Îngrjirea paliativă în timpul pandemiei COVID-19. Exemplul Spaniei

Irina Papuc
27 decembrie, 2021, 18:44
Vizualizări: 3167
Pandemia COVID-19 și restricțiile luate de majoritatea statelor lumii pentru a limita răspândirea virusului au dus la efecte devastatoare pentru pacienți. Spitalele au limitat temporar accesul pacienților cu stări non-urgente, iar lucrătorii medicali continuă să se afle în prima linie, încercând să-i salveze pe cei mai gravi.
În această stare de alertă continuă, serviciile de îngrjiri paliative au trecut pe plan secund. Un studiu care relevă exemplul Spaniei, publicat de OMS, arată de ce serviciile paliative nu trebuie neglijate, mai cu seamă în timpul unei pandemii.
Pandemia de COVID-19 a afectat furnizarea de servicii paliative în mai multe țări din Europa. Spre exemplu, în Spania, un spital non-profit cu două locații - unul în nordul țării și altul în Madrid – cunoscut pentru acordarea îngrijirilor pentru pacienții bolnavi de cancer, a fost nevoit să refuze pacienți bolnavi.
În multe cazuri, adaptarea furnizării serviciilor de îngrijire a sănătății pentru a face față pandemiei de COVID-19 a slăbit și a suprasolicitat restul echipei care încă furnizează îngrijiri paliative. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat un studiu care facce referință la experiența Spaniei în acordarea îngrjirilor paliative, evidențiind importanța menținerii acestor servicii în timpul evenimentelor extraordinare de sănătate publică.
Clínica este un spital non-profit din Spania, cu două locații, unul în nordul Spaniei și al doilea în Madrid, specializat în furnizarea de îngrijire pacienților bolnavi de cancer. În nordul Spaniei, spitalul are o unitate de îngrijiri paliative formată din trei medici, două asistente și un psiholog. Aceștia lucrează în medii de spitalizare și ambulatoriu, urmărind pacienții în mod proactiv de la diagnosticarea bolii avansate până la sfârșitul vieții.
Conform legislației privind starea de urgență, adoptată în Spania la 15 martie 2020, toate spitalele private din țară au intrat sub controlul direct al guvernului. Clínica nu a făcut excepție. În studiu se precizează că până la 20 mai instituția a fost nevoită să găzduiască peste 800 de persoane cu COVID-19 în nordul Spaniei și 750 în Madrid. „Spitalul a trebuit să adapteze furnizarea de servicii de îngrijire a sănătății pentru a aborda situația de urgență COVID-19, adesea în detrimentul furnizării serviciilor de îngrijire paliativă. Căile de îngrijire au fost rearanjate și personalul a fost realocat fie pentru a participa la tratarea pacienților cu COVID-19, fie pentru a lucra de la distanță. În serviciul de îngrijiri paliative, medicul șef a fost trimis la spitalul din Madrid, care făcea față unui volum mult mai mare de pacienți cu COVID-19 în comparație cu nordul Spaniei. Una dintre asistente a fost trimisă într-un azil de bătrâni. Psihologului, care a făcut naveta dintr-un oraș din apropiere cu o prevalență ridicată a infecției cu COVID-19, i s-a cerut să lucreze de la distanță. Unui medic care avea o afecțiune respiratorie cronică i s-a permis să supravegheze pacienții de la distanță”, se menționează în studiu.
Potrivit datelor oficiale, în timpul crizei COVID-19, spitalul a observat o reducere cu aproximativ 50% a vizitelor la spitalizare pentru îngrijiri paliative. Unii pacienți au amânat întâlnirile, având în vedere riscul unei potențiale infecții. În locul vizitelor în persoană, au avut prioritate apelurile telefonice săptămânale și urmărirea de la distanță. Echipa de îngrijiri paliative a oferit atât sfaturi cu privire la medicație, cât și reasigurări celor tulburați de incertitudinile urgenței COVID-19.
„Cu toate acestea, unii pacienți nu au primit îngrijire adecvată, așa cum este ilustrat de cazul unei femei proaspăt diagnosticate cu cancer pancreatic, care a călătorit aproape 400 km până la Clínica din nordul Spaniei după ce nu a primit tratament pentru ameliorarea durerii la Madrid în alte centre. Un alt exemplu este o femeie în vârstă de 30 de ani, diagnosticată cu cancer pancreatic avansat, care a murit pe neașteptate, având în vedere starea ei fizică relativ bună. Factorii psihosociali au jucat un rol și probabil au fost agravați de faptul că echipa de îngrijiri paliative nu a putut oferi atenția apropiată și prezența fizică de care era nevoie”, atenționează specialiștii.
Autorii articolului subliniază că îngrijirile paliative sunt, de asemenea, necesare pentru pacienții cu COVID-19. Aceștia precizează că echipele de îngrijiri paliative sunt specialiști în atenuarea dispneei, tusei, febrei și a altor simptome care afectează pacienții cu COVID-19.
„Ei sunt instruiți să gestioneze complicațiile care afectează pacienții cu COVID-19 la sfârșitul vieții. Ei joacă, de asemenea, un rol important în detectarea și tratarea delirului prin intervenții farmaceutice, precum și non-farmaceutice. Sedarea paliativă poate fi prescrisă pacienților care nu sunt eligibili pentru terapie intensivă care prezintă simptome refractare. Și pentru toți pacienții cu COVID-19, îngrijirea paliativă este de cea mai mare importanță pentru umanizarea îngrijirii, astfel încât îngrijirea să fie eficientă și aliniată cu așteptările pacienților. Pacienții care se confruntă cu infecția severă cu COVID-19 și familiile lor suferă emoții care necesită bunătate și empatie, ceea ce poate fi dificil de furnizat într-un context de resurse limitate și volum de muncă crescut. În general, pacienții cu COVID-19 din cadrul spitalului nu au voie să primească vizite. Furnizorii de îngrijiri paliative sunt instruiți să comunice cu compasiune cu familiile bolnavilor, să ofere sprijin emoțional și, atunci când este necesar, să faciliteze timpul și spațiul pentru a-și lua rămas bun”, adaugă specialiștii care au realizat studiul.
În context, a fost descrisă situația unui bărbat în vârstă de 90 de ani, internat cu infecția COVID-19, pe moarte. Soției sale i s-a permis să rămână în aceeași cameră, în ciuda restricțiilor pentru vizitatori; a fost internată în același timp cu soțul ei pentru o afecțiune care nu era legată de COVID-19 și a refuzat să părăsească spitalul după externare. Un medic de îngrijiri paliative a fost rugat să verifice dacă bărbatul suferă odată ce se apropia de sfârșitul vieții. Medicul a confirmat că durerea era sub control, dar a depistat că soția bărbatului suferea: era nervoasă și îngrijorată. Lucrătorul medical i-a oferit asigurări și s-a oferit să răspundă la întrebări. A vorbit încet și blând, cu compasiune. Femeia s-a simțit vizibil mai bine, a înțeles situația și că trebuie să o accepte. Întreaga discuție a durat mai puțin de 5 minute, dar răspunsul pozitiv al femeii demonstrează de ce îngrijirea paliativă nu ar trebui subminată în timpul pandemiei de COVID-19.
„Furnizarea de îngrijiri paliative pentru pacienții cu COVID-19 a fost o provocare în Spania. Datorită naturii serviciilor pe care le furnizează, profesioniștii din îngrijirea paliativă sunt mai susceptibili de a experimenta anxietate, stres și epuizare. În multe cazuri, adaptarea furnizării serviciilor de îngrijire a sănătății pentru a face față pandemiei de COVID-19 a slăbit și a suprasolicitat restul echipei care încă furnizează îngrijiri paliative. În alte cazuri, nu li s-a permis să vadă pacienții pentru a reduce riscul de infecție în rândul personalului sanitar.
Este posibil ca importanța îngrijirilor paliative în timpul pandemiei de COVID-19 să nu fie evidentă, deoarece sistemele de sănătate luptă să facă față nevoii de îngrijiri curative pentru un aflux din ce în ce mai mare de pacienți. Eforturile de prevenire a infecției în cadrul spitalelor și de a asigura provizii adecvate de echipament de protecție personală sunt prioritare în această perioadă, iar îngrijirea paliativă riscă să rămână pe locul doi. „Cu toate acestea, îngrijirea paliativă este de cea mai mare importanță pentru furnizarea de îngrijiri umane, eficiente, care sunt aliniate cu așteptările pacienților, inclusiv pacienților cu COVID-19”, concluzionează autorii studiului publicat de OMS.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi

23 septembrie, 2020, 11:27
23 septembrie, 2013, 13:46
23 septembrie, 2015, 16:31
23 septembrie, 2015, 16:28
23 septembrie, 2015, 17:55
23 septembrie, 2013, 13:42
Cele mai citite
Un copil de 1 an si 5 luni a ajuns în stare gravă la spital, ...
29 mai, 2023, 17:52
„Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii ...
12 aprilie, 2023, 21:47
„Mamă, eu am cancer”. Povestea unei tinere din Moldova, care ...
13 iunie, 2023, 16:31
O fetiță de 12 ani „încă zâmbește” după ce și-a pierdut mâi ...
14 aprilie, 2023, 08:57
Ștefan Botnar, ex-consilier în Cabinetul ministrei Sănătății ...
26 mai, 2023, 17:56
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,10 %