„Am vândut calul, căruța ca să plătesc pentru servicii medicale”. Cine achită tratamentul pacienților săraci, fără poliță medicală

Sursa Foto: Poză simbol

Angela Zaharova

06 august, 2020, 12:17

Vizualizări: 3813

Orice spital din Moldova are, aproape zilnic, pacienți neasigurați medical, care însă nu pot plăti pentru serviciile de care au beneficiat. De cele mai deseori e vorba de oameni cu venituri foarte mici sau fără venituri, fără acte de identitate, loc de muncă sau de trai, certați cu legea, etc.

Altfel spus, sunt oameni vulnerabili social, care nu neapărat sunt în atenția și prioritatea autorităților. Și deși managerii de instituții medicale spun că pe an ce trece înregistrează tot mai mulți asemenea pacienți, nu există nicio evidență publică din care am putea înțelege câți pacienți săraci avem și cine, într-un final, îi ajută să suporte cheltuielile pentru serviciile de care au beneficiat.

Am stat de vorbă cu trei directori de spitale raionale pe marginea acestui subiect. Veaceslav Palii, directorul Spitalului Raional Șoldănești, afirmă că în 2019 din cei 133 de pacienți fără poliță medicală care au trebuit să suporte cheltuielile pentru tratament din propriul buzunar, 18 nu au putut plăti pentru serviciile de care au beneficiat.

„Sunt persoane fără serviciu, care nu stau la evidentă nicăieri. Mai mult, o buna parte dintre ei nu dețin nici acte de identitate valabile. Care plătește, care nu plătește, care jumătate de preț. E totul diferit. Noi punem pe primul plan acordarea asistenței medicale. Nu mai căutăm e asigurat sau nu, mai ales în stări grave. Dar pe urmă când ne trezim că e neasigurat, nu putem recupera cheltuielile suportate și asemenea cazuri sunt multe”, a declarat directorul Spitalului din Șoldănești, precizând că în această listă nu intră categoriile asigurate de sta, precum șomerii sau pensionarii.

Pentru tratamentul lor instituția a cheltuit, din resursele proprii, aproximativ 60 de mii de lei, bani pe care nici măcar fondatorul spitalului, Consiliul Raional, în a cărui obligații legale intră protejarea sănătății oamenilor din localitățile gestionate, nu a vrut să-i întoarcă. Veaceslav Palii spune, că în 2018, de exemplu, a avut 21 de pacienți care nu au putut plăti pentru serviciile medicale de care au beneficiat. Pentru 9 dintre ei, instituția a reușit atunci să își recupereze cheltuielile în valoare de 30 de mii de lei de la Consiliul Raional. Pentru restul pacienților nu a plătit nimeni. Au fost situații când instituția a trebuit să dea în judecată pacientul ca să-și recupereze banii cheltuiți pentru tratament, a precizat directorul.

„Prin demers la Fondator, la ședințele Consiliului Raional s-a hotărât și s-au alocat sume concrete pentru pacienți concreți. Deci, Consiliul și-a asumat răspunderea pentru aceste cheltuieli. Dar, cu părere de rău, sunt mulți care vin și li se acorda asistență medicală, iar pe urmă nu-I mai vezi. Am avut cazuri în 2017-2018, când, prin judecată, am restituit cheltuielile pentru serviciile medicale suportate pentru persoanele neasigurate”.

Vulnerabili, neasigurați și pe drumuri

Până în anul 2017, Compania Națională de Asigurări în Medicină, finanțatorul de bază al instituțiilor medicale publice din Moldova, încheia contracte cu Consiliile Raionale, care, la rândul lor, alocau resurse financiare sau cumprau un anumit număr de polițe de asigurare medicală pentru pacienții social-vulnerabili. Directorii povestesc că astfel, atunci când aceștia ajungeau în spital, puteau beneficia gratis de servicii medicale. Curtea de Conturi a considerat însă această soluție drept încălcare și a obligat CNAM-ul să renunțe la ea. În lipsa unui mecanism, care să prevadă cine suportă cheltuielile pentru acești pacienți, atât spitalele, cât și pacienții, se descurcă cum pot.

Simion D. este originar din raionul Rezina. În toamna lui 2019 a suportat două intervenții chirurgicale la spitalul raional. A fost spitalizat de urgență cu apendicită. După ce pericolul pentru viață a fost înlăturat și Simion a fost transferat într-o secție obișnuită, spitalul a obligat familia să plătească pentru tratament, petnru că bărbatul nu avea poliță medicală.

Pentru că nu avea cu ce-și plăti tratamentul, familia lui Simion s-a adresat după ajutor la primăria locală și la Consiliul Raional, însă ambele instituții le-au refuzat ajutorul financiar.

„Am vândut calul și căruța și ne mai trimit copiii câte puțin. Mai am datorii la spital. Bărbatul meu a fost operat de urgență. Avea apendicită. După asta, ceva nu a fost bine cu intervenția și a mai trebuit operat încă o data. Iaca plătim și acum. Când ne-am internat, soțul nu avea poliță. Avea o gospodărie agricolă, care era în faliment. Și nici pensionar nu era. Așa că a trebuit să plătim tratamentul”, a afirmat Zinaida.

Anul trecut, Spitalul Raional Rezina a avut 377 de pacienți neasigurați. Peste 70 dintre aceștia, din varii motive, nu au putut plăti pentru serviciile medicale acordate. Pentru tratamentul lor, directoarea Nina Postu spune că a fost nevoită să cheltuiască din banii câștigați de spital, din servicii contra plată, aproximativ jumătate de million de lei.

„Aceasta este o problemă și, cu părere de rău, aproximativ 500 000 lei anual sunt bani care sunt cheltuiți pentru acoperirea serviciilor medicale a pacienților care nu au posibilitatea de plată și nici autoritățile locale nu ne acoperă aceste cheltuiel. Sunt cheltuieli proprii. Cele mai multe dintre persoanele care nu au putut plăti pentru servicii medicale sunt apte de muncă. De multe ori însă ele, elementar, nu au acte de identitate”, a precizat managerul.

Am întrebat-o ce înseamnă jumătate de million pentru un spital rational? „Acești bani, de regulă, sunt folosiți pentru „fortificarea bazei tehnico-materiale” a spitalului, adică pentru procurarea utilajului medical necesar, pentru motivarea financiară a personalului medical ori pentru chetluieli neprevăzute. Sunt bani acumulați din serviciile contra plată și sunt o sursă suplimentară de finanțare. Cu acești bani noi facem reparații, de exemplu. În 2019 a fost planificat si practic realizate 1.800.000 lei”.

La Spitalul din Orhei, în 2019, au fost tratate 33 de persoane social-vulnerabile, care nu au putut plăti pentru serviciile medicale acordate. Pentru asistența lor, instituția a scos din bugetul propriu peste 56 de mii de lei. În total, Spitalul din Orhei a prestat servicii medicale contra plată pentru 884 de pacienți neasigurați medical.

Elena Palanciuc, vicedirectorul medical al instituției afirmă că administrația este nevoită să taie din calitatea serviciilor medicale acordate pacienților asigurați. Responsabila susține că nu știe cine exact trebuie să plătească pentru acești pacienți, întrucât un mechanism care să prevadă aceste lucruri, nu există.

„De exemplu nu oferim alimentație de 100 de lei, ci de 98 de lei, ca să-i putem hrăni și pe pacienții neasigurați. Nu știm cine trebuie să restituie acești bani. Probabil, fondatorul instituției, adică Consiliul Raional. Pe an ce trece avem tot mai mulți astfel de pacienți. Pacientul care plătește servicii meducale contra plată își plătește serviciile de care a beneficiat el. Pentru cei neasigurați, noi diminuăm din volumul asistenței medicale acordate persoanelor asigurate sau din contul celor care achită pentru tratament, că bani liberi instituția nu are. Pacientul aduce după el bani. Și atunci noi diminuăm din calitate sau și din volumul serviciilor pe care trebuie să le acordăm asiguraților, ca să-I acoperim și pe cei neasigurați, care nu pot să plătească”, a precizat Elena Palanciuc.

Potrivit Elenei Palanciuc, în 2019, instituția a adunat din servicii contra plată 3 milioane 63 de mii de lei, ceea ce a constituit 4,9% din volumul total al veniturilor obținute de către spital. Suma este echivalentă cu cea din 2018 spune directorul medical. În liniii generale, banii au fost cheltuiți pentru adaosurile salariale ale angajaților, procurarea medicamentelor, plata serviciilor comunale.

Vom preciza că în Moldova, medicina prespitalicească sau serviciile de urgență, precum și asistența medicală primară este gratuită pentru toți cetățenii, cu sau fără poliță medicală. De asemenea, o serie de maladii sociale, precum Tuberculoza, HIV/SIDA sau Cancerul sunt asigurate de către stat, iar deja de câteva luni și tratamentul infecției COVID19 este asigurat de către stat.

Potrivit Programului Unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, Capitolul 4, punctele 8 și 9 spun că:

8. Asistenţa medicală urgentă prespitalicească se acordă în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, indicate în anexa nr.1 la prezentul Program unic, şi include activităţi orientate spre stabilizarea parametrilor fiziologici vitali ai pacientului.

9. Asistenţa medicală urgentă prespitalicească se acordă de către serviciul prespitalicesc de asistenţă medicală urgentă. În caz de necesitate, pentru stabilizarea stării sănătăţii pacientului, asistenţa medicală urgentă se acordă de orice instituţie medicală aflată în apropierea locului accidentului sau îmbolnăvirii.

De asemenea, potrivit normelor metodologice de aplicare a Programului Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, articolul 20, care descrie dreptul la asistența medicală pentru cetățenii din Moldova, scrie că: 2) Statul, în conformitate cu prevederile Constituţiei, garantează minimul asigurării medicale gratuite cetăţenilor Republicii Moldova, care cuprinde, inclusiv:

Asistenţa medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale cu pericol vital, când sunt necesare una sau mai multe intervenţii realizate atât prin intermediul serviciului prespitalicesc de asistenţă medicală urgentă, de asistenţă medicală primară, cât şi prin structurile prestatorilor de servicii medicale de tip ambulator sau staţionar, în limita mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi mijloacelor bugetului de stat pe anul respectiv;

Potrivit legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, la articolul 4, litera (n) al documentului scrie că statul are calitatea de asigurator pentru „persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social. Printre aceștia se numără familiile cu venituri mici, bătrânii singuri sau familiile care îngrijesc de persoane cu nevoi special. Ca să primească ajutorul, persoanele social-vulnerabile trebuie să completeze o cerere pe care o depun la asistentul social din localitate. În realitate, foarte mulți oameni social-dezavantajați din Moldova nu ajung cu o asemenea cerere la serviciul de asistență socială, prin urmare nu intră în categoria persoanelor asigurate de către stat.

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.

Misterul bugetelor. Și totuși câți bani au alocat autoritățile pentru vaccinuri?

Guvernul vorbește despre declin economic grav în 2020 și posibilă recesiune. COVID-19 forțează statul să investească în Sănătate. Câți bani primește domeniul

Zeci de acorduri adiționale. Spitalele au obținut finanțări crescute de pe urma pandemiei

Tag: poliță medicală, asigurare, pacienți, Moldova

Categoria: Banii tăi în sănătate

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.