Alexei Ceban, epidemiolog: „Infecția COVID19 este un foc continuu. Cu fiecare măsură nerespectată, riscăm să rămânem în această criză pentru o perioadă foarte îndelungată”

Sursa Foto: Arhivă personală

Irina Papuc

10 august, 2020, 19:20

Vizualizări: 9258

Opinie exprimată în contextul articolului publicat de Sănătate INFO privind ratele de infectare și deces cu SARS-CoV-2, comparația dintre Republica Moldova și alte state, dar și despre implicarea politicului în gestionarea pandemiei.

Domnule Ceban, când comparăm Republica Moldova cu alte state, în ceea ce privește rata de infectare, rate de deces etc, unde greșim, de cele mai multe ori?

Întotdeauna tindem să ne comparăm cu alte state. Dacă cum ne comparam cu Italia, Belgia, Spania, etc. în luna martie-aprilie, nimeni nu dorea să asculte astfel de comparații. Dacă ar fi să ne comparăm cu SUA sau Suedia, iarăși nimeni nu dorește. Cu toții avem dorința de a compara cu ce este mai bun, dar uităm de infrastructură, nivel diferit de cultură și nivelul de venit sau de dezvoltare economică. Din puncul meu de vedere, toate comparațiile cu alte state ar trebui foarte bine gândite și ajustate, astfel ca fiecare limitare să fie exclusă. Nu sunt adeptul comparațiilor dintre regiuni, deoarece cu toții suntem diferiți, dar totuși este necesară compararea acestora, pentru a înțelege politicele și acțiunile implementate pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19.

Deseori comparăm Republica Moldova cu țările balcanice, deoarece există asemănări: număr mare de persoane care se află peste hotare (Italia, Spania, Marea Britanie etc.), nivelul de dezvoltare, deși totuși multe au un nivel mai ridicat, număr de populație (Albania, Macedonia).

Incidența, mortalitatea, rata fatalității sunt indicatorii care demonstrează diferite aspecte ale răspândirii infecției și toate sunt raportate la 100 mii sau 1 milion de persoane, pentru a avea o reprezentativitate a indicatorilor. De exemplu astăzi avem o incidență totală de 7.962 cazuri la 1 mln infectări, Macedonia – 5.700 cazuri la mln, Muntenegru – 5.760, Bosnia și Herțegovina – 4.175, Serbia – 3.217, Albania – 2.228. Acești indicatori demonstrează că Republica Moldova este mai afectată, însă aici pot interveni unii factori importanți. Spre exemplu, diferențele de strategii de testare. Unele state nu declară formele ușoare, deoarece nu le testează, izolându-le la domiciliu. Astfel, aceste cazuri nu sunt confirmate de laborator, ci reprezintă cazuri probabile și astfel nu intră în statistica internațională. În acest caz specific este importantă și definiția de caz care este aprobată de fiecare stat în parte. Republica Moldova, testează toate persoanele suspecte conform definiției de caz, contacții apropiați, grupele de risc și lucrătorii medicali.

De asemenea, testarea este un alt factor important. Republica Moldova a efectuat până la 9 august 2020, în total, 165.906 teste ( 47.757 teste la 1 mln de persoane), Albania – 14.136 la 1mln de persoane, Croația – 30.814 teste la mln.,Bosnia și Herțogovina – 45.170 teste la 1 mln, Macedonia – 51.093 teste la mln, Serbia – 85.571 teste).

De ce stăm atât de rău față de multe state europene?

Desigur, este foarte complicat de răspuns, mai ales dacă vorbim de comparații. Republica Moldova era adusă drept exemplu de unii politicieni sau persoane influente ca statul cu cele mai multe infectări în rândul lucrătorilor medicali, cu o rată prezentă de 13%, iar în perioadele anterioare ajungea și la 20% din totalul de cazuri. Am menționat de multe ori că nu exista niciun clasament al țărilor privind numărul de lucrători medicali infectați, mai ales că noi declarăm și personalul auxiliar, cum sunt lăcătușii, angajați din cancelarie, paznici, etc. Abia în luna iunie a apărut raportul ECDC, unde a fost menționat că media proporției lucrătorilor medicali infectați în UE a constituit 23%, iar în unele state, cum ar fi Irlanda, aceasta a depășit 30%, limita de sus fiind aproximativ 50%. Desigur că sunt și state unde proporția a fost de sub 10% și lucrul acesta tot trebuie menționat.

Concluzia este că nu există clasamente, pentru că infecția COVID-19 nu trebuie tratată ca pe valuri de infectare, ca pe un incendiu continuu. Vedem acum noi proporții de îmbolnăviri în alte state despre care credeam că au reușit să pună capăt transmiterii și aici vorbim de eforturi consolidate ale autorităților și a comunității. Republica Moldova, ca și alte state care se luptă greu cu infecția, are o problemă, și anume percepția populației despre riscul de infectare și transmitere. Eu nu pot aduce decât exemplul Israelului, un stat cu o istorie și sistem de sănătate publică foarte puternic, dar care are o transmitere intensă a virusului (9024 cazuri la 1 mln pop), așa și cu Suedia (8146 cazuri la 1 mln pop) și SUA (15.698 cazuri la 1 mln pop). Totul este foarte relativ și complex.

În afară de comparația cu țările Baltice, Republica Moldova a fost comparată și cu Georgia care are rezultate mai mult decât încurajatoare – 307 cazuri per 1 milion populație și 4 decese per 1 milion populație. Căror avantaje se datorează ratele scăzute de infectare și decese din Georgia?

Măsurile au fost stricte de la bun început, iar toată coordonarea a fost efectuată de doar 3 persoane din domeniul sănătății publice. Ei nu au avut implicări din partea politicului. Toate deciziile nu au fost discutate, ci executate. Măsurile stricte nu au fost menținute pentru o perioadă scurtă, însă una foarte lungă.

Care sunt condițiile care fac complicată transmiterea mesajului și recepționarea lui corectă de către populație privind măsurile de siguranță?

Populația noastră nu a fost pregătită moral și fizic de o eventuală pandemie, în condițiile actuale de asigurare financiară și bunăstare. Persoanele din Republica Moldova depind foarte mult de locurile de muncă de peste hotare și de afacerile mici. Din această cauză a și luat amploare fenomenul știrilor false, mesaje eronate, care doar au detorsionat societatea, nu au consolidat-o. Îmi pare rău și de persoanelor publice care doar au criticat, în loc să ajute și așa un sistem de sănătate publică fragil după reforme. În același timp, oamenii au obosit să respecte niște reguli simple de siguranță, pentru că virusul SARS-COV-2 este invizibil și foarte puțini dintre ei au văzut formele grave pe care le poate provoca acest nemilos virus. Vin cu un mesaj către toată lumea: deja avem 848 decese înregistrate și peste 27 mii de cazuri. Cu fiecare măsură nerespectată, riscăm să rămânem în această criză pentru o perioadă foarte îndelungată. Cu toții ne dorim să trăim ca în vest, dar avem un comportament care ne poate ține pentru foarte mult timp departe de acest vis al bunăstării fizice și financiare.

Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Viitorul ministru trebuie să fie un om cu o autoritate deosebită ca să poată atrage în jurul său toate forțele motrice capabile să aducă schimbarea”

Stela Bivol, director al Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate: Coronavirus în Moldova: Ce e de făcut? Intervenții posibile

Stela Bivol, director Centrul PAS: „În următoarele două săptămâni fiți asociali. Virusul trebuie să aibă cât mai puține ocazii să circule de la o persoană la alta”

Tag: COVID19 Alexei Ceban cazuri infectati comparatie Europa

Categoria: Opinii

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.