Deși pare neesențial, unele sectoare  finanțate din Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală vor „simți” diferența. De exemplu, medicina de familie a rămas fără câteva sute de milioane de lei. În schimb, bugetele s-au mărit pentru asistența medicală urgentă prespitalicească și asistența spitalicească.

Din bugetul pentru medicina de familie s-au tăiat practic 161 de milioane de lei. Potrivit proiectului aprobat ieri, acestui subprogram urmează să-i fie alocate, în 2020, 2 miliarde 257 de milioane 760,1 mii de lei față de 2 miliarde 418 milioane 883,8 mii de lei, cât prevedea bugetul pregătit de Guvernul Sandu. Din acești bani aproape 655 de milioane de lei vor fi cheltuiți pentru medicamente compensate. Deci, banii pe care îi vor primi real medicii de familie sunt și mai puțini.

De altfel, actuala guvernare a procedat contrar recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care în ultimul său raport spune că asistența medicală primară trebuie finanțată cu minim 1% din PIB, în caz contrar 5 miliarde de oameni la nivel mondial vor avea de suferit. Potrivit raportului, țările trebuie să crească bugetele cu 1% din Produsul Intern Brut ca să poată acoperi golurile vizibile și să fie îndeplinite obiectivele de sănătate convenite în 2015 – acces universal la servicii de sănătate. Termenul limită stabilit de liderii mondiali pentru obținerea acoperirii medicale universale este 2030.

Diminuarea bugetului contravine și scopului acestui subprogram – acces la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii. Cel puțin 200 de sate din Moldova sunt acum fără medici de familie, iar cei tineri fac tot posibilul să se angajeze în orașe sau să plece din țară din cauza salariilor mici și a condițiilor de  muncă pe care statul nu le asigură. Cei existenți, aproape jumătate sunt pensionari sau aproape de vârsta de pensionare. Mai mult, acest segment al medicinei este și așa subfinanțat, or, în 2019, potrivit experților, cheltuielile pentru Sănătate au constituit, în 2019, 4,2% din PIB, în condițiile în care statele europene alocă, în medie, 9 % din PIB.

În schimb, pentru medicina urgentă prespitalicească și cea spitalicească se dau mai mulți bani. Astfel, bugetul pentru urgențele medicale este acum mai mare cu 12 milioane de lei, iar spitalele vor primi cu peste 137 de milioane de lei mai mult.

Însă, deși bugetul este mai mare, serviciile medicale care urmează să fie prestate sunt mai puține în comparație cu cele nominalizate în bugetul pregătit de guvernul Sandu. Aici nu se mai regăsesc cheltuielile pentru fiecare serviciu în parte și nici câte cazuri urmează să fie tratate.

În schimb, documentul actual prevede peste 220 de milioane de lei, bani care vor fi cheltuiți pentru plata gărzilor de noapte, majorate din 1 octombrie a anului în curs.

Nu știm însă câți bani vor fi alocați, de exemplu, pentru serviciile de geriatrie, reabilitare și hospice, pentru care în documentul precedent erau prevăzute aproape 300 de milioane de lei.

Alocațiile pentru serviciile medicale de înaltă performanță au fost și ele diminuate cu peste 9 milioane de lei și constituie acum 224 de milioane 263,3 de lei. Din banii pentru acest subprogram urmau să fie acoperite inclusiv cheltuielile pentru începerea tratamentului hepatitelor virale B,C,D și a cirozelor hepatice la copii și adulți. În documentul actualizat această informație lipsește.

În schimb au fost dublate cheltuielile pentru subprogramul „programe naționale și speciale în domeniul ocrotirii sănătății, de la 20 de milioane la 40 de milioane de lei. E adevărat, documentul nu conține detalii privind volumul de bani care vor fi cheltuiți pentru promovarea sănătății, de exemplu sau pentru screening-uri, așa cum se detalia în proiectul precedent.

Vom preciza că în acest an veniturile și cheltuielile în FAOAM sunt fără deficit, chiar dacă prețul poliței de asigurare în sumă fixă a rămas același, din 2015. La fel e și contribuția procentuală a angajaților și angajatorilor (în total 9%), precum și reducerile de care vor beneficia unele categorii de populație, care urmează să-și procure polițe în perioada 1 ianuarie – 31 martie. Autoritățile estimează că în 2020 își vor cumpăra polițe medicale, din bani proprii, 59 de mii de persoane, cu 5 mii mai multe în comparație cu anul în curs.

Proiectul de lege al FAOAM a fost aprobat fără să fie supus dezbaterilor publice. Pe site-ul de transparență decizională www.particip.gov.md acesta a fost plasat abia luni, pe 25 noiembrie. E adevărat că nici documentul vechi nu a ajuns să fie dezbătut, deși a fost publicat în octombrie. În general, proiectul legii bugetului de stat a fost aprobat ieri de Guvern cu un deficit de 7,4 miliarde de lei, cu 1,3 miliarde mai mare decât era prevăzut în bugetul solidarității al Guvernului Sandu și aproape cât un buget pentru sănătate. Nici bugetul public nu a fost supus dezbaterilor publice, așa cum nu a ajuns să fie dezbătut nici proiectul fostei guvernări, demisă prin moțiune de cenzură. Unii experți în finanțe afirmă că acesta ar fi fost artificial umflat, iar graba cu care l-au aprobat miniștrii denotă o mare iresponsabilitate, mai ales că printre prioritățile Executivului se numără o serie de cheltuieli legate de salarizare și au fost aprobate foarte multe creșteri ale indemnizațiilor sociale.