Între promisiune și realitate: Ce a reușit și ce n-a reușit în cei patru ani Ministerul Sănătății

Sursa Foto: Ministerul Sănătății

Irina Papuc

24 octombrie, 2025, 17:26

Vizualizări: 4002

După patru ani de mandat, ministra sănătății Ala Nemerenco și-a încheiat activitatea cu o conferință de presă de peste o oră, prezentată drept „totalizarea unui mandat greu și plin”. Declarațiile publice conturează imaginea unui sistem reformat în profunzime: spitale modernizate, mortalitate maternă redusă, servicii medicale extinse și digitalizare accelerată.

Am analizat reușitele Ministerului Sănătății și le-am comparat cu planurile de acțiuni din ultimii trei ani, pe care instituția le-a elaborat și aprobat apoi. Comparând documentele, constatăm că Ministerul Sănătății a înregistrat numeroase schimbări în sistem. Doar că o parte dintre realizările comunicate sunt operaționalizări tehnice, în timp ce angajamentele strategice — cele care ar fi asigurat sustenabilitatea reformelor — au fost amânate, parțial realizate, iar altele au rămas în fază de proiect.

Ce și-a propus Ministerul Sănătății prin planurile sale de acțiuni

Planurile de acțiuni oficiale (Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, aprobat prin Ordinul nr. 1213 din 24 decembrie 2021, Ordinul MS nr. 154/02.03.2023 și Ordinul MS nr. 70/17.01.2024) conțin peste 200 de acțiuni, grupate pe direcții strategice. Printre cele mai importante angajamente se numărau reforma managementului spitalicesc și adoptarea unui nou cadru normativ privind spitalele regionale, elaborarea și implementarea Strategiei Naționale de Sănătate 2022–2031 și a strategiilor sectoriale (sănătate mintală, sănătatea mamei și copilului, bolile netransmisibile), reforma resurselor umane, digitalizarea sistemului, armonizarea legislativă cu cea a UE, consolidarea sănătății publice și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. În linii mari, planurile urmăreau modernizarea cadrului legal și instituțional, nu doar achiziții sau investiții materiale.

Ce a raportat Ministerul că a făcut

Într-o conferința de presă de totalizare a activităților realizate, ministra Sănătății și echipa acesteia au raportat o listă extensivă de reușite, printre care:

- Investiții record în spitale: peste 4 miliarde lei în infrastructura spitalicească, dintre care 1,4 miliarde în spitalele raionale;

- Procurarea de echipamente medicale, unele dintre ele pentru prima dată în Republica Moldova: 16 tomografe, 4 RMN-uri, 2 acceleratoare liniare, 3 angiografe, 21 de sisteme de radiologie digitală, 40 sw stații de producere a oxigenului, 127 de generatoare.

- Reducerea mortalității materne la 9,8 cazuri/100.000 născuți vii (de la 50 anterior);

- Reducerea timpilor de așteptare: cataractă (de la 3 ani la 1 an), protezare locomotor (de la 3-4 ani la 1 an), oncologic (de la 60 zile la 10 zile);

- Reforma ANSP și digitalizarea vaccinării;

- Avansarea documentației pentru construirea spitalelor regionale Bălți și Cahul, proiecte declarate „în derulare fără împrumuturi”;

- Transpunerea integrală sau parțială a aproximativ 80 de acte europene relevante pentru domeniul sănătății, dintr-un total de 133 de documente obligatorii.

- Digitalizare – Programul Național e-Sănătate 2025–2030 și „certificatul medical digital” promis pentru martie 2026.
Conferința de presă a Ministerului Sănătății organizată înaintea desemnării unui alt ministru la Sănătate a fost mai degrabă un raport politic decât unul administrativ. Unele activități tehnice (achiziții, reparații, aprobări intermediare) au fost prezentate drept reforme majore, fără indicatori de impact. Mesajul central transmis a fost că avem un sistem transformat structural, eficientizat și apropiat de standardele UE.

O privire asupra planurilor de acțiuni aprobate în ultimii patru ani arată că o parte din angajamentele majore, cele care țin de politici, nu au fost îndeplinite. Deși în cadrul conferinței, atât ministra Sănătății, cât și secretarul general Ion Prisăcaru au vorbit despre construcția spitalelor Bălți și Cahul, în ultimii trei ani acestea se află fie la etapa de negocieri, fie la pregătirea proiectelor tehnice. Ce știm acum este valoarea și condițiile împrumuturilor pentru cele două spitale, dar întreg procesul este unul lipsit de transparență. Societatea nu are acces la studiile de fezabilitate făcute pentru a înțelege ce calcule economice, tehnice, operaționale stau la baza construcției celor două spitale. Deși aceste proiecte sunt esențiale, rămân fără răspuns întrebări de fond: cum stabilesc autoritățile dimensiunea și profilul fiecărui spital, cum vor fi organizate structurile interne, câte secții și de care tip, câți medici și specialiști vor lucra acolo, ce profesii vor fi cele mai solicitate, câți dintre actualii angajați vor trebui să se reprofileze și, mai ales, de unde vor fi asigurate resursele umane necesare. Și lista acestor necunoscute continuă.

„Am inițiat unul dintre cele mai ambițioase proiecte din sectorul medical din Republica Moldova – construcția spitalelor Bălți și Cahul, două instituții ultramoderne, care vor avea servicii și condiții la cele mai înalte standarde internaționale”, a declarat ministra Sănătății. Documentația tehnică trebuia să fie gata, conform planurilor inițiale ale Ministerului Sănătății, în 2023 apoi în 2024. Cert este că această responsabilitate va reveni pe umerii următorului ministru de la Sănătate.

Reforma spitalelor care n-a mai venit

Nici în mandatul guvernului Recean, reforma spitalelor nu a devenit o realitate. De altfel, interesant este că tocmai Ministerul Sănătății a renunțat în 2023 la orice tentativă de regionalizare a spitalelor, după ce a exclus din planul de acțiuni activitatea care se referea la reformă. Aceasta trebuia să se materializeze printr-o hotărâre a Parlamentului în 2022, conform Planului de acțiuni al Ministerului Sănătății pentru 2022. Acțiunea a rămas nerealizată, apoi exclusă din următoarele planuri de acțiuni. De altfel, tocmai regionalizarea a fost argumentul Ministerului Sănătății în 2022 când a trecut toate spitalele raionale în subordinea sa, fără consultări extensive și reale cu părțile implicate. Acum, Ministerul Sănătății afirmă că aceste spitale au beneficiat de cea mai consistentă investiție financiară realizată vreodată – peste 1,4 miliarde de lei în cei trei ani.

Pentru prima dată, au fost reparate 200 de cabinete ginecologice, iar maternitățile din Bălți și Cahul au fost reconstruite total. Totodată, sunt funcționale 13 centre de AVC în țară, ceea ce constituie, de asemenea, o premieră. Totuși, Ministerul Sănătății nu a explicat niciodată care este viziunea din spatele acestor investiții. Pentru ca ele să fie cu adevărat cost-eficiente pe termen lung, ar fi trebuit să facă parte dintr-un concept coerent de dezvoltare a rețelei spitalicești, gândit pentru următoarele decenii. Un astfel de concept trebuie să se bazeze pe dovezi, proiecții demografice și pe nevoile reale ale oamenilor, nu doar pe oportunități de finanțare sau pe urgențe politice.

În discuțiile purtate de Sănătate INFO cu medicii, mulți dintre ei și-au exprimat nemulțumirea față de prioritățile Ministerului, care a investit masiv în echipamente, dar a neglijat complet nevoile personalului medical. Problemele lor țin de salariile insuficiente și de epuizarea fizică, fiind nevoiți să muncească peste măsură pentru a acoperi golurile lăsate de colegii care au plecat din sistem.

În conferința de presă de totalizare, ministra Sănătății a amintit că salariile medicilor au fost majorate de două ori – cu 10% în 2022 și cu 15% în 2023. Ceea ce nu a spus însă ministerul este tocmai impactul inflației ridicate asupra acestor majorări din aceeași perioadă și că impactul real asupra veniturilor medicilor a fost, în realitate, modest. În consecință, mulți profesioniști din sistem continuă să lucreze în două sau chiar trei locuri de muncă, doar pentru a-și putea acoperi cheltuielile lunare.

Reforma asistenței medicale primare și a Sănătății Publice

În cadrul conferinței de totalizare, secretarii de stat Ion Prisăcaru și Angela Paraschiv au vorbit despre reformele din asistența medicală primară și sănătatea publică. Prisăcaru a menționat că ministra Sănătății „a semnat un ordin intern privind organizarea sistemului de asistență medicală primară”. Anul trecut, la inițiativa Ministerului, Guvernul a abrogat hotărârea care reglementa libera practică a medicului de familie și procedura de atribuire a practicii, un act aprobat pe vremea ministrei Silvia Radu.

Prin anularea documentului, Ministerul a corectat o eroare, dar în același timp a readus sistemul la punctul zero, fără să propună o alternativă substanțială. S-a înlăturat o problemă, dar nu s-a construit nimic în locul ei, deși despre necesitatea unei reforme reale în medicina primară se vorbește de cel puțin un deceniu.

În domeniul sănătății publice, Ministerul a reușit, de asemenea, să repare decizii greșite ale guvernelor anterioare, restabilind și delimitând responsabilitățile privind controlul medicamentelor, acreditarea instituțiilor medicale și evaluarea calității serviciilor, atribuții care, anterior, fuseseră plasate nejustificat în sarcina noii ANSP.

„Pentru asigurarea calității și siguranței serviciilor medicale, a fost creat și fortificat Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate. A fost revizuită metodologia de acreditare, format registrul experților externi și dezvoltat un sistem digital al procesului de acreditare”, a declarat Angela Paraschiv. Rămâne să vedem cum va funcționa vechea-noua structură.

Medicii care și-au dorit o lege care să-i protejeze. Dar ea n-a mai venit

În trecut, când era expertă în politici de sănătate și apoi în primul său mandat de ministră, Ala Nemerenco critica des lipsa unei protecții legale pentru medici în cazurile de malpraxis, acuzând autoritățile că lasă întreaga responsabilitate pe umerii personalului medical. În ultimii ani însă, Ministerul Sănătății și-a schimbat poziția, declarând public că Republica Moldova nu are nevoie de o lege specială a malpraxisului, întrucât noțiunea de „eroare medicală” ar fi deja reglementată prin Legea privind drepturile și responsabilitățile pacientului.

Când medicul Alexandru Cozub de la Spitalul Clinic Bălți a fost încătușat într-un caz de presupus malpraxis, Ministerul nu a avut nicio reacție clară. Nici atunci când medicii au protestat față de acest tratament considerat abuziv, instituția nu a comunicat public și nu a abordat problema. Mulți profesioniști din sistem au perceput tăcerea Ministerului ca pe o trădare a breslei.

Digitalizarea – proiectul etern al guvernelor

Digitalizarea sistemului de sănătate a fost un alt subiect abordat în ton optimist. Deși planurile arată că arhitectura e-Sănătate și registrul unic de resurse umane în sănătate sunt în faza de pilot. Promisiunea „certificatului medical digital din martie 2026” este o intenție. Ministerul Sănătății a înaintat Guvernului Programul național pentru digitalizare și inovare în sănătate pentru anii 2025-2030, care a și fost aprobat în luna septembrie. Acesta rămâne însă o promisiune de viitor.

În concluzie, Ministerul Sănătății a fost, între 2021 și 2025, un executant activ, bine finanțat, susținut consistent de partenerii europeni. A investit mult, a comunicat și mai mult. În fond, constatăm că s-a îmbunătățit forma, dar nu și funcția sistemului. Nu încă. Pe termen scurt, sistemul a câștigat echipamente, imagine și multe promisiuni pentru viitor.

Noul ministrul al Sănătății va fi Emil Ceban, rectorul USMF „Nicolae Testemițanu”

Ala Iațco: „Persoanele cu hepatite virale merită sprijin!”

Ala Nemerenco recomandă ca toți medicii de gardă din noaptea în care a murit gravida de la Edineț să demisioneze. „Medicul de gardă nu a fost niciodată la ea”

Tag: Ministerul Sănătății, reforme, realizări, eșecuri, Ala Nemerenco, mandat

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.