CNAM a recunoscut că există probleme în gestionarea banilor din fondul de dezvoltare, dar este mai mult de atât: banii din acest fond au fost irosiți sistematic, ani la rând, dovadă fiind numeroasele încălcări depistate de Curtea de Conturi și chiar investigații penale pornite de CNA de-a lungul anilor. De asemenea, alocarea resurselor din acest fond are o strânsă legătură cu preferințele politice și scrutinele care se realizează în Republica Moldova. 

Conform raportului de audit al Curții de Conturi, trei instituții au câștigat proiecte de dezvoltare, au beneficiat de bani, dar nu i-au utilizat. Este vorba despre Spitalul Raional Cahul care a beneficiat de cea mai mare finanțare – 3,9 milioane de lei. Cu acești bani, instituția ar fi trebuit să repare integral secția de pediatrie. Nivelul de executare al proiectului este de 0 procente. A doua instituție este Spitalul Clinic Municipal nr.1 care urma, cu o investiție de 2 milioane de lei, să cumpere utilaj pentru secția de ginecologie septică. Cea de-a treia instituție medicală este Centrul de Sănătate din Strășeni, care a câștigat un proiect în valoare de 1,7 milioane de lei pentru a repara viitorul sediu pentru Oficiul Medicilor de Familie din localitatea Recea. Banii nu au fost utilizați. Auditorilor li s-a explicat că ar fi existat tergiversări procesului de achiziție al proiectelor. Regulamentele în vigoare prevăd că o comisie a CNAM ar trebuie să verifice modul în care sunt realizate proiectele, dar acest lucru nu s-a făcut, deși banii ar fi putut fi repartizați, în ultimă instanță, altor instituții care au avut nevoie de ei. 

Alte instituții medicale au utilizat banii pentru proiectele investiționale depuse, dar cu numeroase deficiențe. Unul dintre exemple este Centrul Național de Medicină Urgentă Prespitalicească. Conform auditului, instituția a fost finanțată pentru un proiect de dotare a serviciului cu echipamente de telecomunicații în valoare de 25 de milioane de lei. Proiectul prevedea procurarea a 1.000 de echipamente, instalarea acestora și instruirea personalului pentru utilizarea lor. În termen au fost procurate și livrate 714 echipamente, restul cu o întârziere de aproape șase luni. În pofida prevederilor contractului, angajații nu au fost instruiți nici până astăzi cum să utilizeze acele echipamente, au menționat auditorii. 

Valentina Buliga, directorul general al CNAM a spus, în ședință, că instituția este conștientă de faptul că problema există. Mai mult, compania realizează o evaluare a proiectelor finanțate în ultimii cinci ani, iar regulamentul ar urma să fie modificat esențial.

„Cu adevărat, acest fond necesită îmbunătățirea întregului proces, inclusiv de selectare a priorităților. Am constatat că pe anul 2019 au fost dificultăți la aceste instituții pe care le-ați menționat în audit, din lipsa de proiect, de participanți la licitații, dar și din alte motive care ne-au determinat să facem schimbări la întregul proces. Acum suntem în căutarea unui specialist care să facă parte din echipa de monitorizare, să putem evalua proiectele și să redirecționăm banii către alte instituții, dacă va fi nevoie. Vă asigur că deja de o lună secția de monitorizare a proiectelor investiționale monitorizează în fiecare săptămână toate proiectele noastre de până la cinci ani. Noi ne-am propus să vedem ce deficiențe există și care va fi comportamentul nostru, în calitate de finanțator”, a spus Valentina Buliga. 

Este important de menționat că anul trecut CNAM anunța concurs pentru selectarea proiectelor investiționale exact înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie. Instituțiile medicale aveau la dispoziție numai 8 zile să-și prezinte proiectele, iar deschiderea lor a avut loc cu 10 zile înainte de scrutin (link AICI). Tot în ajun de alegeri, fondul de dezvoltare a fost dublat, de la 30  de milioane în 2018 la 70 de milioane în 2019. Se întâmpla deși experiența anilor precedenți a demonstrat că CNAM nu a fost capabilă să gestioneze fondurile prevăzute în anii anteriori. De exemplu, în anul 2017 au fost alocați 25 de milioane de lei, dar nu au putut fi utilizați decât 18 milioane de lei. În 2016 se repeta exact aceeași iresponsabilitate în planificarea resurselor – acestui fond îi erau atribuite inițial 50 de milioane de lei, însă au fost folosiți în cele din urmă numai 12 milioane 800 de mii.

Exact după același tipar, în anul 2014 - an electoral – acest fond a atins cote enorme, de peste 200 milioane de lei. De când a fost introdus prin lege, Curtea de Conturi a tot atras atenția că acest fond este gestionat defectuos, iar banii sunt împărțiți pe criterii politice. Mai mult, există conflict de interese la alegerea acestor proiecte, întrucât din comisie face parte însuși ministrul Sănătății care ar putea fi influențat în alegerile sale, având în vedere că Ministerul Sănătății este gestionar al celor mai mari spitale din țară – cele republicane. 

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.