Sănătate INFO a stat de vorbă cu medicul epidemiolog al spitalului, Tudor Lupașcu. L-am întrebat cum a fost posibil ca 11 lucrători medicali să se infecteze aproape toți o dată și cum au aflat că sunt pozitivi la COVID-19?

Domnule Lupașcu, ce explicație aveți la situația privind infecția cu COVID-19 în Spitalul de la Glodeni? Cum a ajuns infecția în spital și cum s-au îmbolnăvit tocmai 11 cadre medicale?

E o situație mai încurcată. Pot să vă spun că și eu sunt acum izolat la domiciliu, deoarece, fiind medic epidemiolog al spitalului, am fost în contact practic cu toți acești oameni infectați, pacienți și lucrători medicali. Ultima dată am fost la spital sâmbătă, pentru că a trebuit să închidem secția de terapie.

Dacă vă amintiți, săptămâna trecută noi nu înregistram niciun caz de COVID-19 în raion. Însă la un moment dat, două asistente din secția de terapie au manifestat niște semne clinice ale bolii. Aceleași semne le-a manifestat și o pacientă din aceeași secție, manifesta aproximativ aceleași simptome. Noi am anunțat Serviciul 112 și toate au fost luate la Bălți, ca fiind suspecte. Acolo au fost depistate pozitiv la Sars-Cov-2.

Deja în spital noi am început să luăm toate măsurile, să identificăm toți contacții – lucrători medicali și pacienți. Din păcate, probabil din insuficiență de teste, sunt testați la COVID-19 doar cei cu simptome. Din acest motiv, unii dintre medicii noștri, fiind conștienți de faptul că au intrat în contact cu pacienții, au făcut teste cu plată. Vreo 8 lucrători medicali s-au testat și astfel au fost depistați vineri 3, sâmbătă încă 2 și ieri încă 6, deci 11. Sunt medici și asistenți medicali.

În paralel au mai fost confirmați cu COVID-19 și pacienți, care au stat în secția terapie. Pentru că secția a fost închisă, ei au fost externați și duși, cu ambulanța, la domiciliu, aflându-se acum sub supravegherea medicilor de familie.

Să înțelegem că acum e închisă doar secția de terapie a spitalului?

Nu. Mai este închisă și secția de chirurgie. Printre primii diagnosticați este și medicul traumatolog, soțul șefei secției de terapie, diagnosticată și ea cu COVID-19. El a fost de gardă în această noapte. Deci, secția este închisă. Acolo mai erau 2 bolnavi gravi, care trebuiau să fie transferați în altă instituție medicală. Practic spitalul este închis, deoarece printre acești 11 lucrători este confirmat cu COVID-19 și șeful Secției de reanimare. Și soția lui, care lucrează în secție este diagnosticată. Deci, aproape tot spitalul este închis, în afară de secția de boli infecțioase. Ministerul Sănătății și ANSP au decis că aceasta rămâne funcțională și va acorda asistență medicală pacienților cu COVID-19, iar secția de îngrijiri cronice va primi eventuali pacienți suspectați că ar avea infecția.

Bun, revenind la originea infecției? Cum a apărut ea în spital?

Nu este exclus că sursa vine din secția terapie. Știți cum oamenii noștri nu spun că au avut contact cu cineva infectat sau poate nici nu știau despre acest lucru, pentru că infecția e deja cu transmitere locală și pe oricine întâlnești poate fi o sursă de infecție.

A doua variantă, pe care o luăm în calcul, este că infecția ar fi putut fi adusă în spital de către o asistentă medicală, care înainte de ultimele 2-3 gărzi, a fost în concediu de boală 2 săptămâni. Ea s-a tratat de infecție respiratorie acută și, deci, nu era suspectată la COVID-19. Nu excludem că putea să se infecteze și după ce s-a tratat de infecția respiratorie acută. Fiind asistentă medicală putea infecta și pacienții, și personalul.

A treia variantă este că șefa de secție ar fi fost infectată, pentru că ea a fost găsită pozitiv la COVID-19, și a transmis virusul și altora. Aceste trei cazuri au avut loc în intervalul de timp 23-31 martie. Prin urmare, putem doar presupune că cineva dintre ele a fost sursa. Să arătăm cu degetul, nu putem.

Ori e de la pacient, ori de la șefa secției terapie, care l-a infectat pe soț, acesta la rândul său a lucrat în chirurgie, reanimatologul a făcut și el gărzi. Deci, oamenii umblă dintr-o secție în alta, lucrează. În spital e foarte ușor să creezi un focar natural de infecție.

Poate nu s-a respectat protocolul de protecție împotriva infecțiilor?

Eu nu vreau să spun că nu s-a respectat regimul. Sigur că noi suntem în alertă, conform ultimelor ordine ale Ministerului Sănătății, dar secția de terapie în acel moment nu era o secție pentru suspecți sau pacienți cu COVID-19. Respectiv, asistenții medicali respectau regimul de protecție, dar trebuie să înțelegem că e o infecție aerogenă și în afară de faptul că îmbrăcăm mănuși, măști, pot fi și alte căi de transmitere mai colaterale.

Domnule Lupașcu, dar spuneți-mi sincer, medicii au respectat chiar și cele mai elementare măsuri de protecție în spitale?

Noi avem un ordin intern, elaborat în baza ordinelor 188 și 213 ale Ministerului Sănătății, unde sunt descrise toate măsurile. Eu nu vreau să spun că ele sută la sută au fost respectate, dar evident că lucrătorii medicali lucrau cu mănuși pe mâini și mască. Pentru că era o secție obișnuită, ei nu purtau echipamente de protecție sporită. Și în astfel de secții intră și pacienți cu pneumonie, bronșite, astm bronșic, diabet, etc.

Adică, dacă instituțiile medicale, nu sunt desemnate strategice de către minister și nu primesc pacienți cu COVID-19, atunci ele au măsuri de protecție mai lejere...

Mai lejere. Însă în momentul în care a fost declarată stare de urgență, Ministerul a dat ordin să nu mai spitalizăm pacienți programați. Pacienții despre care vă vorbesc au intrat în secție înainte să fie declarată starea de urgență și de anulare a intervențiilor programate. Pe data 18 sau 19 martie, toți cei care au fost spitalizați, automat au devenit contacți. Atunci erau vreo 70 de persoane, iar în ultimele 14 zile au fost izolați vreo 28 de contacți. Acești pacienți deja erau spitalizați. Din momentul în care s-a decis să nu mai primim pacienți programați, spitalul nu a mai primit. Sâmbătă am externat ultimii pacienți. Toți acum se află sub supravegherea medicului de familie.

De ce nu i-ați izolat în spital? Nu era mai sigur, decât să-i lăsați să plece?

Ceea ce pot să vă spun este că toți pacienții au fost transportați cu ambulanța la domiciliu și preluați de către medicii de familie. Deja trebuie să așteptăm să vedem dacă cineva dintre ei face boala. Eu aș fi ales altă tactică – aș fi închis în carantină secția și i-aș fi tratat acolo pe toți. Administrația a decis altfel, ceea ce nu este greșit. Există și așa măsuri antiepidemice, când pacienții sunt dispersați. În acest caz, cred că putea fi luată o altă decizie, fiindcă noi nu știm la ce să ne așteptăm în următoarele zile, săptămâni. Dar vă spun, nu e o decizie greșită, atâta timp cât avem regula că pacienții ușori pot fi tratați și la domiciliu.

În general, înțeleg că spitalul de la Glodeni nu era o instituție desemnată strategică, dar având în vedere că se confirmă tot mai mulți pacienți cu COVID-19 și mai multe spitale raionale devin, într-un fel, strategice, vreau să știu dacă sunteți echipați cu ce vă trebuie? Cum sunteți pregătiți să faceți față unui flux de pacienți cu COVID-19?

Noi deja intrăm în scenariul 4, când spitalele de la Chișinău și cele regionale nu reușesc să facă față fluxului de pacienți. La noi deja sunt pacienți suspectați la COVID-19. Ei stau în secția de boli cronice, iar în infecțioase sunt pacienți cu semnele bolii și tot acolo sunt investigați.

Nu aș putea să vă dau cifre, dar știu că au cumpărat costume, măști, mănuși, ochelari. Colegii de la Serviciul Situațiilor Excepționale le-au oferit combinezoane de protecție. Consiliul Raional și chiar noi, spitalul, am solicitat Comisiei pentru Situații Excepționale să ne ajute cu măști-respiratoare. Am înțeles că sunt deficit și pot fi găsite în Belarus, dar nu știu cum le vor aduce de-acolo. Dezinfectanți s-au procurat, s-au mai comandat. Sunt suficiente rezerve pentru suprafețe, pentru mâini, etc. Despre asigurarea cu medicamente, nu vă pot spune, că nu sunt eu responsabil. Știu că s-au adus, dar mai era nevoie. Dacă au început să trateze pacienți cu COVID-19 trebuie să aibă și antivirale, deci conform protocolului. În linii generale, spitalul e asigurat. Ne-ar mai trebui măști. În orice caz acum se lucrează în echipamente de protecție pentru COVID-19. În secția de internare este boxă aparte, filtru pe unde intră pacienții. Li se pune mască. Medicul îmbracă costumul în antecameră. Este zonă curată, zonă murdară.

Domnule Lupașcu, un alt aspect despre care vreau să vă întreb ține de instruire. Cu cine mai discutăm, ne spun că multe cadre medicale nu știu cum corect să se echipeze și să se dezechipeze. V-au instruit? V-au arătat cum se pune corect masca, cum se îmbracă combinezonul?

Da. Știți că există planul de răspuns și lichidare a consecințelor situațiilor excepționale a instituției. Fiecare instituție medicală are un asemenea plan. În acest plan este un compartiment ce ține de pericolul biologic, în acest caz putem vorbi despre pericol epidemiologic sau pandemic. Planul descrie toate aceste lucruri. Aici s-au făcut antrenamente. Le face șefa secției de boli contagioase. Mai înainte mai rar, da acum mai des. Se face după schemă – cum se îmbracă costumul, cum se prelucrează mâinile, cum se pune masca, cum se pun ochelarii, gluga, ecranul de protecție, etc. Deci, se învață și modalitatea de îmbrăcare și este importantă și cea de dezbrăcare, fiindcă costumul e deja murdar. Și aici trebuie să respecți niște etape până îl pui în sacul acesta impermiabil și îl dai să fie ars în crematoriul spitalului. Deci, nu aș putea spune că nu se fac asemenea antrenamente. Personalul știe toate aceste instrucțiuni, mai ales asistentele medicale, care fac cele mai multe proceduri.

În afară de aceasta, să nu uităm că mai avem ghidul privind prevenirea răspândirii infecțiilor nozocomiale și este ghidul privind siguranța utilizării seringilor. Eu personal le-am făcut teste asistentelor medicale, au dat examen. Eu nu cred că e vorba de iresponsabilitate. Aici e vorba de protecția ta personală. Tu trebuie să te protejezi pe tine în primul rând de Hepatita virală B, C, de alte infecții nozocomiale care pot să apară în rezultatul activității medicale.

Acum, de când țara e în stare de urgență pentru sănătatea publică, aveți personal care nu au vrut să lucreze?

Avem o parte din personal care e în concediu. De exemplu personalul din secția de boli cronice e în concediu, pentru că nu mai pot primi pacienți programați. Nu are rost să-i ții acolo. Secția pediatrie și maternitatea au fost transferate la Bălți, imediat cum s-a declarat stare de urgență. Și până atunci erau foarte puține nașteri.

Domnule Lupașcu, senzația din afară, mai ales după ce s-a anunțat că toți bolnavii vor fi duși în spitalele de la Chișinău, a fost că cei din raioane cumva s-au relaxat. Administrațiile au început să se alerteze mai mult în momentul în care s-a închis Spitalul de la Ștefan Vodă, apoi o parte din cel de la Soroca, au mai murit câțiva medici. Abia atunci lucrurile au început să fie luate mai în serios. Dvs, acolo pe loc, ce senzație ați avut?

Aproape aceeași. Nu pot să spun că a fost o relaxare exagerată. Oamenii sunt inițiați, cunosc situația, am avut și videoconferințe cu Ministerul Sănătății la care au participat lucrătorii medicali, au fost familiarizați, dar desigur că, mai repet, atâta timp cât omul știe că nu lucrează cu oameni infectați, el lucrează în condiții mai lejere. E o infecție aerogenă și poate pătrunde în organism pe diverse căi. Virusul se păstrează în aer.

Eu în general nu înțeleg de unde a apărut ideea că oamenii nu trebuie să poarte măști, dacă nu sunt bolnavi sau dacă nu intră în contact cu bolnavul. Nu e corect. Masca, din orice ar fi confecționată, chiar și din două trei rânduri de tifon, ea oricum te protejează. Japonezii poartă mască chiar și când nu sunt infecți. Da poartă, omule, mască. Te protejezi și pe tine, și pe alții. Și alte măsuri nu au fost luate la timp, pentru că oamenii s-au gândit că la ei, poate, nu va ajunge.

Domnule Lupașcu, acum sunt testați la COVID-19 cei care au simptome. Ați spus și Dvs la început de discuție. Vi se pare o măsură corectă?

Atâta timp cât nu vom testa cohortele principale, cei din prima linie, începând cu medicii, apoi suspecții, contacții, nu vom ști care este situația reală a lucrurilor. Dacă vom testa în continuare haotic, problema va picura și va picura. Ce înseamnă asta ca un lucrător medical să plătească 650 de lei ca să se testeze la COVID-19? Le-au făcut reducere 50 de lei.

Unde au făcut testele medicii?

A venit de la Chișinău, special aici la noi, o mașină cu teste. Probele au fost luate de către specialistul din secția de boli infecțioase, care a fost instruit pentru așa ceva. Până seara sau a doua zi rezultatele au fost gata. Atunci directorul a avut o înțelegere cu cei de la Medexpert și au venit la Glodeni. Acum, de exemplu, eu nu pot să mă testez gratis, pentru că nu am semnele bolii. Am fost doar persoană care a contactat cu cei infectați. Acum aș vrea să mă testez, dar trebuie să mă duc pe cont propriu la Chișinău. Și mă expun eu, îmi expun inclusiv soția, care are două operații la inimă. Sigur că stau izolat, dar e aceeași casă. Mi-au spus că pot să merg să mă programez pe miercuri.

Acum, pentru că avem pacienți suspecți la COVID-19, aici vin cei de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Pe la 4 dimineața mașina e deja la Glodeni, pe la 7 e la Chișinău și până seara sunt rezultatele. Deja e mai organizat. Cred că sunt trei lucruri importante pe care trebuie să punem accent – testarea, echipamentele de protecție și desigur tratamentul.

Domnule Lupașcu, vă mulțumesc pentru acest interviu.