La rândul său, CNAM se eschivează de la publicarea contractelor, justificând că informațiile sumare despre instituții și sume ar fi suficiente. 

În 2020, Centrul privat de dializă BB Dializa gestionează un contract de 186 de milioane 803 mii 640 lei sau echivalentul a 9,5 milioane de euro. În 2019, instituția a avut un contract de 188 de milioane de lei 196 de mii de lei, iar în 2018 – de 83 de milioane de lei, practic de două ori mai puțin. 

În lipsă de transparență, nu este clar cum a fost stabilită suma contractată, cum sunt utilizați banii și cât costă, de fapt, o ședință de dializă, pentru câți pacienți, etc. Niciun contract nu se regăsește pe pagina companiei, deși legea prevede că acestea trebuie să fie făcute publice. 

În urma unei solicitări expediate de Sănătate INFO, încă la începutul lunii martie, BB Dializa a răspuns că are în dializă 640 de pacienți și că norma înregistrată de Republica Moldova la acest capitol s-ar încadra în normele respective pentru Europa de Est, de 230 de pacienți la 1 milion de locuitori. Instituția a mai răspuns că va publica contractul semnat cu CNAM pentru 2020, dar n-a făcut-o. De asemenea, justifică că restul contractelor n-au fost făcute publice, pentru că legea nu o obliga să facă acest lucru.

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală prevede, la articolul 12, alineat 3 că CNAM „este obligată să publice pe pagina sa web oficială, în termen de 5 zile de la data încheierii contractului de acordare a asistenței medicale (de prestare a serviciilor medicale), informația privind numărul și data contractului încheiat cu prestatorul de servicii medicale, privind spectrul și tipul serviciilor medicale contractate, precum și cea referitoare la volumul și modul de virare a mijloacelor financiare pentru serviciile medicale contractate”.

Același lucru este prevăzut și în Planul de acțiuni anticorupție în domeniul Sănătății și asigurării obligatorii de asistență medicală. Chiar și așa, Ministerul Sănătății, Muncii și Sănătate raportează cu seninătate că CNAM publică date, dar selectiv.

Pe pagina web a CNAM, la rubrica „Prestatori de servicii medicale și farmaceutice” este publicată Lista instituțiilor medico-sanitare contractate de CNAM în anul 2020, ce conține numărul şi data contractului încheiat cu prestatorul de servicii medicale, tipul de asistență medicală, precum şi suma contractuală”. Și...atât.

În 2020, CNAM gestionează un buget de 8 miliarde 383 de milioane 392 de mii și 200 lei, iar transparența este limitată. Până și deputații care au fost la guvernare au ajuns să se plângă despre atitudinea „sfidătoare” a CNAM, care „ascunde date financiare despre medicamente compensate”. Declarația aparține Ruxandei Glavan, fost ministru al Sănătății în guvernul Filip.

Background politic 

BB Dializa și-a croit calea către banii publici, după încheierea unui parteneriat public-privat în domeniul dializei, domeniu sub-finanțat cronic până atunci. Contractul cu BB Dializa SRL a fost semnat în 2014. Compania înregistrată într-un mic orășel din Germania se fondase doar cu o lună înainte de anunțarea concursului, de către un avocat al biroului de avocați Popa și Asociații. Din 2017 beneficiarul s-a schimbat, fiind o firmă din Cipru. 

De-a lungul anilor, finanțarea serviciului de dializă s-a majorat substanțial, în timp ce tarifele s-au tot modificat și au crescut de la an la an. La sfârșitul anului 2018, fostul ministru al Sănătății, Silvia Radu, a trecut în Guvern un proiect de Hotărâre care prevedea exclusivitate pentru BB Dializa și prelungirea contractului de PPP de la 12 la 25 de ani, proiect care a și fost aprobat de Executivul condus de Pavel Filip. 

Guvernul Maia Sandu s-a implicat pentru a anula „exclusivitatea” garantată de stat pentru BB Dializa, astfel încât și alți operatori privați să poată fi contractați de CNAM. În octombrie 2019 Procuratura Anticorupție anunța că a pus sechestru pe bunurile lui Vlad Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, fiind trecută în listă și BB Dializa, la care Plahotniuc avea cota parte din capitalul social de 100%. 

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.