Corupție și mită, cu susținerea Ministerului Sănătății. Ginecologilor trebuie să le fie interzisă primirea nașterilor „prin voluntariat”

Sursa Foto: imagine simbol

Irina Papuc

17 iulie, 2019, 22:42

Vizualizări: 8951

Un ordin semnat de ex-ministra Ruxanda Glavan, care permite femeilor să-și aleagă medicul ginecolog la care vor să nască, generează derapaje de siguranță a pacientului și, la fel de grav, susține și încurajează corupția.

După ce un ginecolog a intrat în sala de operație să facă două operații cezariene, fiind, de facto, în concediu, subiectul a revenit în atenția publică. Deși CNA a atenționat fostele conduceri de la Ministerul Sănătății că ordinul generează riscuri de corupție, timp de patru ani nimic nu s-a schimbat.

Ordinul nr.31 din 27 ianuarie 2016 a bulversat instituțiile medicale și modul în care acestea ar trebui să lucreze eficient, pentru a avea control asupra actului medical în sine, asupra siguranței pacientului și asupra acțiunilor medicului. Atunci, când a fost luată decizia, Ministerul Sănătății argumenta necesitatea acestui ordin prin faptul că femeile gravide au dreptul să-și aleagă medicul ginecolog la care vor să nască, indiferent de instituția unde se află la evidență și de locul de domiciliu, justificând astfel că gravidele vor fi îngrijite mai bine, iar acest lucru se va reflecta în indicatorii de morbiditate și mortalitate maternă.

La modul practic, ordinul permite gravidei să-și aleagă orice ginecolog își dorește, să meargă la el la consultații pe perioada sarcinii, iar la naștere să fie asistată anume de acel medic, cu acordul lui, deși există, ca regulă, medicii de gardă, care sunt obligați, în primul rând, să intervină.

Voluntariat sau altceva?

La prima vedere, pare nobil, căci pacientul are dreptul să aleagă. Însă, fiind analizat prin prisma activității medicale, acest ordin încalcă o serie de legi și poate avea efecte devastatoare asupra pacientului, spun experții.

„Când interpretăm acest ordin, trebuie să ținem cont de actele normative superioare și anume, Codul Muncii. Atunci când un medic este invitat în spital, în afara orelor de muncă, nu-i pot fi imputate anumite obligații de serviciu, nu este cuantificată munca lui și aceasta, repsectiv, nu poate fi remunerată. Codul Muncii interzice munca mai mult de 35-40 de ore pe săptămână. Fiind parte a comisiilor de examinare a cazurilor de etică medicală, am identificat că unii medici au până la 40 de nașteri realizate la solicitare pe lună. O naștere, în medie durează 7-8 ore și dacă le înmulțim, ne punem întrebarea - când se odihnesc acești medici? Există riscul de a se afla în spital non-stop. Aceasta poate duce la surmenajul medicului și riscul unor greșeli profesionale grave. Cine poartă responsabilitatea pentru ele?”, explică Rodica Gramma, doctor în filosofie, specialist în bioetică și legislație medicală.

Surmenaj și risc de malpraxis

O altă problemă gravă devine faptul că, fiind ocupat cu nașterile la solicitare, care trebuie percepute ca și voluntariat, medicul poate neglija responsabilitățile de bază, prevăzute în fișa de post, dar și pacienții pe care îi are în grijă.

„Un medic obstetrician-ginecolog nu poate să accepte primirea nașterii la solicitarea unei femei în timpul când el trebuie să își exercite, nemijlocit, atribuțiile de funcție pe care le are. De exemplu, un medic din secția consulatativă sau patologia gravidelor, în timpul orelor de muncă nu-și poate lăsa pacientele din secția unde lucrează pentru o naștere, care are loc în altă secție a instituției. Face voluntariat în altă secție în timpul orelor de muncă? Mai mult, în cazul unor erori, încălcări posibile ce pot apărea pe parcursul nașterii, responsabilitatea pentru calitatea actului medical este atribuită medicului de gardă, care se află la serviciu la momentul adresării femeii. Respectiv, toată documentația medicală trebuie să fie îndeplinită de acest medic”, mai explică Rodica Gramma.

Extrem de grav, însă, este că acest ordin, neabrogat deja de patru ani, duce la înflorirea corupției și mituirii medicilor ginecologi, iar Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu avea cum să nu știe despre acest lucru. Încă anul trecut, ex-ministra Svetlana Cebotari era informată oficial de către CNA, printr-o scrisoare ce avea la bază procesul de coordonare de către CNA a planurilor sectoriale anticorupție, precum că exisă numeroase situații în domeniul sănătății care favorizează corupția și plățile neformale. Acest ordin este unul dintre ele.

„Consultațiile pacienților la nivel de înțelegeri individuale cu medicul, prezența medicului invitat la naștere, în cazul în care el nu se află în orele sale de muncă, consultarea pacienților în incinta instituțiilor de căre lucrătorii catedrelor universitare etc., sunt situalii care favorizează plățile informale din partea pacienților”, constata CNA în baza unui raport privind riscurile de corupție din domeniul Sănătății și care urma să fie luat ca fundament pentru dezvoltarea și aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anii 2018-2020.

Potrivit specialistului Rodica Gramma, au existat cazuri ilegale în spitale când medicul obstetriacian-ginecolog, aflându-se oficial în concediu, s-a întors în sala de operație, efectuând două intervenții cezariene – o situație extrem de gravă, fără ca cineva din superiori să știe. Astfel de cazuri, însă, se întâmplă în mai multe instituții, dar nu sunt raportate.

„Școala de Management în Sănătate Publică este implicată activ în instruirea managerilor instituțiilor medicale în domeniul măsurilor de prevenție a corupției. Lunar avem discuții directe cu mulți manageri, care sunt foarte dezamăgiți și nemulțumiți de insistența autorității centrale cu privire la respectarea acestui ordin, care îi impune să închidă ochii la iregularitățile care se întâmplă, în timp ce noi încercăm să îi instruim cum să dezvolte politici de integritate. Pe de o parte, declarăm că promovăm integritatea, iar pe de altă parte, este ignorată o situație care implică niște riscuri enorme. Inclusiv și pentru paciente, care nu înțeleg că responsabilitatea pentru actul medical este a instituției și nu doar a medicului invitat la miezul nopții de acasă”.

„În cazul în care are loc un incident, soldat cu prejudiciu sau mai grav – cu deces - cine poartă răspunderea dacă medicul respectiv nu trebuia să se afle la acel moment în spital? Acest ordin inițiază foarte multă ură, certuri și conflicte între medici. Prin faptul că se menține abuziv această practică, se confirmă oficial situația precum că avem medici incompetenți, incapabili să asiste o naștere, dacă trebuie să vină alții să facă voluntariat peste program.”, conchide Rodica Gramma.

Deși oficial nu este recunoscut de nimeni, nașterile sunt printre cele mai plătite servicii medicale achitate neformal de către femei, deși femeile gravide sunt asigurate medical și nu ar trebui să plătească pentru aceste servicii. Alegând să nu acționeze, autoritățile permit conștient, de altfel, ca mituirea medicilor și circulația plăților neformale în spitale să continue.

Într-un studiu din 2013 al Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate privind „Accesul și calitatea serviciilor spitalicești, în percepția populației Republicii Moldova” peste o treime dintre pacienți recunoșteau că dădeau bani medicilor pentru diverse servicii la etapa de internare. Cele mai frecvente plăți neoficiale – în proporție de 70 la sută – ajungeau în maternități, cu o medie între 1.000 și 4.000 de lei.

Ce soluții există

Ce soluții alternative în sprijinul pacientelor ar putea exista? Unele legale. „În cazul în care pacienta își dorește să fie asistată de un medic anume dintr-o instituție medicală, ar trebui elaborate reguli și mecanisme foarte clare și transparente, cu prevederea unor remunerări oficiale, plata oficială a medicului care vine să muncească în ore suplimentare, dar și soluții pentru prevenirea situațiilor de surmenaj. Să nu uităm că atunci când un medic va sta peste 24 de ore lângă pacienți, rata greselilor crește exponențial. Iar el va trebui să ia decizii corecte, să opereze... Drepturile pacientului trebuie respectate în contextul legilslației în vigoare”, mai explică Rodica Gramma.

Am solicitat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să se expună pe marginea acestui subiect. Secretarul general de stat Boris Gîlca a confirmat că problema există, iar autoritatea ar fi conștientă de acest lucru. Se vor lua măsuri, fără termene, însă.

„Sunt de acord. Am abordat această problemă pe timpul ministrei Silvia Radu, dar nu s-a luat nicio decizie. Trebuie să revenim și să lucrăm la un alt regulament mult mai transparent, căci acest document, într-adevăr, generează acte de corupere. Cu siguranță va fi revizuit”, a spus Boris Gîlca.

Oficial în instituțiile medicale din Republica Moldova în 2018 mai activau 524 de medici obstetricieni-ginecologi. Acestora și celor din sistemul privat le-au revenit anul trecut peste 33.131 de nașteri. Cele mai multe nașteri se înregistrează în centrele perinatale de nivel II și III, în timp ce în unele instituții medicale se înregistrează și câte o singură naștere într-o săptămână.

O tânără din R.Moldova, amendată cu sute de mii de lei pentru obținerea și vânzarea certificatelor de vaccinare false împotriva COVID-19

ANSP despre ancheta de corupție care vizează doi angajați: „Condamnăm ferm actele de corupție”

Mită de până la 10 mii de lei pentru autorizații sanitare. Doi angajați ai ANSP, cercetați de CNA

Tag: plati neformale mita coruptie cna ginecologi alegea medicului nastere

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.