Ala Halacu despre cum, cu ce și câte mii de euro ne costă „exportul” de virusuri la laboratoare străine pentru a le studia mutațiile

Sursa Foto: Sănătate INFO

Elena Cioina

16 februarie, 2021, 11:02

Vizualizări: 7241

În ultimele săptămâni observăm o creștere a numărului de îmbolnăviri de Covid19. În anumite zile, țara a ajuns și la 1.300 de persoane infectate, ceea ce plasează Moldova din nou în grupul țărilor cu risc sporit de infectare. Mulți oameni se întreabă de ce?

Ne-am relaxat și nu mai respectăm măsurile de protecție, nu testăm suficient sau în Moldova circulă mutații ale virusului, care au o capacitate de infectare mai rapidă. Sănătate INFO a stat de vorbă cu Ala Halacu, șefa Direcției diagnostic de laborator în sănătate publică al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, pe care am întrebat-o dacă știm ce fel de mutații ale virusului Covid19 circulă pe teritoriul Moldovei? Cine și cum le studiază? Când va începe țara să testeze la covid19 și cu teste rapide și dacă avem vreo șansă să avem un laborator performant, care să studieze variațiile virușilor? Iată ce ne-a povestit.

Doamna Halacu, nu am mai vorbit de multă vreme cu Dvs, de aceea vreau să vă întreb dacă s-a schimbat ceva esențial în algoritmul de testare a persoanelor suspectate că ar avea Covid19?

Da, unele lucruri s-au schimbat odată cu editarea celei de-a IV-a ediții a Protocolului Național Provizoriu privind supravegherea infecției Covid19. Au fost introduse și testele de diagnosticare rapidă, adică testele antigen, care vor fi incluse în acest algoritm. Asta înseamnă că prin această metodă va fi testată și o parte dintre pacienți, dar nu toți. Astfel, vom putea obține un rezultat mai rapid și vom putea lua decizii mai rapide în ceea ce privește managementul cazurilor în teritoriile, care nu au disponibile teste de biologie moleculară.

Când spuneți că vor fi incluse în procesul de testare, înseamnă că asemenea teste, în țară, noi încă nu le facem...

Nu le facem în acest moment, pentru că abia acum se face licitația publică pentru procurarea acestor teste. Între timp, săptămâna trecută am organizat un atelier de lucru în care am instruit specialiști din unele spitale și AMT-uri (Asociații Medicale Teritoriale), care vor iniția diagnosticul prin testele rapide. Deci, urmează să cumpărăm aceste teste, să decidem ce instituții medicale vor introduce acest tip de diagnosticare, ulterior vom face distribuirea testelor.

Și, totuși, despre care instituții vorbiți?

Mă refer la spitalele care au centre Covid19 și unde se află majoritatea pacienților suspectați că au Covid19, precum și la medicina de familie, la secțiile de urgență, unde se face trierea pacienților și e nevoie ca rezultatul testului la Covid19 să se cunoască foarte repede, astfel încât pacienții să poată fi spitalizați, dacă e nevoie.

Cum veți începe acest proces de testare rapidă?

Vom iniția pilotarea în Municipiul Chișinău, apoi treptat vor fi incluse toate spitalele raionale. De asemenea, vom încerca acest tip de testare în asistența medicală primară din Chișinău și Bălți, apoi vom analiza posibilitatea de extindere în Centrele medicilor de familie din toată țara. Noi am lansat procedura de cumpărare a 300 de mii de teste rapide.

Când ar urma să ajungă în Moldova?

Astăzi sau mâine va fi semnat contractul. Deja a fost desemnat agentul economic câștigător și în timp de 15 zile, după semnarea contractului, acesta trebuie să livreze marfa în țară. Dacă astăzi ori mâine contractul va fi semnat, înseamnă că la sfârșitul acestei luni ar trebui să avem testele livrate. Până atunci, avem obligația să instruim specialiști, care vor preleva probele. Am instruit 15 specialiști, care sunt formatori și vor instrui alți specialiști. Sunt specialiști din raioane, care vor trebui să-și învețe colegii cum să utilizeze acest teste. Specialiștii au fost instruiți de experți OMS, teoretic și practic. De asemenea, au fost stabilite criteriile și cine dintre pacienți vor fi testați cu ele.

Doamna Halacu, despre procurarea testelor rapide vorbeați Dvs încă prin octombrie anul trecut. De ce s-a întins atât de mult cu cumpărarea lor?

Într-adevăr, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a înaintat cerințele privind procurarea acestor teste în această perioadă despre care vorbiți Dvs. Dar s-au mai dus tratative, s-au mai convocat diferite ședințe cu societățile de specialiști din cadrul Ministerului Sănătății privind necesitatea acestora. Între timp a apărut și un Ghid privind utilizarea acestor teste rapide, elaborat de OMS. Cât de cât au fost determinate criteriile și contingentele de pacienți, care vor fi testați, pentru că pentru unele dintre ele va fi nevoie de confirmări adăugătoare, prin efectuarea testelor de biologie moleculară, ca să fim siguri că rezultatele sunt veridice.

În mod special pentru cine vor fi destinate testele rapide?

În primul rând ele sunt destinate pacienților, care întrunesc definiția de caz. Este vorba despre pacienții cu simptome clinice, suspectați că au infecția Covid-19. A doua categorie de pacienți, care vor fi testați cu aceste teste, vor fi contacții, cu respectarea zilelor de după contactul cu persoana suspectă sau deja confirmată pozitiv la Covid19. Asta înseamnă după 5-7 zile de la contact. Nu mai devreme și nici mai târziu, pentru că altfel putem obține rezultate false.

Apropo, în a câta zi ar trebui să fie testat un pacient suspectat că ar avea Covid19?

E de dorit în primele 7 zile de la debutul bolii sau de la apariția semnelor clinice, pentru că în această perioadă încărcătura virală este mai mare în organism și testele rapide au această sensibilitate de a detecta antigenul.

Doamna Halacu, unii pacienți confirmați cu Covid19 se plâng că rezultatele testelor ajung la ei destul de târziu, chiar și peste trei zile de când a fost prelevată proba. Ce ne puteți spune despre această problemă?

Această situație ține mai mult de cei care colectează probele, pentru că, de exemplu, persoana colectează proba dimineață, iar rezultatele ajung mâine ori poimâine. Noi, în laborator, dacă primim azi probele, azi eliberăm rezultatele. Nu le ținem la noi. Modalitatea cum și în cât timp ajunge rezultatul la pacienți ține de cei care colectează probele. Noi ne străduim ca în momentul în care avem informația să o transmitem medicului sau spitalului, instituției medicale, care a trimis probele.

Deci e o chestiune locală, din ce spuneți Dvs. Aveți vreo explicație de la ei? De ce rezultatele ajung la pacienți atât de târziu?

Pot să vă spun doar că acum laboratoarele publice ale ANSP fac teste la Covid19, care vin din absolut toate spitalele din Moldova, republicane, municipale și raionale. Probele colectate de către medicii din medicina primară merg la laboratoarele de la Spitalul de Dermatovenerologie și Maladii comunicabile și Centrul Republican de Diagnosticare Medicală.

Deci, să înțelegem că aceasta ar fi explicația de ce uneori rezultatele testelor ajung atât de târziu la pacienți. Sunt doar două laboratoare la care se concentrează toate probele venite de la medicii de familie...

În orice caz, nu ține de activitatea laboratorului nostru. Noi ne străduim să dăm rezultatele în aceeași zi. Doar când a fost valul cela mare de îmbolnăviri și când ne veneau câte 1.200 de probe pe zi, puteau să rămână peste noapte, în aparatele automatizate, pentru a face extrași. A doua zi erau puse în amplificare și până la ora 11.00-12.00 se elibera rezultatul. Probabil problema e și în alte laboratoare, pentru că și aici e lipsă de personal. Mă refer la laboratoarele care există în cadrul spitalelor sau laboratoarele private.

Apropo, câți oameni testăm în sectorul public și câți în privat?

Cred că în jur de 40% dintre pacienții suspectați că au Covid19 sunt testați la privat. Totuși, numărul maxim de testări se face de către laboratoarele Ministerului Sănătății. Aici, din punctul meu de vedere, laboratoarele publice, mă refer la aceste trei din cadrul ANSP și două din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, efectuează toate testele pentru pacienții, care se adresează la medicul de familie sau la spital. În laboratoarele private se testează cine vrea, indiferent dacă întrunește sau nu definiția de caz. E adevărat că ei raportează testele pozitive, dar scopul investigațiilor nu întotdeauna e cel recomandat de Protocolul Național Provizoriu sau de către recomandările și instrucțiunile de utilizare a testelor.

Cum vă descurcați în acest moment, când numărul îmbolnăvirilor a mai crescut?

Încă ne descurcăm, pentru că pe parcursul acestor luni, începând cu cele din toamnă, am fortificat capacitățile tehnice ale Laboratorului. Au fost cumpărate extractoare automatizate, care ne ajută foarte mult să deblocăm astfel de situații, când numărul de cazuri crește. Un extractor automatizat practic înlocuiește o persoană sau două pe zi și el funcționează în paralel cu persoanele, care au lucrat până acum. Aceste echipamente ne ajută foarte mult, pentru că sunt încărcate cu probe și singure le trec prin toate etapele, procesele până la obținerea rezultatului. Asta ne ajută să putem face un număr mai mare de teste pe zi.

Ar fi nevoie să fie testați mai mulți pacienți zilnic?

Nu putem spune dacă este nevoie de mai mult sau de mai puțin. Trebuie să-i testăm pe cei care se încadrează în criteriile definiției de caz. De asemenea, trebuie testați contacții la a cincea, a șaptea zi. Dacă în această perioadă, contacții sunt depistați pozitiv mai stau încă 7 zile acasă, ca să atingă acele 14 zile de izolare. În final, dacă nu apar alte simptome clinice și rezultatul a fost negativ la a cincea - a șaptea zi sunt scoși din izolare și își continuă activitatea. Dacă, după a șaptea zi, după ce s-a făcut testul, acesta este negativ, dar până în a 14-a zi de izolare apar simptome, se face un test repetat, deja ca pacient care întrunește definiția de caz – pacient cu simptome. În funcție de rezultatul obținut, se iau măsurile de rigoare privind managementul cazului.

Se întâmplă des ca nu toți membrii unei familii să-și facă testul la Covid19, chiar dacă unul dintre ei e depistat pozitiv?

În general, asta e regula la toate epidemiile, pandemiile care sunt, dar acum, în cazul Covid19, majoritatea persoanelor se testează. Mulți consideră, și asta e dovedit și prin testări, când avem pacienți dintr-o familie și când apar simptome și la alți membri, că pot să se trateze fără a fi testați. Se întâmplă în cazul în care îi apar simptome și atunci când știe că un membru al familiei a fost sau este infectat. Este decizia lor. Trebuie să vedem ce spun medicii de familie, dacă ei se adresează ori nu la medicul de familie. Sunt sigură însă că sunt astfel de cazuri, când oamenii nu informează medicul de familie despre boală și rămân în afara statisticilor.

Doamna Halacu, știm că trebuia să mai amenajați două laboratoare pentru a spori capacitatea de testare a laboratoarelor publice. Până acum nu s-a întâmplat acest lucru, deși autoritățile ministeriale spuneau că ar fi trebuit să fie gata până în decembrie. Ce informații noi aveți?

Suntem în proces. Deja numărul de laboratoare, pe care ne propunem să le amenajăm nu sunt două, dar patru. Procesul s-a întins din cauza procedurii de licitații publice la care nu au participat agenți economici, care să vrea presteze serviciile de reconstrucție și amplasare a acestor laboratoare. Acum am lansat o altă licitație și sperăm că de această dată vor participa.

Câte tentative ați avut până acum?

Am impresia că e a treia. Anul trecut am avut două, care au eșuat și anul ăsta suntem la prima încercare. Deci, în total, trei. Așa e procedura, pentru că așa prevede legislația. Cred că în astfel de cazuri trebuie nominalizați niște agenți economici, care să facă aceste lucrări, pentru că nu știu cine câștigă din faptul că tergiversăm atât de mult. Dacă din două tentative nimeni nu a fost interesat de aceste licitații, înseamnă că trebuie să nominalizăm noi unul, care să-și asume această responsabilitate și să mergem înainte. Altfel, pur și simplu stăm pe loc.

Unde ar urma să se afle aceste laboratoare publice?

Unul la Comrat, altul la Soroca, la Edineț și încă un laborator vrem să-l amenajăm la Căușeni.

În altă ordine de idei, Doaman Halacu, ați trimis mai multe probe în laboratoarele de referință din afara țării pentru a vedea ce fel de tulpini ale virusului circulă pe teritoriul Moldovei. Aveți sau nu rezultatele și care sunt ele?

Încă nu le avem. Încă așteptăm. Între timp noi colectăm probe de la pacienții care vin din Marea Britanie. De asemenea, colectăm probe la Covid19 de la pacienții, care au făcut forme de boală mai severe, iar medicii clinicieni consideră că ar trebui cercetate și trimise la secvențiere. Noi colaborăm cu Institutul virusologic Charite din Berlin. Ultimele 20 de probe, pe care le-am trimis, sunt toate confirmate pozitiv. Urmau să le secvențieze ca să știm care sunt variantele virusului, dacă sunt cele care circulau la începutul pandemiei sau au apărut altele noi. Pentru că transportarea probelor este foarte dificilă, cu suportul OMS, trimitem câte un set de 15-20 de probe. Există reguli internaționale de transportare a substanțelor infecțioase și ele trebuie să fie respectate 100 la 100. În plus, e o procedură destul de scumpă.

Câte probe ați trimis în general, până în acest moment la laboratorul de referință din Berlin?

Au fost 20 de probe pozitive și 20 negative, care au fost confirmate la începutul pandemiei. Dintre ele, 7 au fost secvențiate. Ele sunt publicate pe Platforma Internațională GISAID (n.r. Inițiativa GISAID promovează schimbul rapid de date privind circulația și mutațiiile tuturor virusurilor gripale și coronavirusul care cauzează COVID-19). Rezultatele acestei secvențieri au fost prezentate și în Moldova. Erau aceleași mutații, care circulau în toată lumea. Nu era nimic deosebit.

Acum sunt în proces de secvențiere 20 de probe. Ele sunt confirmate, dar ei le selectează, pentru că sunt anumite criterii după care anumite probe se iau în secvențiere. Trebuie să fie o încărcătură virală destul de bună, ca să se poată face secvențierea. Și acum mai avem 10 probe colectate de la pacienții care vin din țările în care au fost atestate variații noi ale virusului Sars-Cov-2 și urmează, până la sfârșitul lunii februarie, să le trimitem la laboratorul de la Berlin ca să știm ce tulpini circulă pe teritoriul Moldovei.

Este o informație mai mult pentru epidemiologi, pentru a lua eventuale măsuri de prevenire, dar pentru a cunoaște care sunt variațiile acestui virus.

Când vorbiți despre procedura de selectare a probelor pentru secvențiere, de ce criterii anume se ține cont pentru a putea fi trimise la laborator?

Există un ordin al Ministerului Sănătății (nr.14 din 19 ianuarie 2021) care prevede criteriile și probele căror pacienți vor fi selectate pentru secvențiere. Apoi, mai există un ordin privind monitorizarea circulației tulpinilor noi ale Sars-Cov-2. Pentru aceasta a mai fost elaborată o scrisoare informativă către directorii de spitale. Au fost alese cinci instituții medicale, unde sunt mai mulți pacienți cu Covid-19, ca să ne aducă acele probe, care consideră ei că întrunesc criteriile descrise în ordinul privind severitatea bolii și cele ale pacienților care vin din alte țări.

Secvențierea se face deja la detectarea ampliconilor. Dacă virusul nu este detectat în probă, atunci nu ai ce secvenția. Trebuie să ai virusul, sonda, frecvența, genomul, ca să poți vedea care sunt variantele de mutație sau ce modificări există în structura genomică a virsului. Secvențierea se face la ampliconii, care sunt specifici virusului.

De asemenea, pacienții care au clinică suspectă, dar în testele de biologie moleculară sunt negativi, trebuie să li facă probe repetate. Însă de această dată proba nu se ia din nas și faringe, dar sunt colectate probe din organele respiratorii inferioare, adică din spută, lavaj bronho-alviolar. De ce trebuie anume așa? Pentru că în primele zile virusul se află în căile respiratorii superioare, dar ulterior trece în cele inferioare și atunci când la noi se ia decizia în baza rezultatului de laborator, nu este chiar corect, în opinia mea, pentru că toate infecțiile, nu doar Covid19, se confirmă prin diagnostic de laborator, dar se iau în considerare toate rezultatele în corelare cu situația epidemiologică, criteriile epidemiologice și cu simptomele clinice.

Atunci când rezultatele epidemiologice nu corelează cu starea clinică a pacientului ori cu criteriile epidemiologice, trebuie repetate, trebuie luate alte tipuri de probe pentru a stabili un diagnostic corect. La noi, nu știu de ce, diagnosticul se stabilește doar în baza rezultatului de laborator și nu se repetă, atunci când rezultatele nu sunt concludente, nu au legătură între starea pacientului și rezultatul obținut.

Adică, de exemplu, pacientul are toate simptomele Covid19, dar rezultatul testului arată negativ...

Da. Atunci este nevoie să se ia probe din organele respiratorii inferioare sau invers, rezultatul testului este pozitiv, dar nu are niciun simptom și nici nu a fost în contact cu vreo persoană bolnavă. De asta e nevoie de teste suplimentare pentru a înțelege problema până la capăt, pentru că acum avem multe cazuri, când probele aduse la laborator se încurcă. Se încurcă numele pacientului de pe eprubetă cu numele pacientului în lista pe care ne-o aduc sau pe eprubetă e scris un pacient, iar în fișa de însoțire, altul. Trebuie să excludem și aceste lucruri. Noi avem de-a face cu factorul uman și greșelile nu pot fi evitate în totalitate.

Mai devreme ați spus că cel mai dificil proces pentru a putea realiza secvențierea, într-un final, este transportarea acestor probe. Ce este cel mai dificil în transportarea lor?

În primul rând trebuie să avem personal instruit privind modalitatea de transportare a probelor. Nu poate oricine transporta probe ale unui virus. Trebuie să existe oameni instruiți care să poată elabora și perfecta documentele necesare pentru transport. Transportarea se face pe calea aeriană și sunt foarte multe cerințe la nivel internațional pentru companiile care se ocupă de transportarea substanțelor infecțioase. Doar substanțele infecțioase pot fi utilizate ca arme biologice. E o chestie foarte strictă de transportare.

Și noi nu avem astfel de specialiști?

Noi avem câțiva specialiști, inclusiv eu, avem certificate speciale care ne oferă dreptul să facem pachetul de documente pentru transportarea unor astfel de produse. Asta înseamnă că avem dreptul să punem semnătura pe actele de transport și ele să fie recunoscute. Există o listă de persoane la nivel internațional, care sunt recunoscute, sunt incluse într-un sistem de date, care au dreptul să semneze documente pentru transportarea substanțelor infecțioase. Sau putem apela la curieri, recunoscuți la nivel internațional, cum ar fi DHL la noi în țară, care cu suportul OMS asigură această transportare.

Care sunt condițiile de transportare?

Sunt mai multe. E nevoie de ambalaj triplu, gheață uscată, etc. Sunt cerințe foarte stricte. Nu poți să transporți niște probe ale unui virus așa simplu. Nu-ți primește marfa la aeroport, până nu întrunești toate condițiile de transportare. Avem documente, care trebuie semnate de către Ministerul Sănătății, prin care noi declarăm că nu există niciun pericol pentru transportarea acestor substanțe și că a fost efectuat ambalajul conform cerințelor internaționale. Și mai e și destul de costisitor.

La cât ajunge transportarea unui set de probe?

Ne costă între 1-2 mii de euro și nu contează câte probe trimiți.

Doamna Halacu, în condițiile în care noi nu avem rezultatele secvențierii ultimului lot de 20 de probe și nu știm încă ce fel de tulpini ale virusului Sars-Cov-2 circulă în Moldova, în lipsa lor, pot specialiștii să-și dea seama, dacă tulpina care a fost descoperită în Marea Britanie circulă și prin Moldova?

Nu poți să-ți dai seama, pentru că sunt aceleași simptome și tratamentul e același. Pacienți gravi sunt și în cazul primei variante ale virusului și în cazul virusului mutat. În general, mutația nu influențează în niciun fel, pentru că tratamentul bolii este simptomatic, în funcție de starea pacientului și complicațiile pe care le are. Cunoașterea acestor mutații sunt importante pentru specialiștii în epidemiologie moleculară care efectuează supravegherea tulpinilor – de unde vin, cum vin, pentru a lua măsuri, de exemplu în cazurile celor care vin din afară.

Moldova, în general, are șanse să aibă un laborator propriu în care să facă secvențierea virușilor?

Noi deja cu suportul OMS am realizat o listă cu necesități pentru un astfel de laborator. Acum urmează ca Biroul Regional pentru Europa al OMS să accepte să inițiem procurările și finanțarea.

Dar, să înțelegem că va dura...

Depinde cât de repede va fi cumpărat echipamentul. Și dacă biologia moleculară e complicată, dar poate fi pusă în aplicare mai repede, atunci secvențierea e și mai complicată. Este nevoie de multă instruire, pentru că se lucrează cu programe speciale, sunt multe lucruri tehnice care trebuie puse la punct. Noi deja am identificat spațiul unde vom instala laboratorul. Ne gândim ce personal vom instrui, pentru că e una dintre marile probleme. Cel mai probabil, laboratorul va fi la ANSP, pentru că el trebuie să fie separat de laboratorul, în care se face detectarea în masă a probelor biologice.

Din punctul Dvs de vedere, de ce a început să crească numărul infectaților cu Covid19? Teste parcă nu facem mai multe...

Păi, mergeți o dată prin oraș și veți avea toată explicația. Toată lumea se distrează. Sunt pline cafenelele, barurile, etc. Chiar ieri am intrat într-un local și la masa pentru doi stăteau șase, înghesuiți unii lângă alții. Nu știu dacă aș mai avea ce comenta.

Doamna Halacu, vă mulțumim pentru acest interviu.

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

„De ce se tem moldovenii? Cu ce frici am rămas după pandemie și cum le înfruntăm având un război în țara vecină?” Interviu cu Daniela Terzi-Barbăroșie, psihoterapeut

Иван Хаста: “Если во всём мире 70% населения будет охвачено вакцинацией, мы заживем нормальной жизнью”

Tag: Covid-19, pandemie, mutații, teste rapide

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.