Virgina ȘALARU: Sarcina trebuie să fie o experiență pozitivă nu doar pentru gravide, dar și pentru medicii de familie

Sursa Foto: Sanatate INFO

Vitalie Dogaru

29 decembrie, 2025, 16:49

Vizualizări: 42

Republica Moldova are un nou Protocolul clinic standardizat „Îngrijiri antenatale pentru o experiență pozitivă în sarcină”. Documentul a fost aprobat în data de 18 aprilie 2025 și își propune să asigure suportului metodologic profesioniștilor din domeniul sănătății în managementul conduitei gravidelor pentru o experiență pozitivă a sarcinii și prevenirea complicaților sarcinii, nașterii și perioadei de lăuzie.

Virginia ŞALARU, doctor în științe medicale, conferențiar universitar la Catedra de medicină de familie a USMF „Nicolae Testemițanu”, este coautoarea protocolului. Potrivit ei, noile prevederi îmbunătățesc standardele de supraveghere a unei gravide și stipulează noutăți în screening-ul și controalele efectuate în perioada antenatală.

Doamnă Șalaru, ce este o experiență pozitivă în sarcină conform Protocolului de îngrijiri antenatale?

Sarcina este considerată o etapă fiziologică care impune anumite schimbări în viața unei femei, inclusiv de sănătate, de schimbare a obiceiurilor, de schimbări psihologice, emoționale, pe care aceasta le traversează. Și atunci noi, ca și prestatori de servicii de sănătate, ne dorim ca perioada să fie una cât mai pozitivă pentru femei. Ele ar trebuie să beneficieze de servicii calitative și sigure, la fel ca și fătul. Pentru o experiență pozitivă, este bine să evităm orice influență negativă, inclusiv din punct de vedere emoțional, pentru ca ea să se simtă cât mai confortabil.

Ce rol este rezervat medicului de familie în această experiență?

Drumul pe care îl va face femeia până la naștere și după începe de la medicul de familie. În supravegherea antenatală, rolul lui este crucial pentru că medicul de familie este primul contact al gravidei cu sistemul de sănătate la care se stabilesc starea gravidei, comorbiditățile pe care le are și factorii de risc din perioada sarcinii.

Tot la prima vizită, medicul de familie va stabili planul de conduită al gravidei în funcție de cele enumerate mai sus. Pentru a ține sub control starea de bine, pe parcursul celorlalte vizite vor fi făcute diferite investigații prevăzute în protocolul de supraveghere atât pentru gravidă, cât și pentru fătul intrauterin.

Ce aduce nou protocolul în toate aceste activități pe care medicii de familie le urmăreau și până acum?

Cu siguranță, au existat standarde de supraveghere și până la apariția acestui protocol. Totodată, documentul aduce anumite noutăți, în special ce țin de screening-ul problemelor de sănătate mentală care pune accent pe bunăstarea mentală a femeii. Este vorba de identificarea depresiei și anxietății în perioada antenatală.

Noul protocol include prevederi obligatorii de efectuare a screening-ului la adicții precum fumatul sau consumul de alcool. În cazul în care gravida este fumătoare sau are un consum periculos de alcool, se vor întreprinde măsuri pentru a diminua efectul nociv al acestor factori de risc care pot sta la baza unor maladii non transmisibile și influența dezvoltarea fătului și sănătatea mamei.

Suplementar, și asta ține de accesul la medicație, s-a lărgit prescrierea de acid folic și fier pe toată perioada sarcinii, în comparație cu standardele anterioare unde erau indicate doar pentru primele 12 săptămâni. Ultimele cercetări arată că administrarea de acid folic pe tot parcursul sarcinii este binevenită pentru femeie și făt.

Tot în cadrul vizitelor, medicul de familie ar trebuie să stabilească gradul de vulnerabilitate al gravidei la diferite forme de violență și să fie mai vigilent pentru că violența în cazul dat face două victime – mama și fătul.

Reiese că medicul de familie are astăzi mai multe responsabilități în îngrijirea gravidei — nu doar medicale, ci și legate de starea psihică, prevenirea violenței sau adicții. Cât de pregătit este pentru acestea schimbări?

În ultimii ani, formarea tinerilor specialiști a fost revizuită de mai multe ori prin includerea unor aspecte care țin de abordarea integrată a pacientului. Aceasta înseamnă mai multe cunoștințe în domeniul sănătății mintale, abilități în identificarea riscurilor, cum ar fi fumatul și consumul de alcool, dar și a formelor de violență la care poate fi supusă o persoană. Medicii care au absolvit facultatea mai devreme au posibilitatea acum să-și fortifice cunoștințele și abilitățile în cadrul cursurilor de educație medicală continuă.

Astăzi, datorită suportului UNFPA Moldova, realizăm un șir de ateliere pentru prestatorii din întreaga țară, anume pe implementarea nemijlocită a noilor prevederi ale protocolului.

Ce învață medicii la aceste atelier de instruire?

Dacă analizăm astăzi situațiile de conflict care apar sau nemulțămirile, cel mai des ele nu sunt generate de tehnică greșită sau de prescriere necorectă a tratamentului, dar din lipsă de comunicare. Și atunci noi, în cadrul acestor ateliere, pe lângă aspectele pur tehnice de prescriere a unui tratament, de realizare a unui screening, punem accent pe aspectul de comunicare și interrelație atât cu gravida, cât și membrii familiei. Comunicarea asertivă, non-stigmatizantă și non-discriminatorie este ceia ce ne dorim cu toți pacienții, dar în special cu gravidele.

Punem accent pe ceia ce a fost introdus nou, pe consiliere, comunicarea asertivă cu gravida și familia acesteia, pentru că experiența pozitivă este în mare parte influențată de comunicarea cu prestatorul de servicii.

Toate acestea solicită mai mult timp decât cel rezervat unei vizite. Cum ar trebui medicul de familie să își organizeze activitățile pentru a oferi asistență medicală conform noului protocol?

Desigur că supravegherea unei gravide este un capitol foarte important și de maximă atenție. Chiar și vizita unei gravide cu o sarcină sănătoasă sau fiziologică consumă timp și pentru a reuși să facem toate cele prevăzute, se lucrează în echipă. Protocolul prevede expres că o parte din chestionare sau din măsurări le face asistentul medical care ulterior le documentează, iar medicului de familie îi revine sarcina să interpreteze.

Protocolul stabilește expres ce investigații sunt obligatorii, iar dacă sunt identificate anumite probleme de sănătate, este stabilit un plan individual de supraveghere alături de alți specialiști.

Consilierea și școlarizarea mamelor/cuplului de viitori părinți este un alt lucru important pentru perioada de sarcină. Protocolul prevede minim patru sesiuni de școlarizare care trebuie efectuate pentru a găsi răspunsuri la toate întrebările și a gestiona provocările care pot apărea în sarcină. Este important ca la acest capitol să se lucreze împreună cu alți specialiști precum medicul obstetrician-ginecolog, psihologul sau educatorii pentru sănătate. În acest context, medicului de familie îi revine rolul de a delega și verifica, precum și de a integra informația de la toți specialiștii.

Dar ce se întâmplă când un medic de familie nu are această echipă? Asta se referă mai ales la medicii de familie care lucrează în comunități mici, departe de un centru de sănătate cu medici specialiști și infrastructură.

Trebuie să constatăm faptul că astăzi numărul de gravide nu este atât de mare. Sunt foarte puțini medici de familie care se mai pot lăuda cu 30-40 de gravide. În mod normal sunt mult mai puține și se poate găsi timpul necesar pentru îngrijirile corespunzătoare.

Conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și normelor metodologice, un medic de familie poate contracta serviciile pe care nu le poate asigura, dar este obligat să le ofere. Avem semnale din teritoriu că uneori se implică și administrațiile publice locale care pot oferi mijloace de transport pentru ca o gravidă să ajungă la un specialist într-un oraș pentru o consultație.

Ce fel de consiliere psihologică sau educațională poate oferi astăzi un medic de familie în perioada antenatală?

Consilierea începe cu identificarea problemelor pe care le are gravida, dar uneori ea nu conștientizează și este necesară intervenția proactivă prin screening. Sunt câteva perioade critice în care medicul trebuie să fie foarte atent. Prima ține de luarea la evidență până la 12 săptămâni, apoi urmează perioada vulnerabilă în jurul săptămânilor 28-30.

În cazul apariției unor probleme de sănătate mintală nu se mai merge după protocolul de sarcină fiziologică, dar suntem referiți la protocoalele clinice naționale pentru managementul acelor patologii unde sunt și algoritmii de conduită pentru asemenea cazuri. De competența unui medic de familie țin depresiile ușoare până la moderate.

Cum se schimbă rolul medicului de familie pe parcursul vizitelor de până la naștere?

În toată această perioadă, medicul de familie îmbină rolurile de clinician, consilier, educator în sănătate. Toate acestea se regăsesc câte puțin la fiecare vizită în funcție de necesitățile gravidei. Clinicianul face examinări, identifică factorii de risc și ia decizii. Consilierul intervine de fiecare dată când gravida are anumite întrebări despre starea ei. Important este ca gravida după vizita la medicul de familie să fie mulțumită de serviciul pe care l-a primit, să fie sigură de calitatea lui, să beneficieze sau să obțină răspunsuri la întrebările pe care le are și să aibă încredere în specialistul cu care a discutat că sănătatea ei este pe mâini bune.

Deși a trecut puțin timp de când a fost aprobat protocolul de îngrijiri antenatale pentru o experiența pozitivă în sarcină, îndrăznesc să vă întreb dacă s-a anunțat vreo schimbare?

Este o provocare și o responsabilitate enormă pentru echipa medicului de familie să îngrijească gravide. Și eu vreau să le mulțumesc tuturor medicilor de familie care fac asta cu dăruire. Cred că această experiență pozitivă trebuie să fie nu numai pentru mame, dar și pentru medicii de familie. Îngrijirea unei gravide nu trebuie să fie percepută drept un stres constant și o povară, dar o experiență pozitivă, satisfăcătoare din punct de vedere profesional.

Medicii cu care am interacționat în cadrul instruirilor au devenit mai atenți la schimbările ce țin de sănătatea mintală. Atrag mai multă atenție la factorii de risc cum ar fi consumul de alcool și tutun. Până acum gravidele nu prea erau întrebate, doar dacă echipa medicului de familie știa foarte clar că gravida fumează sau este consumatoare de alcool. Dar acum acest lucru se evaluează la toate gravidele și, respectiv, uneori ei singuri sunt surprinși că unele gravide consumă tutun sau alcool. De unde reiese că protocolul disciplinează și standardizează consultul medical.

Cum contribuie acest screening la experiența pozitivă pe care o așteaptă o gravidă în sarcină?

Fiecare gravidă își dorește un copil sănătos. Și chiar dacă tu ai experiență pozitivă în sarcină, dar ulterior ai un copil cu probleme de sănătate, la fel este foarte dificil să spui că în timpul sarcinii a fost tot bine. Înseamnă că ceva s-a omis, înseamnă că comunicarea nu a funcționat, iar asta a compromis calitatea, siguranța și încrederea în actul medical.

Dacă trecem de partea cealaltă, la ce ar trebui să fie atente gravidele atunci când discută cu un medic de familie?

În primul rând, dincolo de statut, ele trebuie să-și cunoască drepturile și obligațiile. Ar fi bine ca atunci când nu sunt de acord sau poate au anumite dubii față de necesitatea unor intervenții, să întrebe echipa medicală, prestatorul de servicii instruit și nu Chat GPT-ul sau un influencer de pe social media. Deci, ele trebuie să fie mai insistente în relația cu medicul de familie și să obțină toate răspunsurile de care au nevoie. Totodată, ele trebuie să respecte recomandările medicului de familie și să se documenteze din surse sigure, pentru a putea lua decizii informate. Pentru că acum, având un acces atât de larg la resurse de informare, pot lua ușor o decizie eronată din cauza unor informații false.

O persoană informată este cea care își va cere drepturile și serviciile de sănătate de care să beneficieze. Dar informarea trebuie să fie din surse sigure. Aceasta este o condiție obligatorie.

Medicul trebuie să fie proactiv, să ofere informații bazate pe dovezi și să solicite acordul informat pentru recomandările medicale stipulate prin prisma prevederilor Protocolului, iar femeia gravidă nu este obligată să accepte totul, avînd dreptul și să refuze. Este unul din drepturile persoanei, asumându-și totodată responsabilitatea pentru decizia de refuz luată. . Acest refuz trebuie documentat prin semnătură, un aspect esențial pentru protecție legală în context de eventuale litigii sau plângeri în cazul survenirii unor consecințe negative care pot să se întâmple din nerespectarea indicațiilor medicului.

Angela ANISEI: Protocoalele de îngrijiri perinatale asigură experiența pozitivă prin servicii medicale de calitate, respect și comunicare empatică

Cristina VOLOȘIN: Medicul de familie este actorul și partenerul principal al femeii până la și după maternitate

Corina ILIADI-TULBURE: Rezultatul bun în naștere înseamnă sănătate și experiență pozitivă

Tag: maternitate, centru perinatal, UNFPA

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.