Consecințele tratamentului excesiv cu antibiotice în infecția SARS-COV-2. O jurnalistă din Moldova povestește cum i-a fost afectată sănătatea, fiindu-i administrate prea multe

Sursa Foto: Jurnalista Cristina Cucoș. FOTO: Arhivă personală

Silvia Rotaru

23 februarie, 2022, 10:13

Vizualizări: 3017

La doi ani de la depistarea primului caz de COVID-19 în Republica Moldova tratamentul bolii rămâne, în mare parte, o necunoscută. Din martie 2020 și până în prezent protocolul clinic național de tratament a Sars-Cov- 2 a suferit 7 modificări, care vizează conduita clinică pentru diferite categorii de bolnavi.

De exemplu, documentul, de care trebuie să se ghideze medicii, prevede recomandări pentru cazurile infecției ușoare, medii sau grave, cu simptome sau fără, pentru medicina de familie sau pentru tratamentul în spital, cum anume trebuie tratați cardiacii care au făcut Covid-19, diabeticii sau pacienții cu boli pulmonare etc. Realitatea arată că mulți medici nu au știut cum să reacționeze, mai ales în primul an de pandemie, pentru că le-au recomandat pacienților să trateze virusul cu antibiotice, făcându-le astfel mai mult rău decât bine.

Un exemplu clasic de administrare irațională a antibioticilor este cel al Cristinei Cucoș, o jurnalistă din Moldova, care s-a îmbolnăvit de Covid-19 acum un an. Pentru că trecea printr-o formă relativ ușoară a bolii, dar avea simptomele Sars-Cov-2, medicul de familie i-a prescris antivirale, așa cum prevedea protocolul clinic în acel moment și în astfel de forme. Nu i-a prescris însă vitamine sau suplimente alimentare pentru întărirea imunității.

„Eu țineam legătura cu alte colege ca să văd ce tratament fac și vedeam că iau vitamina C, zinc și magneziu. Medicul meu mi-a prescris doar antivirale și niciun fel de vitamine și minerale. Eu din propria inițiativă am luat zinc. În acea zi am avut temperatura 37,2°C și nasul era un pic înfundat. În rest, aveam miros și gust. Părea o simplă răceală.”

La 6 zile de la începutul tratamentului, la recomandarea medicului de familie, a efectuat o radiografie a plămânilor care a arătat că avea pneumonie.

„Medicul care mi-a făcut radiografia l-a sunat pe medicul meu de familie și i-a zis să mă consulte de urgență, că în două zile nu voi mai fi, adică starea mea de sănătate se va agrava foarte mult. Și dacă medicul de familie îmi spusese că am pneumonie pe stânga, radiografia a arătat că, de fapt, era pe dreapta. Apoi, după Covid, am aflat că eu am avut pneumonie bilaterală. Medicul de familie atunci mi-a prescris antibiotice sub formă injectabilă, sub formă de pastile și antimicotice. Nici de data aceasta nu mi-a recomandat vitamine sau probiotice”.

După 5 zile de tratament, Cristina a început să se simtă și mai rău, având diaree, vomă și greață.

„Eu credeam că am mâncat ceva și de asta mă simt așa. Am început să beau pastile pentru a opri diareea și am băut apă din farmacie pentru hidratare, dar nu mă ajuta. Nu eram în stare să mănânc. Stăteam în pat și în baie. Eram ca o legumă. Am sunat medicul de familie și mi-a zis să beau în continuare acele pastile împotriva diareii și mi-a spus: „Ei și ce vrei acum? Boț de aur să te tratez nu am!”

Cristina a mers din proprie inițiativă la un laborator privat, unde a fost consultată de un medic terapeut care i-a spus că a urmat un tratament prea complicat pentru forma ușoară de COVID-19 pe care a avut-o.

„Mi-a recomandat să fac ecografia organelor abdominale și în funcție de asta va vedea ce tratament îmi va prescrie. La ecografie medicul mi-a zis că toate organele mele sunt inflamate, în sensul că sunt mărite de câteva ori peste limita normală. Mi-a zis să fac urgent un tratament, pentru că eu eram umflată de la medicamente. Eram în stare foarte gravă. Am făcut foarte multe analize, pentru care am dat un pumn de bani. Tot el mi-a spus că tratamentul pentru infecția pe care o aveam se face doar în staționar, adică într-un spital de boli infecțioase.”

Cu toate analizele în mână, tânăra spune că a mers în spitalul public, dar nu a fost internată, întrucât nu mai era bolnavă de COVID-19. În acel moment, locurile în spital erau destinate doar pentru pacienții infectați cu noul coronavirus.

„Am încercat să fac o programare și mi-au spus că nu pot dacă eu nu mai sunt pozitivă la COVID-19. Nu erau paturi. M-au trimis la medicul de familie. Am mers însă la un spital privat. Acolo erau anumite cerințe față de pacienți: te primeau doar cu testul negativ și după o anumită perioadă după ce ai suportat boala. Totuși, m-a consultat un medic de familie, care mi-a confirmat faptul că am luat un tratament prea complex pentru o formă ușoară de COVID-19, pe care am avut-o.”

De fapt, în urma administrării excesive de antibiotice, Cristina făcuse infecția Clostridioides difficile, care se manifestă prin diaree, febră și colită. De obicei, ea apare drept consecință unui astfel de tratament, care, pentru Cristina, au avut consecințe pe termen lung. Medicii de la spitalul privat i-au spus că era a treia persoană tânără, care venea cu un asemenea diagnostic, în acea perioadă.

„Au făcut consiliu din trei medici și au decis ce tratament să îmi dea. Mi-au prescris un antibiotic care nu se găsea în Chișinău și l-am găsit cu mare greu în stânga Nistrului. Acest antibiotic deja trebuia să-l iau împotriva infecției noi - Clostridioides difficile . Era un antibiotic pe care l-am luat timp de 10 zile și de la acest antibiotic am avut o reacție adversă. Organismul era slăbit, am avut roșeață și mâncărime tot corpul. Un simptom specific, mi-au explicat medicii”.

Cristina povestește că s-a recuperat foarte greu. A durat aproape un an până și-a revenit. A ținut și o dietă specială bazată pe hrișcă fiartă, orez fiert și cartofi fierți. După acest tratament, a mers la alți specialiști de la Spitalul Clinic Republican unde a făcut o radiografie a plămânilor. Specialiștii de acolo i-au confirmat că a luat o cantitate prea mare de antibiotice decât era necesar.

„Medicul mi-a zis că am un înveliș pe plămâni specific celor care au avut Covid, dar este unul foarte subțire care nu demonstrează că am avut o formă severă de pneumonie. Tot acolo încă un doctor mi-a spus că nu acceptă o astfel de formă de tratament, pentru că a fost supradozaj de antibiotice. Eu am încetat să îmi monitorizez strict starea organismului abia pe la sfârșitul anului 2021, pentru că organele mele abia atunci au început să revină la mărimea normală, dar în continuare nu pot să mănânc anumite alimente, de exemplu, carne de porc, pentru că am vomă sau diaree”, a explicat Cristina.

Tânăra spune că nu a făcut un calcul al cheltuielilor suportate pentru tratament și investigații, dar au fost de ordinul miilor, fiindcă a achitat din propriul buzunar toate analizele medicale, consultațiile, investigațiile și medicamentele.

Abuzul de antibiotice

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă prescrierea antibioticelor în scopul prevenirii și/sau a tratamentului pacienților cu forme ușoare și medii de COVID-19, în lipsa suspecției la o infecție bacteriană, spune Ecaterina Busuioc, șefa Secției supraveghere epidemiologică a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistență antimicrobiană din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). Administrarea preparatelor antimicrobiene la pacienții cu forme grave de COVID-19 se recomandă după prelevarea sângelui pentru investigațiile microbiologice, iar în baza rezultatelor, se ajustează tratamentul prescris, a explicat specialista.

Consumul sporit de antibiotice în perioada pandemiei de COVID-19 poate cauza și reacții adverse precum infecția cu Clostridioides difficile, care se manifestă prin diaree, febră și colite.

Studiul Practicile de utilizare a antibioticelor în infecțiile respiratorii acute la nivel de asistență medicală primară în Republica Moldova: studiu transversal, realizat în Moldova, în anul 2019, de către Ghenadie Curocichin, șeful Catedrei Medicină de familie de la USMF „Nicolae Testemițanu” și doctoranda Valeria Cotelea arată faptul că peste 80% dintre toate prescripțiile de antibiotice, în special, pentru infecțiile respiratorii acute, se fac în sectorul de asistență medicală primară (AMP). Cea mai mare parte dintre medicii participanți la studiu (99,9%), cel puțin o dată, au prescris antibiotice în infecții respiratorii acute, dintre care, 94,9% au aplicat remedii antibacteriene în primele 3 zile de la debutul infecțiilor respiratorii. 61% dintre participanți au prescris antibiotice în infecțiile respiratorii de etiologie virală.

Notă: Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, precum pneumonia cauzată de pneumococi sau infecţiile fluxului sanguin cauzate de stafilococi etc. Nu toate antibioticele sunt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă în ceea ce priveşte structura chimică şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficient împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii. Administrarea antibioticelor în răceli şi gripe, care sunt provocate de virusuri, este greșită, deoarece antibioticele nu sunt eficiente. Dacă utilizați incorect antibioticele, adică modificați doza, frecvența sau durata tratamentului prescris de medic, bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente, prin urmare, pentru tratamentul lor va fi nevoie de antibiotice mult mai puternice sau există riscul ca organismul să nu reacționeze la tratament nici după administrarea lor.

Directorul Spitalulul „Sfântul Arhanghel Mihail”, Mihail Ciobanu, pleacă din funcție, după aproape un an de când a fost acuzat de mai multe angajate de hărțuire sexuală

Dotate cu tehnică performantă, dar fără specialiști: Spitalele raionale vor fi ajutate să interpreteze investigațiile imagistice de la distanță. Guvernul a aprobat tarife noi

Un băiat de 14 ani, transportat în România pentru tratament de urgență, cu o aeronavă SMURD

Tag: covid antibiotice tratament excesiv medic de familie cristina cucos

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.