Delirul la pacienții cu Covid-19 intubați: de ce trebuie redusă utilizarea benzodiazepinelor și de ce vizitele rudelor reduc riscul de delir
Irina Papuc
14 ianuarie, 2021, 16:48
Vizualizări: 4311
Ventilația mecanică a fost asociată anterior cu un risc crescut de disfuncție acută a creierului, iar un studiu publicat în The Lancet a investigat delirul și coma la pacienții cu COVID-19 în stare critică.
Rezultatele arată că sedarea pacienților are efectenegative asupra creierului lor, în schimb vizitele rudelor, în realitate sauvirtual, îi ajută foarte mult. Abordarea de îngrijire în terapie intensivă este
mai mult responsabilă de starea psihică a pacientului, decât virusul în sine.
Studiul a inclus 2.088 de pacienți adulți cu COVID-19 din 69 de unități de terapie intensivă din 14 țări. Pacienții cu antecedente de probleme de sănătate mintală, afecțiuni neurologice, supradozaj cu medicamente, leziuni cerebrale, orbire și surditate au fost excluși. În cadrul cohortei, 1.397 dintre pacienți au fost ventilați mecanic în aceeași zi de internare în terapie intensivă, iar alți 430 de pacienți au fost ventilați mecanic la un alt moment în timpul spitalizării.
Sfârșitul pandemiei COVID-19: când o prezic creatorii vaccinului
Ce au evaluat cercetătorii
Cercetătorii au evaluat factorii de risc asociați cu coma
sau delirul în termen de 21 de zile de la internarea în unitatea de terapie
intensivă. Ventilația mecanică invazivă, prescrierea benzodiazepinelor (sedativ),
opioidelor, vasopresorilor sau medicamentelor antipsihotice au fost
semnificativ asociate cu un risc crescut de delir în ziua următoare. Infuzia cu sedative în timpul ventilației
mecanice a fost frecventă: 1337 (64,0%) din 2.088 pacienți au primit
benzodiazepine pentru o mediană de 7,0 zile (4,0 până la 12,0), iar 1.481
(70,9%) au primit propofol pentru o mediană de 7,0 zile (4,0 până la 11,0).
Ce conține un vaccin: ingredientele și explicația pentru fiecare
Deși inițial s-a emis ipoteza că infecția cu SARS-CoV-2 contribuie direct
la simptomele neurologice, pare mai probabil că efectele neurologice sunt
cauzate indirect de factori precum niveluri scăzute de oxigen din sânge,
coagulopatie, expunerea la medicamente sedative și analgezice, izolare și imobilitate,
se mai precizează în studiu.
„Utilizarea prelungită a sedării profunde ar putea fi, de asemenea,
secundară numărului crescut de pacienți cu terapie intensivă observat în
sediile noastre, necesității de a utiliza personal care nu este instruit în terapie
intensivă și resurselor inadecvate în ceea ce privește furnizorii,
echipamentele și sedativele. Rezultatele noastre indică faptul că, indiferent
de indicație, sedarea prelungită nu este lipsită de consecințe și astfel de
constatări oferă o oportunitate de a îmbunătăți îngrijirea viitorilor
pacienți”.
În același timp, studiul arată că vizita de familie, fie
personală, fie virtuală, a fost semnificativ asociată cu un risc de 27% mai mic
de delir. Astfel, furnizorilor de asistență medicală li se recomandă să
organizeze o vizită de familie sigură și adecvată, fie personal, fie virtual.
Concluzii
„Rezultatele noastre susțin evitarea perfuziilor sedative de benzodiazepine, care au fost asociate cu un risc cu 59% mai mare de a dezvolta delir. Când este posibil, furnizorii de servicii medicale ar trebui să respecte ghidurile actuale de sedare pentru pacienții ventilați mecanic, chiar și pentru cei cu COVID-19, care recomandă limitarea blocadei neuromusculare, evitarea perfuziilor continue de benzodiazepine, niveluri ușoare de sedare, treziri frecvente și exerciții de respirație și mobilizare; aceste practici îmbunătățesc rezultatele pe termen scurt și ar putea reduce, de asemenea, riscul de sindrom de terapie post-intensivă, care afectează o proporție mare de supraviețuitori ai insuficienței respiratorii acute”.
Tag: Covid19, ATI, pacienți, delir
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 martie, 2018, 15:25
19 martie, 2021, 11:21
19 martie, 2020, 17:27
19 martie, 2018, 10:50
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,65 %