Olesea Doronceanu, avocat: „Realitatea arată cât de necunoscute sunt drepturile pacientului, din moment ce oficiali de rang atât de înalt nu percep ca încălcare divulgarea identității”

Sursa Foto: Arhivă personală

Elena Cioina

09 martie, 2020, 16:48

Vizualizări: 7513

În această dimineață, președintele Igor Dodon a divulgat în cadrul briefingului său săptămânal, numele pacientei depistată cu noul tip de coronavirus. Șeful statului a dat nume și prenume, fără să ezite și la fel cum au făcut și alți oficiali ai statului, a acuzat-o de iresponsabilitate și punerea în pericol a sănătății publice.

Declarația lui Dodon vine după ce ieri rețele de socializare erau pline de mesaje de ură la adresa pacientei venită din Italia, iar acest lucru potrivit experților în drepturile omului, o alimentează și mai mult. Însă nu doar Igor Dodon este cel care a divulgat numele femeii. În filmulețul video din boxa în care se află pacienta cu COVID 19 la Spitalul Clinic Republican, plasat pe internet, medicul îi divulgă prenumele. Ulterior, ministra Sănătății a distribuit video-ul pe pagina de Facebook, fără să trieze informațiile, care divulgă identitatea pacientei. Toate se întâmplau în timp ce responsabilii din sănătate cereau presei să fie indulgentă și să respecte datele cu caracter personal ale pacienților. „Sunt niște lucruri legate de etica, taina și deontologia medicală, pe care noi nu le putem furniza publicului larg, pentru că este dreptul la protecția datelor cu caracter personal și noi nu dorim să intrăm într-un alt val de discuții și eu rog reprezentanții presei să fie înțelegători, înțelepți și prietenoși cu sistemul de sănătate, când vorbim despre date cu caracter personal și nu doar ale pacienților”, afirma directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Frutună. Am întrebat-o pe avocata Olea Doronceanu de la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova ce legi au încălcat oficialii, în mod special președintele Dodon, și există sau nu acum temei să fie instituite sancțiuni pentru persoanele care pun în pericol sănătatea publică. Iată ce ne-a răspuns.

Doamna Doronceanu, ce legi a încălcat Igor Dodon când a pronunțat public numele pacientei depistată cu noul tip de coronavirus?

Președintele a încălcat două legi importante - Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal și Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului nr. 263-XVI din 27.10.2005.

Prima lege indica foarte clar ce înseamnă date cu caracter personal, care sunt categoriile speciale de date cu caracter personal, cum are loc prelucrarea datelor cu caracter special. În mod special art.3, 5, 6, 7 sunt foarte explicite.

Articolul 3. Noţiuni principale Termenii şi expresiile utilizate în prezenta lege au următoarele semnificaţii: date cu caracter personal – orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale; categorii speciale de date cu caracter personal – datele care dezvăluie originea rasială sau etnică a persoanei, convingerile ei politice, religioase sau filozofice, apartenenţa socială, datele privind starea de sănătate sau viaţa sexuală, precum şi cele referitoare la condamnările penale, măsurile procesuale de constrîngere sau sancţiunile contravenţionale; prelucrarea datelor cu caracter personal – orice operaţiune sau serie de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea;

Articolul 5. Prelucrarea datelor cu caracter personal (1) Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţămîntul subiectului datelor cu caracter personal. Articolul 6. Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal (1) Prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal este interzisă.

Articolul 7. Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate

(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate se permite, prin derogare de la prevederile art. 6, în cazul în care: a) prelucrarea este necesară în scopuri de medicină preventivă, de stabilire a diagnosticelor medicale, de administrare a unor îngrijiri sau tratamente pentru subiectul datelor cu caracter personal sau de gestionare a serviciilor de sănătate care acţionează în interesul subiectului datelor cu caracter personal; b) prelucrarea este necesară pentru protecţia sănătăţii publice.

(2) Cadrele medicale, instituţiile medico-sanitare şi personalul medical al acestora pot prelucra date cu caracter personal privind starea de sănătate fără autorizaţia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal numai dacă prelucrarea este necesară pentru protejarea vieţii, integrităţii fizice sau a sănătăţii subiecţlor datelor cu caracter personal. Dacă scopurile menţionate se referă la alte persoane sau la societate în general, iar subiecţii datelor cu caracter personal nu şi-au dat consimţămîntul în scris şi în mod neechivoc, urmează să fie obţinută autorizaţia Centrului în modul stabilit de lege.

A doua lege, cea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului expres indică definiția secretului medical precum și garanția respectului față de confidențialitatea informațiilor ce țin de secretul medical.

Secret medical - informaţii confidenţiale despre diagnosticul, starea sănătăţii, viaţa privată a pacientului, obţinute în urma examinării, tratamentului, profilaxiei, reabilitării sau cercetării biomedicale (studiului clinic), care nu pot fi divulgate persoanelor terţe, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege;

Articolul 12. Asigurarea dreptului pacientului la confidenţialitatea informaţiilor ce ţin de secretul medical

(1) Toate datele privind identitatea şi starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum şi datele cu caracter personal sînt confidenţiale şi urmează a fi protejate şi după moartea acestuia.

(3) Informaţiile ce se consideră confidenţiale pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul consimte acest lucru în mod explicit sau la solicitarea reprezentantului său legal (a rudei apropiate), în condiţiile consimţite de pacient, în măsură adecvată capacităţii lui de înţelegere, în situaţii cînd capacitatea de exerciţiu a pacientului nu este deplină sau lipseşte ori dacă legea o cere în mod expres.

(4) Prezentarea informaţiei confidenţiale fără consimţămîntul pacientului sau al reprezentantului său legal (al rudei apropiate) se admite:

a) pentru a implica în procesul curativ alţi specialişti în domeniu, inclusiv în caz de examinare şi tratament urgent al persoanei incapabile de a-şi exprima voinţa din cauza stării sale, dar numai în volumul necesar pentru luarea unei decizii adecvate;

b) pentru a informa organele şi instituţiile serviciului sanitaro-epidemiologic de stat în cazul unui pericol real de extindere a bolilor infecţioase, otrăvirilor şi contaminărilor în masă;

c) la solicitarea motivată a organului de urmărire penală, a instanţei judecătoreşti în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau a procesului judiciar, în conformitate cu legislaţia;

c 1 ) la solicitarea avocatului parlamentar şi a membrilor consiliului consultativ creat de Centrul pentru Drepturile Omului, în scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;

d) pentru informarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali ai persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani în caz de acordare acestora a asistenţei medicale;

e) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul adus sănătăţii persoanei este rezultatul unor acţiuni ilegale sau criminale, informaţia urmînd a fi prezentată, în acest caz, organelor de drept competente.

Ce răspundere poartă persoanele care divulgă aceste informații?

Cea mai gravă este răspunderea penală prevăzuta de Codul Penal. Articolul 177. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale

(1) Culegerea ilegală sau răspîndirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţămîntul ei se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

(11) Culegerea ilegală a informaţiilor menţionate la alin.(1), fără consimţămîntul persoanei, cu utilizarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 750 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore.

(2) Răspîndirea informaţiilor menţionate la alin.(1): a) într-un discurs public, prin mass-media;

b) prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 1 an, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale.

Codul Cotravențional în art.74/1 prevede răspunderea pentru Prelucrarea datelor cu caracter personal cu încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.

Poate fi sancționat în acest caz președintele?

În cazul Președintelui Republicii Moldova, potrivit art.81 din Constituție, acesta se bucură de imunitate, adică nu poate fi atras la răspundere penală decât cu acceptul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi în Parlament.

Dacă divulgarea informațiilor ce constituie secret medical a avut loc din vina personalului medical, atunci personalul riscă nu doar atragerea la răspundere penală, dar și disciplinară sau civilă, în cazul în care se solicită compensarea prejudiciului moral cauzat.

Pe lângă încălcarea Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, personalul medical trebuie să cunoască prevederile și sancțiunile în caz de nerespectare a Legii ocrotirii sănătății, Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic, Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului, Codul Deontologic al lucrătorului medical, etc.

Divulgarea nejustificată a datelor cu caracter personal reprezintă și o violare a Art.8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale, care prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirii faptelor penale, protejarea sănătăţii şi moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Ideea e că divulgarea identității unei persoane ale cărei date speciale cu caracter medical sunt protejate de lege, reprezintă o violare atât a legislației internaționale, cât și a celei naționale. Orice divulgare/prelucrare trebuie să se efectueze cu consimțământul persoanei sau fără acesta doar în cazuri excepționale strict prevăzute. În speță nu se întrunesc aceste cazuri.

Dacă președintele poate justifica necesitatea divulgării identității și justificarea legală a mesajului său, nu are decât să o facă. În opinia mea acest discurs vine să alimenteze și mai mult reacția negativă a societății vis a vis de comportamentul pacientei, precum și discursurile de ură ale multor comentatori de pe rețelele sociale. Pacienta cu siguranță nu avea nevoie acum de o astfel de publicitate gratuită.

Ar trebui sau nu pacienta să se adreseze în judecată pentru violarea tuturor acestor drepturi despre care vorbiți?

Am dubii mari că pacienta va încerca să-și apere drepturile ce țin de nerespectarea confidențialității, în condițiile în care viața ei la moment depinde de sistemul medical. Realitatea arată cât de necunoscute cumva sunt drepturile pacientului din moment ce oficialii de rang atât de înalt nu percep ca încălcare divulgarea identității.

Eu aș putea îndrăzni să întreb și altceva. Presa a publicat și informația că pacienta pe lângă coronavirus suferă și de diabet, tensiune arterială și obezitate. Astea sunt diagnoze protejate de lege. Pentru o astfel de informație este acordul pacientei?

Autoritățile au oferit-o...

Fără acordul ei.

Autoritățile au acuzat femeia de iresponsabilitate, pentru că nu a anunțat despre starea ei de sănătate nici poliția de frontieră, nici alți responsabili. Cât de grav este?

Iată acum, când avem deja înregistrat caz real, autoritățile ar putea să se ocupe și de responsabilizare și sancționare pentru răspândirea bolilor. Nu știm însă, dacă femeia știa sau nu despre prezența virusului.

Fapta ei apropo tot ar putea nimeri sub incidența Codului Penal, Art.215.

Articolul 215. Răspîndirea bolilor epidemice

(1) Nerespectarea măsurilor de prevenire sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a provocat răspîndirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 750 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale cu (sau fără) lichidarea persoanei juridice.

(2) Aceleaşi fapte soldate din imprudenţă cu vătămarea gravă sau medie a sănătăţii sau cu decesul persoanei se pedepsesc cu închisoare de pînă la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale cu lichidarea întreprinderii.

Doamna Doronceanu, vă mulțumesc pentru explicații.

Valentina Buliga: „Statutul nostru de țară candidat de arerare la Uniunea Europeană ne va obliga să ajustăm legislția în domeniul activității farmaceutice, vrem sau nu vrem”

Comunicatoare și mama unui adolescent cu autism: „A trebuit să sun 5 deputați, viceminsitru și ministrul Sănătății ca să-mi fie tratat copilul. Plângeam ori de câte ori mă întorceam de la medici”

Mircea Buga, fost director al CNAM: „Dacă cheltuielile publice în sănătate nu vor crește, crizele prin care trecem îi vor afecta pe pacienți vulnerabili, în primul rând”

Tag: încălcare drepturi, pacient, COVID19, Moldova

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.