Asta înseamnă aproximativ 20% din numărul total al fișelor completate timp de 9 zile, de când a fost instituită obligativitatea pentru cei care au călătorit în țările cu focare de COVID 19. De ce oamenii scriu date greșite, nu e clar. Cert este că poliția de frontieră este cea care trebuie să-i informeze despre necesitatea îndeplinirii fișelor epidemiologice. Se pare însă că acești călători nu vor păți nimic, pentru că legea nu prevede niciun fel de sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de prevenire sau combatere a bolilor contagioase.

Potrivit responsabililor de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, din 28 februarie și până în prezentat au fost procesate în jur de 7,5 mii de fișe epidemiologice. Cele mai multe dintre ele sunt completate de către cetățeni care revin în Moldova din Italia.

„Zilnic noi procesăm în jur 700-800 de fișe epidemiologice din toate punctele de frontieră. Ieri au fost procesate peste 1.700, dintre care peste 400 au fost completate incorect. Nu știm dacă cetățenii fac acest lucru din neatenție sau rea voință, dar medicii de familie nu-i pot monitoriza, dacă ei indică date greșite”, a declarat pentru Sănătate INFO Dumitru Capmari, șeful Direcţiei management al urgenţelor de sănătate publică din cadrul ANSP.

Specialistul a mai spus că fișe epidemiologice îndeplinesc, inclusiv călătorii care vin din China sau cei cu stări febrile.

Aproximativ 20% dintre ei au oferit informații greșite, însă nu vor putea fi responsabilizați, pentru că nu există nicio prevedere legală în Moldova, care să-i responsabilizeze.

În Republica Moldova, polițiștii de frontieră și vameșii sunt responsabili de informarea cetățenilor privind necesitatea îndeplinirii fișelor epidemiologice. Tot poliția de frontieră este cea care le solicită cetățenilor care revin din țări cu focare de coronavirus să completeze fișele epidemiologice. Însă poliția de frontieră, spune Raiasa Novițchi, șefa Secției Relații Publice a Poliției de Frontieră, verifică dacă cetățeanul a completat toate datele, nu și dacă acestea corespund cu cele din actul de identitate.

„Polițiștii de frontieră trebuie în primul rând să observe dacă cetățenii care revin în Moldova nu au simptomele infecției, plus termometria. În special îi luăm în calcul pe călătorii care vin din Italia. Și dacă în Aeroportul Internațional Chișinău e mai ușor, pentru că se cunoaște cursa directă care vine din această țară, atunci la punctele de trecere terestre mizăm pe seriozitatea și responsabilitate călătorilor, atunci când sunt întrebați de unde vin. Mizăm și pe faptul că înșiși călătorii să le comunice polițiștilor de frontieră că vin anume din Italia sau din altă parte. Cetățenilor care vin din Italia li se oferă obligatoriu fișe epidemiologice individuale. Le cerem să completeze cu date corecte și să răspundă sincer la toate întrebările, pentru că ulterior aceste fișe ajung la medicii de familie, care trebuie să-i monitorizeze pe fiecare în parte timp de 14 zile, cât e perioada de incubație a acestei boli”, a precizat Raisa Novițchi.

Am întrebat-o pe Novițchi dacă polițistul de frontieră are și obligația să verifice datele din actele de identitate cu cele indicate în fișa epidemiologică.

„Nu, pentru că nu întotdeauna viza de domiciliu din pașaport corespunde cu locul de trai al persoanei. Noi verificăm dacă a completat toată fișa și dacă este semnătura. La final ei sunt întrebați, în acest formular, dacă sunt de-acord ca personalul medical să revină cu un apel și să-i verifice. Este cerut numărul de telefon, dar nu toți îl lasă”, a mai spus Novițchi.

Aici se încheie responsabilitatea poliției de frontieră, a precizat Novițchi, „pentru că noi nu suntem medici și nu putem pune diagnoze”. Responsabila a adăugat că nu există sancțiuni pentru completarea fișelor cu date greșite. „Poliția de frontieră nu poate veni și spune că trebuie sancționați cei care scriu date eronate. Ministerul Sănătății și ANSP sunt instituțiile care gestionează deja cazurile mai departe”.

Jurista Olesea Doronceanu spune că Legea prevede pedeapsă contravențională doar în cazurile în care oamenii fac declarații false în fața organului de urmărire penală. Ea spune însă că sancțiunile nu ar fi o soluție.

„Legea nu are cum să cuprindă toate acțiunile prezumate a fi ilegale sau iresponsabile. De regulă, se introduc noi componente contravenționale atunci când asta o impun circumstanțele. Sunt sancțiuni pentru declarații false în fața organului de urmărire penală. Responsabilizarea vine însă de la informarea corectă. Trebuie să-i explici omului de ce ai nevoie de datele lui, pentru ce, etc...În caz contrar, ei nu le vor furniza. Personal nu văd soluția în impunerea sancțiunilor. Asta nu-i va responsabiliza. Doar informarea corectă și respectarea confidențialității poate determina omul să fie responsabil. Cine informează corect la punctele de frontiera? Vameșul? El nu e medic”, a menționat Olesea Doronceanu.

În timp ce în Moldova, autoritățile mizează pe responsabilitate și bunul simț al călătorilor, în România, de exemplu, persoanele care vin din zone cu Coronavirus și ascund acest lucru riscă pușcărie între 1 lună și 2 ani sau amendă. Decizia a fost anunțată la sfârșitul lunii februarie.

„Persoanele care vin din zone în care este confirmată prezența coronavirusului, dar declară în fals alte lucruri, riscă să facă pușcărie”, declara ministrul Administrației și Internelor, Marcel Vela. Totodată, în formularele pe care aceste persoane le completează la frontieră a fost introdus un paragraf special.

„Conform Codului Penal, nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă, iar dacă fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la şase luni sau amendă”. Măsura a fost luată după ce în țară au fost descoperite mai multe cazuri prin care românii care au venit din zonele cu probleme din Italia nu au declarat acest lucru la frontieră.

De asemenea, la Brăila un angajat al Tribunalului a fost amendat cu 10 mii de lei pentru că nu a respectat măsurile de control a coronavirusului. Deși revenise dintr-o zonă afectată de infecție, persoana a mers la serviciu.

În paralel autoritățile din România verifică persoanele aflate în izolare pentru a vedea dacă nu sunt și alte încălcări. În prezent, în țara vecină sunt confirmate 8 cazuri de coronavirus, iate alte 12 mii de persoane sunt izolate la domiciliu și monitorizate. 

În Moldova mingea este pasată de la o instituție la alta. Responsabilii din ANSP spun că aceste date trebuie să le dețină Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății declară invers. în consecință, nu se știe câți moldoveni sunt în izolare la domiciliu sau în carantină din cauza coronavirusului. 

Până astăzi 26 de cetățeni moldoveni au fost testați la noul tip de coronavirus. Toate rezultatele probelor sunt negative. Ultimul pacient, căruia i s-a prelevat proba pentru COVID-19, a fost înregistrat în această dimineață. Este vorba despre un bărbat, revenit din Italia. Datele însă se pot schimba de la o oră la alta, afirmă responsabilii de la ANSP.

Autoritățile recomandă populației ca orice semn de boală se prezinte cât mai repede la medic. Ei mai atenționează că orice persoană se poate infecta de COVID 19, pentru că boala se transmite prin aer,  de obicei după un contact apropiat cu un pacient infectat, de exemplu, la locul de muncă, în gospodărie sau într-o unitate de asistență medicală. Virusul se răspândeşte în primul rând prin contactul cu o persoană infectată prin inhalarea unor particule provenite din tuse, strănut, picături de salivă, secreţii nazale. Este importantă exersarea unei igiene respiratorii bune.

De COVID 19 se pot îmbolnăvi persoanele care trăiesc sau călătoresc într-o zonă în care circulă virusul. În prezent, 2019-nCoV circulă aproape 80 de țări ale lumii, preponderant în China, Iran și Italia. Cei infectați din alte țări sunt persoane care au călătorit recent din China sau care trăiesc sau lucrează îndeaproape cu acești călători, precum membrii familiei, colaboratorii sau personalul medical care îngrijește un pacient, înainte să știe că pacientul a fost infectat cu COVID-19.