Gheorghe CALIGA: Protocolul de îngrijiri intranatale unifică acțiunile echipei medicale și îmbunătățește relația cu parturienta

Sursa Foto: Sanatate INFO

Vitalie Dogaru

01 decembrie, 2025, 10:35

Vizualizări: 3714

Gheorghe Caliga este de trei ani medic obstetrician-ginecolog de urgență la Centrul perinatal Ungheni. El consultă paciente și primește nașteri. Medicul participă la elaborarea protocoalelor instituționale de obstetrică și ginecologie din cadrul Centrului perinatal Ungheni și se ocupă de planificarea activităților din instituție.

Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a aprobat în 2025 trei Protocoale Clinice Standardizate de îngrijiri medicale antenatale, intranatale și postnatale, pentru o experiență pozitivă în sarcină, naștere și lăuzie. Documentele sunt o noutate pentru sistemul de sănătate și au drept obiectiv asistența centrată pe femeie, cu accent pe respectarea drepturilor, siguranței și demnității mamei.

Gheorghe Caliga salută aprobarea Protocolului pentru o experiență pozitivă în naștere pentru că acesta standardizează practicile medicale în naștere și asigură oferirea unor servicii de calitate și centrate pe femeie.

Domnule Caliga, ce înseamnă un protocol clinic standardizat pentru un medic practician?

Protocolul clinic standardizat pentru îngrijiri intranatale pentru o experiență pozitivă în naștere este ceva nou pentru medicina din Republica Moldova care s-a condus până acum de un ghid de dirijare a procesului de naștere. Un text cu recomandări generale din care medicii își alegeau singuri conduita pentru o naștere. Nu era un protocol care să impună respectarea unor standarde aplicate în naștere.

Documentul despre care vorbim a fost așteptat de toți medicii. El va pune pe aceiași undă medicii obstetricieni-ginecologi și moașele care în funcție de experiență, studii și a vârstă, aveau abordări diferite. Acestea funcționau bine, dar nu erau standardizate. Adică fiecare făcea cum vedea el că merge bine.

Acum, odată cu aprobarea acestui protocol, vom lucra toți într-un format, vom gândi la fel, vom fi înțeleși mai ușor de parturiente care deseori dau preferință unui specialist pentru felul cum intervine. Protocolul de îngrijiri intranatale unifică acțiunile echipei medicale și îmbunătățește relația cu parturienta.

Cum va transforma protocolul experiența în naștere pornind de la aceste așteptări?

Recomandările noului document erau știute și în mare parte aplicate, dar acum ele vor fi mai bine organizate la nivel de instituții. Totodată, gravidele vor urmări procesul care este mai bine structurat și le ajută să înțeleagă travaliul și nașterea. De asemenea, protocolul permite expres prezența unei persoane de suport și dreptul la analgezie în naștere.

O altă noutate este mărirea perioadei de naștere. Până acum se dădea un anumit termen în funcție de dilatarea colului uterin. Faza activă a travaliului începea de la trei centimetri și era obligatorie dilatarea colului uterin cu cel puțin un centimetru pe oră până la zece centimetri. Noi supravegheam parturienta șapte ore și dacă nu aveam o deschidere favorabilă, provocam accelerarea travaliului. Acum s-a regândit debutul fazei active a travaliului care începe de la cinci centimetri și s-a omis recomandarea de evaluare pozitivă a dilatării colului uterin cu cel puțin un centimetru pe oră. Dacă dilatarea decurge mai lent, dar avem contracții uterine regulate, avem o stare satisfăcătoare intrauterina a fătului și generala a mamei, atunci avem o perioadă mai mare de supraveghere.

Cât de pozitivă poate fi această experiența a unei femei dacă procesul va dura mai mult?

În perioada activă a travaliului se recomandă utilizarea analgeziei medicamentoase și nemedicamentoase. Până acum noi trebuia să intervenim cu manevre de accelerare a travaliului, care provocau contracții mai dureroase, care puteau duce la complicații atât pentru mamă, cât și pentru făt. Noile prevederi sunt o schimbare bună și protocolul pune accent mai mult pe comunicarea cu parturienta.

Cât de pregătiți sunt medicii, sistemul în general, să comunice în astfel de situații cu parturientele și cu persoanele de încredere care asistă la naștere?

Majoritatea plângerilor înregistrate după nașteri din cauza unor experiențe negative sunt din lipsă de comunicare. Femeilor nu li s-a explicat ce urmează să se facă, după care apar nelămuriri și diferite interpretări eronate.

Comunicarea este un lucru foarte binevenit. Unele parturiente sunt informate despre procesul de naștere, cum ar trebui să decurgă, care sunt fazele nașterii, alte parturiente nu au reușit să o facă sau nu cunosc termenii medicali. Noi trebuie să fim lângă ele pentru a le explica fiecare etapă a nașterii, ce schimbări urmează pentru a fi mai pregătite. Tinerii specialiști le-au deprins încă din anii de facultate sau de rezidențiat, unde se pune accent pe comunicarea cu pacienta.

Înțeleg că și medicii cu experiență au fost instruiți în cadrul unor cursuri de perfecționare cum să atragă o atenție mai mare la comunicarea cu gravidele. De aici reiese că dialogul cu parturienta nu ar fi o noutate pentru personalul medical.

Dar acum medicii vor trebui să discute și cu persoane de încredere care asistă la naștere. Ce rol le rezervă protocolul acestora?

Protocolul include expres și încurajează prezența persoanei de încredere la naștere, fapt care nu a fost până acum prezent în ghidul perinatal. Parturienta, având o persoană de încredere lângă ea, nu se simte singură în fața personalului medical necunoscut, iar noi obținem o persoană care să ne ajute în situația când parturienta este în travaliu activ, are dureri puternice și nu întotdeauna este cooperantă cu medicii și are nevoie de o susținere în plus. Asta ne ușurează foarte mult munca în sala de nașteri, mai ales când avem nevoie de un acord pentru o procedură.

Cât de pregătite sunt astăzi centrele perinatologice pentru implementarea prevederilor protocolului de îngrijiri intranatale?

Au trecut deja mai mult de trei luni de la aprobarea protocolului clinic standardizat de către Ministerul Sănătății. Până acum, mai multe echipe de medici obstetricieni-ginecologi și moașe au fost instruiți de către personalul didactic al Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” în colaborare cu Institutul Mamei și Copilului, în cadrul unor training-uri organizate cu suportul UNFPA. Aceste instruiri au arătat cum trebuie să lucrăm și la ce să fim atenți pe parcurs.

Marea provocare este pentru cei cu o vastă experiență care vor trebuie să adopte tactici noi de lucru din protocolul de îngrijiri intranatale pentru o experiență pozitivă în naștere. Acestea sunt benefice nu doar pentru parturiente, dar și pentru noi, medicii. Respectarea prevederilor ne va proteja în fața unor litigii juridice și va standardiza practicile din centrele perinatale.

Când credeți că vor apărea primele rezultate care să denote că protocolul într-adevăr a transformat nașterile într-o experiență pozitivă? De ce depinde asta?

Depinde de aplicarea în practică a noii partograme care reflectă modificările în îngrijirile intranatale. Pentru a observa schimbările, va trece cel puțin un an de zile. Până atunci va trebuie să scadă numărul complicațiilor perinatale cum ar fi hemoragia post-partum sau traumatismul obstetrical. Aceste transformări vor trebui confirmate și de rezultatele unui chestionar anonim printre parturiente care să evalueze gradul lor de satisfacție.

Astăzi aceste evaluări nu se fac, cu excepția unui mic chestionar în care femeile pot să se expună dacă au fost de acord cu acțiunile personalului medical. Chestionarul nu este anonim și nu poate oferi răspunsuri obiective deoarece este însoțit de fișa cu datele personale ale pacientelor.

Domnule doctor, din practica dumneavoastră, ce contribuie cel mai mult la o experiență pozitivă a femeii în timpul nașterii?

Consider că o experiență pozitivă, în primul rând, vine din comunicarea eficientă cu fiecare beneficiară a serviciilor. Ea trebuie să fie la curent și să înțeleagă toate etapele – începând cu perioada sarcinii, ce se întâmplă cu ea, cu organismul ei, care sunt pașii și investigațiile, necesitățile din perioada sarcinii. Este bine ca ea să facă prealabil o vizită la centrul perinatal unde va naște, că să cunoască traiectoria care va fi parcursă de către ea din momentul când intră în instituția medicală, până la naștere și imediat după. Toate aceste aspecte sunt foarte important a fi cunoscute de către femeie/cuplul viitorilor părinți și depinde de competențele prestatorilor de servicii medicale și de abilitățile lor de a informa eficient femeia gravidă și a comunica asertiv cu parturienta.

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Zinaida SÂRBU: Protocolul postnatal urmărește îngrijirea mamei și a nou-născutului pentru reducerea riscurilor în lăuzie

Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar rata de utilizare a contraceptivelor rămâne foarte scăzută

Tag: maternitate, centru perinatal, UNFPA

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.