Peste 1 Milion de euro „ascuns” de către Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească și ambulanțe dotate „made in Moldova”, constată Inspecția Financiară

Sursa Foto: CNAMUP

Irina Papuc

15 noiembrie, 2019, 12:18

Vizualizări: 16273

Obișnuim să spunem că suntem săraci, avem bugete mici, de aceea nu avem medicină performantă. Dacă ne referim la asistența medicală de urgență, situația este absolut dramatică – avem ambulanțe puține și vechi, care se strică pe drum, multe dintre ele nu au nici măcar defibrilatoare, medicii sunt plătiți prost și nu sunt de-ajuns pentru toți adulții și copiii care mor în așteptarea ambulanțelor. De fapt, bani în Sănătate sunt, doar că, paradoxal, n-au fost folosiți.

O evaluare a Inspecției Financiare a arătat că Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a acumulat în conturi, timp de patru ani consecutiv peste 1 Milion de euro, bani nefolosiți și netrecuți în rapoartele de venituri și cheltuieli. De altfel, este primul control organizat de Inspecția Financiară de la crearea acestei structuri, cerut de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Astfel, într-o prescripție din 4 noiembrie, privind controlul financiar tematic realizat la CNAMUP, se menționează că timp de patru ani – în 2015, 2016, 2017 și 2018 instituția a înregistrat la final de an fonduri neutilizate. De altfel, cu fiecare an care a trecut fondurile neutilizate erau tot mai mari. În 2015 erau 23 de milioane de lei, în 2016 – 24 de milioane de lei, în 2017 – 25 de milioane de lei, iar în 2018 s-a ajuns la suma de 26 de milioane de lei. Pentru anul în curs, la 1 septembrie, erau înregistrate solduri în mărime de 28 de milioane de lei. De menționat că aceștia sunt bani din asigurările medicale, întrucât serviciul de urgență este în totalitate finanțat din banii de asigurări, adică din Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.

La un simplu calcul, folosind valoarea actuală a leului în raport cu Euro, putem spune că CNAMUP a „economisit” 1 milion de euro dintr-un sistem de urgență și așa bolnav și subfinanțat. Banii erau ținuți în bancă ca depozit și, respectiv, reiese că în fiecare an din dobânzi se acumulau aproximativ 1 milion de lei, ca să se ajungă în final la un depozit actual de 28 de milioane de lei. Cert este că sumele n-au fost indicate în devizele de venituri și cheltuieli, iar ulterior n-au fost raportate în darea de seamă privind veniturile și cheltuielile, formularul nr. 1-16d.

„Mai mult decât atât, mijloacele financiare nominalizate urmau a fi gestionate prin intermediul contului unic trezorerial”, precizează Inspecția.

Nereguli la procurarea ambulanțelor, ani de-a rândul

În ceea ce privește procurarea ambulanțelor rusești Soboli Inspecția nu vine cu detalii noi, în afară de cele știute deja. Cu excepția unuia – ambulanțele pe care statul a dat sume enorme de bani nici măcar nu erau noi. Autorii controlului financiar menționează că aproape jumătate dintre ambulanțele procurate – 32 la număr - aveau peste 2.000 de kilometri la bord. Asta deși în contractul semnat era clar indicat că autosanitarele trebuiau să fie „noi, să nu fi fost utilizate, reparate, restaurate”. Tot Inspecția Financiară constată că ambulanțele procurate nu erau dotate din fabrică cu defibrilatoare, electrocardiografe, pulsoximetre, aspiratoare medicale, infuzomate. Acestea au fost puse în autosanitare după ce au ajuns în Moldova.

Totodată, conform specificațiilor tehnice a contractului de achiziție, autosanitarele cumpărate trebuiau să fie dotate cu sistem de oxigenare compus din reductor de presiune și flavometru cu umidificator, dar acestea aveau numai reductor de presiune, atunci când au fost procurate, ulterior fiind dotate în condiții „made in Moldova”.

De altfel, situația cu ambulanțele Soboli este un precedent, în 2017 s-a procedat la fel când au fost procurate 6 ambulanțe Suzuki Vitara, în valoare de 1,7 milioane de lei, de la SRL Daac-Auto. Cei 1,7 milioane de lei care s-au dat pe ambulanțe reprezentau, de fapt, dobânzile de la sumele păstrate în depozite. În documentele oficiale, au trecut ca „surse ale FAOAM”. Nici în acel caz nu s-au respectat cerințele tehnice din contract în loc să se cumpere automobile care să consume maxim 5,5 litri combustibil la 100 de kilometri, cele procurate consumau aproape dublu – 9,2 litri la 100 de kilometri.

7 milioane de lei, bani din asigurări, se prăfuiesc în depozit

Dacă ar fi în valoare monetară, probabil nimeni nu i-ar lăsa să se „prăfuiască” fără rost, însă responsabilii CNAMUP au cumpărat de cei peste 7 milioane de lei diverse dispozitive medicale necesare ajutorului medical de urgență. Însă n-a fost procurat ce trebuie, ci dispozitive de joasă calitate ce nu pot fi folosite. În consecință, stau în depozit, constată Inspecția Financiară.

Citat din prescripție:
„Centrul a achiziționat din sursele CNAM (Fondul de dezvoltare) dispozitive medicale separate ce nu corespund cerințelor de performanță și de utilizare. Și anume: au fost achiziționate câte 50 de defibrilatoare externe manuale/semi automate, pulsoximetre, electro-cardiografe cu analize și interpretare, aspiratoare de urgență, pompe de infuzie cu seringi în sumă de 7600,0 mii lei, ceea ce contravine cerințelor înaintate inițial, și anume: urmau a fi procurate 20 de „defibrilatoare externe cu monitor, manual și semiautomat” în sumă de 7600,0 mii lei.
Remarcăm că utilajul solicitat inițial urma a fi cu capacități de diagnosticare mult mai performante și posibilități de intervenție cu manevre de cardioversie și cardiostimulare transcutanată, în caz de necesitate, precum și depistarea imediată a stopului respirator și aplicarea șocului electric, de fapt fiind procurat un utilaj mult mai inferior și diferit celui solicitat inițial.
Concluzionăm că dispozitivele achiziționate (cumulativ) nu corespund cerințelor și necesităților intervențiilor medicale suplinite la dispozitivul planificat pentru a fi achiziționat, ca rezultat nefiind atinse obiectivele scontate a proiectului investițional. Totodată, accentuăm faptul, că până în prezent bunurile achiziționate nu sunt în exploatare, fiind stocate la depozit.

Alte nereguli depistate țin de plata bonusurilor de performanță, contrar prevederilor legale.

Cum a fost creată CNAMUP și cine au fost oamenii cheie în acea perioadă în cele mai importante instituții din Sănătate

Amintim că CNAMUP este o structură formată de Guvernul Gaburici, pe când ministru la Sănătate era Mircea Buga. Guvernarea PD și-a dorit ca această structură să fie separată, argumentând o mai bună gestionare a serviciului de urgență.

De asemenea, amintim că Boris Golovin este cercetat de CNA în dosarul ambulanțelor Soboli, de producție rusească pentru care statul a plătit aproape 52 de milioane de lei, adică aproximativ 36 de mii de euro per unitate. Golovin a fost reținut pe 15 octombrie. Reținut a fost și adjunctul acestuia, Oleg Barbă, în același dosar. Însă la puțin timp a fost eliberat și este cercetat acum în stare de libertate. La rândul său, Boris Golovin a fost pus sub control judiciar pe 7 noiembrie. Acest lucru înseamnă că nici acesta nu mai stă în izolator, dar trebuie să anunțe procurorul, atunci când vrea să iasă din țară sau este citat de către acesta.

Boris Golovin a devenit director al CNAMUP la sfârșitul anului 2015, după un concurs organizat de Ministerul Sănătății. În cursă au participat doi concurenți - Boris Golovin și Oleg Creciun. Golovin se numără printre cei 14 deputați comuniști, care au părăsit fracțiunea și partidul la sfârșitul anului 2015, devenind în scurt timp deputat democrat. Acesta a declarat pentru Sănătate INFO că a avut o lună la dispoziție pentru a decide dacă rămâne director al CNAMUP sau deputat.

„În 2015, pe 31 decembrie, ministra Ruxanda Glavan a făcut cu mine contract. În timpul acesta eu eram deputat în Parlament și conform contractului am avut o lună de zile să decid - ori mă suspendez din funcția de director, ori de deputat. Am luat decizia să rămân deputat. La sfrâșitul lunii ianuarie 2016 mi-am suspendat calitatea de director până pe data de 11 martie 2019, când am încheiat funcția de deputat. După mine a fost Oleg Creciun, după el Alexandru Ghidirimschi, iar după el Oleg Barbă”, a precizat Boris Golovin.

Oleg Creciun nu a răspuns la telefon pentru a ne oferi explicații pe marginea neregulilor depistate de către Inspecția Financiară, iar Alexandru Ghidirimschi a declarat pentru Sănătate INFO că la venirea sa în funcție, pe conturile instituției erau peste 20 de milioane de lei. „Nu-mi amintesc foarte bine acum, dar erau peste 20 de mln de lei. Banii aceștia stăteau în conturi, din câte știu, de pe vremea fostei conduceri și înainte să fie creat CNAMUP. Aparțineau Ztației zonale Centru. Inspecția financiară a mai făcut verificări la CNAMUP și e straniu că atunci nu a depistat nimic”, a precizat Ghidirimschi.

Vom aminti că Oleg Creciun a devenit director medical al CNAMUP în decembrie 2015, pe fundalul unui scandal în care angajații instituției s-au indignat că l-au schimbat pe directorul general Iurie Crasiuc. Peste câteva luni, în mai 2016, Creciun devine viceministru al Sănătății, interimatul funcției la CNAMUP fiind preluat de către Alexandru Ghidirimschi. Pe 15 februarie 2019, Ghidirimschi a depus cerere de demisie din funcție. Într-un comunicat al Ministerului Sănătății se spune că ar fi descoperit deficiențe în managementul instituției, fără să ofere alte detalii. La fel au fost eliberați atunci din funcție vicedirectorul pe planificare și dezvolatre strategică, precum și vicedirectorul pe logistică CNAMUP.

Boris Golovin a preluat directoratul instituției pe 11 martie 2019. Acum el este suspendat din funcție. Întrucât se află sub urmărire în dosarul ambulanțelor, acesta a refuzat să ofere vreun comentariu privind concluziile raportului Inspecției Financiare.

Boris Golovin este suspendat din funcția de director pe perioada anchetei penale. Întrucât se află sub urmărire în dosarul ambulanțelor, acesta a refuzat să ofere vreun comentariu privind concluziile raportului Inspecției Financiare.

Boris Golovin nu este prima dată cercetat într-un dosar penal. Site-ul anticorupție.md scrie că în mai 2010, Centrul Național Anticorupție a deschis pe numele lui Boris Golovin un dosar penal, suspectându-l că pe timpul când deținea funcția de viceministru al Sănătății, ar fi autorizat cumpărarea frauduloasă a opt instalații de radiodiagnostic digital pentru instituțiile medicale din Moldova. Ofițerii Anticorupție au descoperit că aparatele nu corespundeau parametrilor incluși în actele prin care s-a perfectat tranzacția. Astfel, prejudiciul adus bugetului, anunțat atunci de oamenii legii, ar fi fost de 35 de milioane de lei.

Compania Națională de Asigurări în Medicină a fost condusă în perioada guvernării democraților de către Dumitru Parfentiev. Acesta a preluat mandatul de la Mircea Buga, care revenise pentru puțin timp în funcție, după căderea Guvernului Streleț.

La puțin timp după învestirea Guvernului preluat de democrați, Buga a devenit consilier principal al premierului Pavel Filip în domeniul sănătății. Din 2009 și până în februarie 2015, Mircea Buga a condus Compania Națională de Asigurări în Medicină.

După plecarea lui Mircea Buga din funcție, Ruxanda Glavan, cea care este acum deputat, i-a luat locul. Glavan, și ea membru PD, a fost ministru al Sănătății până în 2017, când propriul partid și-a retras susținerea pentru ea, din cauza Reformei Spitalelor.

Sănătate INFO a expediat o solicitare către CNAMUP, în care am cerut explicații referitor la gestionarea banilor nefolosiți la fiecare final de an, despre care anunță Inspecția. Pentru o mai bună informare, am cerut să ni se spună cum au fost totuși folosiți banii, dar și cum a fost posibil ca sume atât de mari să rămână neutilizate, într-o stare de subfinanțare constantă.

Încă un caz de agresare a unei echipe de pe ambulanță. Felcerul internat cu mai multe traumatisme

Eroina zilei. Un bebeluș de o săptămână a fost salvat de la distanță de un medic de la asistență urgentă

Opt nașteri în ambulanță de la începutul anului. Există riscuri, afirmă experții

Tag: Boris Golovin, CNAMUP, ambulante, Soboli,

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.