 de consumatori de droguri. La Ungheni avem în jur de 500-600 de consumatori de droguri și lucrătoare ale sexului comercial în jur de 400. Asta înseamnă ca consumatorii de droguri nu vor folosi întotdeauna prezervativul, riscă să facă supradoze, să se infecteze și să transmită infecții pe cale sexuală. Noi acum avem atâta sifilis. De la o persoană am ajuns să identificăm vreo 7-8 cazuri. Am identificat, prin relațiile sale sexuale, partenerii care i-a avut și am ajuns să identificăm alte 7-8 cazuri noi. Astea sunt riscuri și este o povară pentru sistemul nostru de sănătate”, a menționat pentru Sănătate INFO Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor.

Deocamdată nu avem un răspuns de la responsabilii CNAM privind lipsa finanțării programelor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV. La fel nu știm de ce instituția nu a demarat concurs de proiecte pentru acestea. În momentul în care vom avea un răspuns, îl vom publica.

Potrivit Planului Național de sustenabilitate a Programului Național de prevenire și control HIV/SIDA și ITS, Moldova s-a angajat să crească gradual finanțarea programelor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/SIDA. De exemplu, în 2018 contribuția financiară a statului a fost preconizată de 48% doar pentru extinderea și îmbunătățirea calității serviciilor de reducere a riscurilor oferite de punctele de schimb de seringi. În acest an, pentru același program, contribuția internă ar trebui să crească până la 64%, iar în 2020 – să fie de 58%.

Costurile estimate pentru procurarea consumabilelor de bază pentru programele de prevenire (seringi și șervețele umede îmbibate cu alcool) care ar fi trebuit să fie acoperite din bugetul public național au fost, în 2018, de 45%. Restul banilor pentru acest program au fost acoperiți din proiectul Fondului Global. În acest an, estimările au crescut la 61%, iar pentru anul viitor ar trebui să fie de 58%.

Ce indicatori trebuie să îndeplinească Moldova potrivit planului până în 2020:

- Cel puțin 60% dintre consumatorii de droguri injectabile (CDI) ar trebui să fie acoperiţi cu servicii de prevenire în cadrul programelor de reducere a riscurilor.

- 20% din numărul estimat de utilizatorii de droguri injectabile - acoperiţi cu servicii de suport psihosocial și de reabilitare, pentru accesul în timp util la diagnostic la HIV, TBC și ITS (infecții transmise pe cale sexuală), accesul în timp util la tratament (ARV, TB, farmacoterapie) și aderarea la tratament.

- 20% din numărul estimat de utilizatorii de droguri injectabile - acoperiţi cu servicii de suport psiho-social și de reabilitare, pentru accesul în timp util la diagnosticarea HIV, TBC și ITS, accesul în timp util la tratament (ARV, TB, farmacoterapie) și aderarea la tratament.

- Cel puţin 60% dintre lucrătoarele sexului comercial (LSC) să fie acoperite cu servicii de prevenire în cadrul programelor de prevenire şi servicii de prevenire HIV.

- Cel puțin 40% dintre bărbații care fac sex cu alți bărbați (BSB) vor fi acoperiți cu servicii de prevenire a HIV.

- Cel puţin 60% dintre utilizatorii de droguri injectabile și lucrătoarele sexului comercial şi 40% dintre bărbaţii care practică sex cu bărbaţi trebuie să fie testaţi la HIV şi îşi vor cunoaște statutul.

- 60% din numărul estimativ al persoanelor adulte și 100% din numărul copiilor cu vârsta până la 15 ani care trăiesc cu HIV și necesită tratament antiretroviral trebuie să beneficieze de tratament.

- Rata persoanelor care trăiesc cu HIV și sunt în viață, care au primit cel puţin un test CD4 în ultimul an, să constituie nu mai puţin de 60%.

- Rata transmiterii materno-fetale a infecției HIV nu va depăși 5%.

- Toate persoanele în situaţii de risc de infectare cu HIV dintre cele care s-au adresat au primit profilaxie post contact.

Contactul sexual întrerupt, cea mai utilizată metodă printre cuplurile de moldoveni care se tem de contraceptive

30 de organizații internaționale îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să acorde un „VOT pentru sănătate în Moldova”: „Acum, în 2024 a venit momentul să luați o decizie!”

Scurgere de date medicale la un laborator din Moldova: Rezultatele analizelor a mii de pacienți, disponibile pe site

Tag: CNAM, programe de reducere a riscurilor, ONG, consumatori de droguri

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.